Încheierea penală nr. 94/2013. Propunere de arestare preventiva a inculpatului

Dosar nr. _

Cod operator de date cu caracter personal:3184

R O M Â N I A

TRIBUNALUL CLUJ SECȚIA PENALĂ

ÎNCHEIEREA P. Ă Nr.94 /R/2013

Ședința publică de la 28 August 2013 Completul compus din: PREȘEDINTE: L. -M. F.

Judecător: R. M.

Judecător: M. L. Grefier :M. B.

S-a luat spre examinare recursul declarat de către inculpații D. Z. și A.

T., împotriva încheierii penale nr.82/C/A/_ a Judecătoriei Cluj-Napoca, pronunțată în dosarul nr._ a Judecătoriei Cluj-Napoca, prin care s-a dispus luarea măsurii arestării preventive față de inculpați.

La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul D. Z. , aflat în stare de arest, asistat de apărătorul desemnat din oficiu, av.Coroi A. M. , cu delegație avocațială depusă la dosar, inculpatul A. T. , aflat în stare de arest, asistat de apărătorul desemnat din oficiu, av.C. C. , cu delegație avocațială depusă la dosar .

Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj este reprezentat prin procuror: D. MĂCIUCĂ PROD. .

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care, la solicitarea instanței inculpații arată că mențin recursurile formulate, mențin declarațiile anterioare și nu doresc să facă declarații suplimentare în fața instanței de recurs. Totodată sunt de acord cu apărătorii desemnați din oficiu.

Instanța constatând că nu mai sunt cereri ori excepții de formulat, declară închisă faza de cercetare judecătorească și acordă cuvântul părților în dezbaterea judiciară a recursului.

Apărătorul inculpatului D. Z. , solicită instanței casarea încheierii penale nr.82/C/A/_ a Judecătoriei Cluj-Napoca, să dispună respingerea propunerii Parchetului privind luarea măsurii arestării preventive față de inculpat. Consideră că nu sunt îndeplinite condițiile luării măsurii arestării preventive, nu există probe care să ducă la ideea că lăsat în libertate inculpatul ar reprezenta un pericol social concret, pericol care nu se identifică cu pericolul abstract.

Nu există probe la dosarul cauzei care să ducă la ideea că inculpatul lăsat în libertate ar influența martorii, sau ar distruge mijloacele de probă. Inculpatul a recunoscut fapta comisă. Este adevărat că inculpatul are antecedente penale, însă aceste aspecte vor fi luat în considerare la stabilirea pedepsei finale.

Inculpatul este singur întreținător al familiei, urmează să aibă încă un copil, a recunoscut și regretă fapta.

Solicită instanței să înlocuiască măsura arestării preventive cu o altă măsură neprivativă de libertate, respectiv cea de a nu părăsii localitatea, cu stabilirea obligațiilor corespunzătoare. Regula este desfășurarea procesului penal cu inculpatul aflat în stare de libertate. Solicită acordarea onorariului avocațial din FMJ.

Apărătorul inculpatului A. T. , solicită instanței admiterea recursului formulat de inculpat, casarea încheierii penale nr.82/C/A/_ a Judecătoriei Cluj-Napoca, respingerea propunerii de luare a măsurii arestării preventive față de inculpat, cu consecința cercetării inculpatului în stare de libertate.

Solicită instanței să aibă în vedere faptul că inculpatul a avut o atitudine sinceră, a recunoscut săvârșirea faptei, regretă fapta comisă. Nu există probe la dosarul cauzei care să ducă la ideea că inculpatul lăsat în libertate ar reprezenta pericol pentru ordinea publică. Consideră că nu sunt îndeplinite condițiile legale pentru luarea măsurii arestării preventive.

Totodată solicită instanței să aibă în vedere circumstanțele personale ale inculpatului, respectiv faptul că are un băiat de 6 ani, a lucrat ca și zilier pentru a putea să-și întrețină familia, solicitând instanței respingerea propunerii de arestare preventivă și dispunerea față de inculpat a unei alte măsuri neprivative de libertate, cu onorariu avocațial din FMJ.

Reprezentantul Parchetului, solicită instanței respingerea recursului declarat de inculpați, consideră că arestarea preventivă a inculpaților dispusă prin încheierea penală nr.82/C/A/_ a Judecătoriei Cluj-Napoca, este temeinică și legală. La dosarul cauzei există suficiente date care demonstreze faptul că inculpații au săvârșit faptele de care sunt acuzați.

Pericolul concret pentru ordinea publică rezultă din modalitatea de comitere a infracțiunii, respectiv de către 2 persoane împreună și trebuie avut în vedere și faptul că partea vătămată este o persoană cu handicap.

Inculpatul D. Z., având ultimul cuvânt, declară că îi pare rău de ce a făcut, solicită să fie cercetat în stare de libertate, are doi copii acasă și este pe drum al treilea.

Inculpatul A. T., având ultimul cuvânt, declară că îi pare rău, solicită să fie cercetat în stare de libertate, este singurul întreținător al familiei.

T R I B U N A L U L

Prin încheierea penală nr.82/C/A/_ a Judecătoriei Cluj-Napoca, în temeiul art. 149¹ alin. 9 Codul de procedură penală, raportat la art. 143 Codul de procedură penală și la art. 148 lit. f din Codul de procedură penală a fost admisă propunerea de luare a măsurii arestării preventive formulată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca.

S-a dispus arestarea preventivă a inculpatului D. Z., fiul lui Z. și E.

, născut la_ în Cluj-Napoca, domiciliat în com. Baciu, sat Mera, nr. 387, jud. Cluj, posesor CI seria KX, nr. 9., CNP 1., recidivist și a inculpatului A.

T., fiul lui I. și Ana, născut la_ în loc. Baciu, domiciliat în com. Baciu,

sat Mera, nr. 407, jud. Cluj, CNP 1., fără antecedente penale pe o perioada de 29 de zile începând cu data de 22 august 2013 și până la data de 19 septembrie 2013, inclusiv.

Au fost respinse cererile formulate de către apărătorii inculpaților de luare față de aceștia a măsurii obligării de a nu părăsi localitatea.

În temeiul art. 192 alin.3 Codul de procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.

În temeiul art.189 Codul de procedură penală onorariul apărătorilor desemnați din oficiu - av. Aștileanu V. și av. A. A. C., fiecare în sumă de 100 lei, s-a avansat din FMJ.

Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că prin sesizarea înregistrată pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca sub nr._ Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca a propus instanței, în conformitate cu prevederile art. 149¹, ale art. 148 lit. f Cod procedură penală luarea măsurii arestării preventive față de inculpatul D. Z. - cercetat sub aspectul comiterii infracțiunii de viol, prevăzută de art. 197 alin. 1, alin. 2 lit. a din Codul penal, cu aplicarea art. 37 lit. a din Codul penal și față de inculpatul A. T. - cercetat sub aspectul comiterii infracțiunii de viol, prevăzută de art. 197 alin. 1, alin. 2 lit. a din Codul penal pe o perioadă de 29 zile, începând cu data de_ .

În motivarea propunerii de arestare preventivă s-a arătat în esență că din mijloacele de probă administrate până în prezent rezultă că în data de_, în intervalul orar 22:30- 24:00, împreună cu inculpatul A. T. a condus partea vătămată Hendre R. -Edit într-o zonă de câmp de la marginea loc. Mera, comuna Baciu, jud. Cluj unde prin acte de violență și constrângere cei doi au întreținut, contrar voinței părții vătămate, pe rând, acte sexuale normale cu partea vătămată.

S-au apreciat incidente in cauză temeiurile prevăzute de art. 148 lit. f) Cod procedură penală, atâta timp cât pedeapsa pentru infracțiunea de viol pentru care sunt cercetați inculpații se încadrează în condiția legală, iar în ceea ce privește teza a II-a s-a apreciat că există probe certe că lăsarea lor în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, care ar rezulta din natura, modul și împrejurările în care inculpații au săvârșit fapta, precum și din atitudinea anterioară săvârșirii infracțiunii - cu privire la inculpatul D. Z. așa cum rezultă din cazierul judiciar depus la dosar.

S-a dispus atașarea spre studiu a dosarului nr. 7497/P/2013 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca.

Analizând propunerea formulată în raport cu actele dosarului de urmărire penală și cu dispozițiile legale în materie, judecătorul a reținut următoarele:

Prin rezoluția organelor de poliție din data de_, confirmată la aceeași dată de procuror, s-a dispus începerea urmăririi penale împotriva inculpaților D.

Z. și A. T. sub aspectul săvârșirii infracțiunii de viol comis de două sau mai multe persoane împreună prev. de art. 197 alin 1, alin 2 lit. a din Codul penal (fila 7).

La data de_ inculpații D. Z. și A. T. au fost reținuți de către organele de poliție pentru o perioadă de 24 de ore, măsură care expiră la data de_, orele 1400(filele 5, 6).

Prin Ordonanța din_ a Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj - Napoca s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva inculpaților D.

Z. și A. T. sub aspectul săvârșirii infracțiunii de viol comis de două sau mai multe persoane împreună prev de art. 197 alin 1, alin 2 lit. a din Codul penal, cu aplicarea art. 37 lit. a din Codul penal pentru inculpatul D. Z. (fila 1).

Judecătorul a constatat că din actele de urmărire penală efectuate până la acest stadiu al cercetărilor (procesul verbal de consemnare a plângerii orale, procesul verbal de cercetare la fața locului, planșa foto, concluziile preliminare ale expertizei medico-legale, declarațiile părții vătămate, ale inculpaților și ale martorelor) rezultă indicii că D. Z. și A. T. au săvârșit infracțiunea de viol.

Arestarea preventivă a unei persoane împotriva căreia s-a pus în mișcare acțiunea penală presupune pe de o parte existența unor probe sau indicii temeinice ale săvârșirii unei fapte prevăzute de legea penală, iar pe de altă parte existența a cel puțin al unuia din cazurile reglementate de art. 148 Cod procedură penală.

Analizând actele și lucrările efectuate până în acest moment al urmăririi penale, judecătorul a constatat că sunt întrunite condițiile cerute de art. 143 Cod procedură penală existând indicii temeinice în accepțiunea art. 681 Cod procedură penală că inculpații ar fi comis actele de agresiune sexuală asupra părții vătămate, de care sunt acuzați.

Trebuie menționat că pentru luarea măsurii arestării preventive nu este necesară existența unor probe certe de vinovăție necesare pentru condamnarea unei persoane, ci potrivit dispozițiilor art. 681Cod procedură penală, existența unor date din care să rezulte presupunerea rezonabilă că persoana față de care se efectuează cercetări a săvârșit fapta. În același sens sunt și prevederile dispozițiilor art. 5 alin. 1 lit. c CEDO care permit luarea măsurii arestării preventive atunci când există motive verosimile de a bănui că s-a comis o faptă prevăzută de legea penală. Din jurisprudența CEDO rezultă că, motivele verosimile se referă la fapte ori informații

de natură a convinge un observator obiectiv că persoana în cauză a putut comite fapta pentru care se ia măsura și care nu trebuie să fie de același nivel ca cele necesare pentru justificarea unei condamnări sau fundamentarea unei anumite acuzații (cauza Erdagoz c/T. ia). Or, din mijloacele de probă administrate până în acest stadiu al cercetărilor S-a putut reține,instanța apreciind, existența unor date din care să rezulte suspiciunea rezonabilă că inculpații ar fi comis în data de_ fapta reținută în sarcina lor.

Pe lângă întrunirea condițiilor de la art. 143 Cod procedură penală potrivit dispozițiilor art. 148 Cod procedură penală măsura arestării se poate lua numai dacă exista unul din cazurile prevăzute în acest articol, iar in continuare se va analiza cazurile pe care s-a întemeiat propunerea de arestare.

Sub aspectul temeiului prevăzut de art. 148 lit. f) Cod penal, instanța de fond a reținut că prima teză este îndeplinită în cauză, infracțiunea de viol pentru care inculpații sunt cercetați fiind sancționată cu pedeapsa închisorii mai mare de patru ani.

Cu privire la teza a II-a a art. 148 lit. f Cod procedură penală instanța de fond a apreciat că există probe că lăsarea în libertate a inculpaților prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, raportat la persoana inculpaților, dar mai ales la natura, modul și împrejurările comiterii infracțiunii sub aspectul căreia aceștia sunt cercetați, respectiv luarea cu forța a unei persoane cu dizabilități din apropierea locuinței, conducerea acesteia la un loc retras pentru a nu fi surprinși de alte persoane, înăbușirea rezistenței victimei prin fixarea acesteia la pământ și acoperirea gurii, numărul actelor sexuale derulate și modalitatea în care acestea au fost întreținute.

În continuare, în ceea ce privește persoana inculpatului D. Z., judecătorul a reținut că acesta a fost condamnat anterior de două ori (în cursul anilor 2012 și 2013) pentru comiterea unor infracțiuni de furt calificat, pedepsele aplicate de instanțele de judecată fiind suspendate condiționat sau sub supraveghere. Cu toate că a trecut prin experiența recentă a două procese penale și se află în prezent în supravegherea S. ui de probațiune - situație în care avea cunoștință despre riscul la care se expune în situația în care comite noi infracțiuni, el nu a renunțat la comportamentul infracțional, situație în care apreciem că singura măsură preventivă care poate stopa conduita ilicită a inculpatului este cea a arestului preventiv.

Deși inculpatul A. T. nu este cunoscut cu antecedente penale, judecătorul a apreciat că și în cazul acestuia există un pericol social concret pentru ordinea publică care decurge din modalitatea virulentă cu care a pătruns în câmpul infracțional, din gravitatea faptei de săvârșirea căreia este acuzat, modalitatea și împrejurările comiterii acesteia, dar și urmările asupra părții vătămate.

Faptul că inculpații sunt implicați în relații stabile de concubinaj și că și-au asumat responsabilitățile de întreținători de familie s-a considerat că în această speță fac ca fapta de săvârșirea căreia sunt acuzați să fie cu atât mai gravă, cu cât au apelat la această modalitate de satisfacere a nevoilor sexuale, fără a lua în considerare refuzul părții vătămate de a consimți la aceasta, urmările conduitei adoptate asupra victimei, dar și asupra propriilor familii.

În plus, judecătorul a reținut că nu pot fi nesocotite rezonanțele sociale ale conduitei inculpaților, ordinea publică trebuind înțeleasă și ca reacție a cetățenilor în raport cu comiterea faptelor de natură penală. Această reacție poate fi una de neliniște, de preocupare, de nemulțumire referitor la cazurile în care ordinea de drept este tulburată, prin punerea în pericol a integrității fizice și psihice, dar și a patrimoniului membrilor comunității locale, fără ca împotriva persoanelor în cauză să se ia anumite măsuri de constrângere.

În același sens este și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului care admite că, în ceea ce privește posibilitatea reiterării activității infracționale, trebuie avută în vedere și persoana inculpatului. Astfel în cauza Affaire Paradysz c. France, Curtea a conchis că gravitatea unei infracțiuni, raportată la persoana inculpatului, poate justifica luarea arestării pentru a preveni comiterea de noi infracțiuni, dacă circumstanțele concrete evidențiază periculozitatea acestuia.

Având în vedere considerentele anterioare, instanța de fond a apreciat că în speță nu poate fi vorba de posibilitatea luării unor măsuri preventive mai puțin restrictive, respectiv obligarea inculpaților de a nu părăsi localitatea, atâta timp cât

D. Z. nu se află la prima abatere, cât nu a valorificat într-un sens pozitiv contactul anterior cu organele de judiciare, dar mai ales cât inculpații nu par a conștientiza gravitatea faptei comise.

Având în vedere cele sus menționate, instanța de fond a apreciat că sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 148 lit. f Codul de procedură penală în ceea ce-i privește pe inculpații D. Z. și A. T. .

Exclusiv față de considerentele de fapt și de drept expuse anterior, judecătorul a apreciat că singura măsură necesară, suficientă și proporțională cu indiciile și probele în cauză și cu scopul procesului penal este măsura arestării preventive a inculpaților, motiv pentru care a admis propunerea Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, iar în baza art. 149 ind.1 Codul de procedură penală, raportat la art.148 lit. f Codul de procedură penală a dispus arestarea preventivă a inculpaților pe o perioadă de 29 zile începând cu data de 22 august 2013 și până în data de 19 septembrie 2013 inclusiv.

Au fost respinse cererile formulate de către apărătorii inculpaților de luare față de aceștia a măsurii obligării de a nu părăsi localitatea.

În temeiul art. 192 alin.3 Codul de procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.

Împotriva acestei încheieri au declarat recurs inculpații A. T. și D. T.

, solicitând admiterea căii de atac promovate și casarea încheierii penale recurate cu consecința cercetării în stare de libertate.

Analizând recursul formulat pe baza actelor de la dosar și a dispozițiilor legale incidente, tribunalul reține următoarele:

Prin Încheierea penală nr.82/C/A din data de_ pronunțată în dosarul cu nr._ al Judecătoriei Cluj - Napoca s-a dispus, în temeiul art.1491C.pr.pen. rap. la art.143 și art.148 lit.f C.pr.pen, arestarea preventivă a inculpaților

D. Z. fiul lui Z. și E., născut la data de_ și A. T. fiul lui I. și Ana, născut la data de_, ambii aflați în prezent în stare de stare de arest preventiv în Arestul IPJ Cluj, pe o durată de 29 de zile, aceștia fiind cercetați sub aspectul săvârșirii infracțiunii de viol prev. de art.197 al.1, al.2 lit.a C.pen., cu aplicarea art. 37 lit.a C.pen. în ceea ce îl privește pe inculpatul D. Z. .

Față de mijloacele de probă administrate până la acest moment procesual, tribunalul reține că instanța de fond în mod corect a apreciat că propunerea formulată de către organele de urmărire penală este întemeiată și, pe cale de consecință, recursul declarat în cauză, față de motivele invocate, este nefondat.

Astfel, din declarațiile părții vătămate Hendre R. Edit, ale martorilor audiați în cauză, procesele verbale de cercetare la fața locului, planșa foto, concluziile preliminare ale expertizei medico legale, declarațiile inculpaților, instanța constată că față de aceștia există indicii temeinice în sensul art.143 C.pr.pen respectiv suspiciuni în măsură să convingă un observator obiectiv și imparțial, în sensul art. 5 parag.1 lit.c din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, din care se poate presupune că este posibil ca inculpații să fi săvârșit fapta de comiterea căreia sunt învinuiți, constând în aceea că în data de_, în intervalul orar 22:30- 24:00, împreună cu inculpatul A. T. a condus partea vătămată Hendre R. -Edit într-o zonă de câmp de la marginea loc. Mera, comuna Baciu, jud. Cluj unde prin

acte de violență și constrângere cei doi au întreținut, contrar voinței părții vătămate, pe rând, acte sexuale normale cu partea vătămată.

În ceea ce privește temeiul de arestare prev. de art.148 lit.f C.pr.pen., în mod corect prima instanță a reținut că este incident în cauză.

Astfel, având în vedere gradul foarte ridicat de pericol social al faptei de comiterea căreia sunt învinuiți inculpații - viol -, modalitatea de comitere a faptei de furt - de către două persoane împreună, prin violență, asupra unei persoane ci dizabilități -, consecințele faptei presupus s fi comise atât asupra stării fizice dar mai ales psihice a părții vătămate, rezonanța socială a faptei comise, mai ales în rândul comunității restrânse în care locuiesc inculpații. . De asemenea, la aprecierea pericolului social concret pe care îl prezintă inculpații prin lăsarea acestora în stare de libertate, o deosebit de mare relevanță o prezintă datele referitoare la persoana inculpaților, dintre aceștia, inculpatul D. I. este recidivist, fiind condamnat anterior pentru comiterea de infracțiuni la pedepse a căror executare a fost suspendată condiționat respectiv sub supraveghere însă inculpatul nu a apreciat corespunzător clemența acordată de organele judiciare, recidivând, aspecte ce denotă perseverența infracțională și periculozitatea deosebită a inculpatului. În ceea ce îl privește pe coinculpatul A. T., este adevărat că acesta nu are antecedente penale însă raportat la gravitatea deosebita a faptei comise coroborat cu " asocierea"; sa alături de coinculpat, cunoscut cu antecedente penale, în vederea comiterii faptei, în pofida relației stabile pe care o are precum și a unui copil minor în întreținere, tribunalul apreciază că și față de acesta se justifică dispunerea măsurii preventive.

Față de aceste considerente, tribunalul reține ca fiind corectă concluzia instanței de fond cu privire la existența în mod evident a pericolului social concret pentru ordinea publică pe care îl prezenta lăsarea în stare de libertate a inculpaților și constatând că Încheierea penală nr. 82/C/A /_ pronunțată în dosarul cu nr._ al Judecătoriei Cluj- Napoca este legală și temeinică, în baza art.385/15 pct.1 lit.b C.pr.pen. tribunalul va respinge ca nefondate recursurile declarate de către inculpații D. Z. fiul lui Z. și E., născut la data de_ și A. T. fiul lui I. și Ana, născut la data de_, ambii aflați în prezent în stare de stare de arest preventiv în Arestul IPJ Cluj.

Văzând și dispozițiile art.192 al.2 C.pr.pen.

PENTRU ACESTE M. IVE ÎN NUMELE LEGII

D I S P U N E

În baza art. 385/15 pct. 1 lit. b C.pr.pen. respinge ca nefondate recursurile declarate de către recurenții D. Z. fiul lui Z. și E., născut la data de_ și A. T. fiul lui I. și Ana, născut la data de_, ambii aflați în prezent în stare de stare de arest preventiv în Arestul IPJ Cluj împotriva Încheierii penale nr.82/C/A /_ pronunțată în dosarul cu nr._ al Judecătoriei Cluj- Napoca.

În temeiul art. 192 al.2 C.pr.pen. obligă recurenții la plata cheltuielilor judiciare în recurs în favoarea statului în sumă de câte 150 lei din care în suma de

câte 100 lei reprezentând onorariul pentru apărătorii desemnați din oficiu se vor avansa din fondul special al M. ului Justiției, Baroului Cluj - d-nelor av.C.

C. și av.Coroi A. . Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din_ .

PREȘEDINTE

JUDECĂTORI

L.

M. F.

R.

M.

M.

L.

GREFIER

M. B.

Red. 4 ex./R.M./D.M.

_

Jud.fond: M. D. A.

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Încheierea penală nr. 94/2013. Propunere de arestare preventiva a inculpatului