Încheierea penală nr. 60/2013. Plângere împotriva ordonanţei procurorului privind măsura preventivă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A TRIBUNALUL BISTRIȚA NĂSĂUD
SECȚIA PENALĂ
Dosar nr. _
ÎNCHEIEREA PENALĂ NR.60/F/2013
Ședința Camerei de Consiliu din data de 26 Septembrie 2013 Tribunalul format din:
PREȘEDINTE: P. L. E. ,
vicepreședinte tribunal GREFIER: M. C. N.
MINISTERUL PUBLIC Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate
Organizată și Terorism - Biroul Teritorial Bistrița Năsăud, reprezentat prin LUMPERDEAN I., procuror
Pe rol fiind soluționarea plângerii formulată de învinuitul H. I. împotriva Ordonanței procurorului privind măsurile preventive din 16 septembrie 2013.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă învinuitul H. I., fiind asistat de av. Bertel Alexandra apărător ales.
Procedura de citare este legal îndeplinită. S-a făcut referatul cauzei, după care :
Analizând actele și lucrările dosarului se constată că a fost acvirat dosarul de urmărire penală cu nr. 76 D/P/2006, vol. I, II, III și IV al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial Bistrița Năsăud.
Avocat Bertel Alexandra arată că petentul nu este de acord cu ordonanța din 16 septembrie 2013, cu precizarea că aceasta nu le-a fost comunicată.
Petentul H. I. arată că își însușește plângerea astfel cum a fost formulată de apărătorul său ales.
Apărătorul petentului, ca și acesta personal arată că nu mai au cereri de formulat și solicită judecarea cauzei.
Reprezentantul Ministerului Public arată că nu mai are cereri de formulat și solicită judecarea cauzei.
Nemaifiind cereri de formulat, instanța apreciind cauza în stare de judecată acordă cuvântul părților în dezbaterea acesteia.
Avocat Bertel Alexandra, apreciază că nu sunt îndeplinite condițiile prev.de art. 145 al. 2 Cod procedură penală întrucât măsura obligării de a nu părăsi localitatea, articol care se aplică și în cazul măsurii obligării de a nu părăsi țara poate fi prelungită în cursul urmăririi penale în caz de necesitate și numai motivat. Există două condiții care ar trebui să fie îndeplinite.
Justificarea acestei măsuri, așa cum reiese din textul de lege se raportează la necesitatea ei, respectiv la motivarea ei, aceste condiții fiind cumulative. Este neîndoielnic că necesitatea la care se referă textul legii se
raportează la scopul măsurii, în timp ce motivarea se raportează la aspecte factuale, intrinsecte ori extrinseci faptei din care rezultă necesitatea. Mai arată că aceste condiții vizează elemente factuale circumstanțiale și personale survenite momentului inițial al luării măsuri, aspecte care au intervenit după începerea urmăririi penale. De asemenea, arată că nici măcar condiția cu privire la pericolul concret pentru ordinea publică, care se are în vedere în cazul luării sau prelungirii măsurii unei arestări preventive nu se aplică în cazul petentului.
Consideră că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege, singura motivare care a fost și la luarea măsurii din urmă cu 3-4 luni de zile și la prelungirile ulterioare a fost aceea că, petentul s-a sustras de la audiere, aspect fals, nereal, întrucât s-a dovedit că nu a putut fii prezent și imediat, când a putut fi audiat, s-a prezentat la procuror în vederea audierii și la organele penale. Un alt motiv se referă și la faptul că petentul i-a legătura cu un alt inculpat. În acest sens solicită a se observa că toate probele sunt la dosar, iar dosarul de urmărire este complet. Pe de altă parte, procurorul a afirmat adineauri că în cursul zilei de mâine i se va prezenta materialul de urmărire penală petentului, astfel că nu mai există nici un motiv pentru care petentul ar lua legătura cu vreun alt inculpat și nu are ce să declare altceva.
Pentru toate motivele invocate solicită admiterea plângerii. De asemenea, arată că activitatea desfășurată de către petent se referă la transportul internațional de persoane, iar ca și obiect de activitate secundar are activități cu agenții de turism.
Astfel, având în vedere că nu se poate deplasa în străinătate în vederea îndeplinirii obiectului de activități, întrucât de mai bine de 3 luni s-a luat și respectiv prelungit măsura obligării de a nu părăsi țara, acest fapt l-a afectat din punct de vedere financiar la bugetar, la întreținerea familiei, motiv pentru care solicită revocarea măsurii obligării de a nu părăsi țara.
Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea plângerii formulate de către petent împotriva măsurii obligării de a nu părăsi țara, ca neîntemeiată, motivat de faptul că în continuare subzistă temeiurile. În continuare subzistă condițiile care au fost avute în vedere la luarea măsurii preventive a obligării de a nu părăsi țara, față de învinuitul H. I. cercetat pentru infracțiuni de asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni de lipsire de libertate în formă calificată, tâlhărie, spălare de bani, fals în înscrisuri sub semnătură privată și nerespectarea regimului armelor și munițiilor.
Mai arată că, măsura a fost luată pe fondul sustragerii învinuitului de la urmărirea penală de la un anumit punct dat și din necesitatea de ai interzice, pentru buna desfășurare a urmăririi penale, contactul cu alte persoane audiate în cauză sau care urmau să fie audiate în cauză. De asemenea, arată că până în acest moment măsura luată s-a dovedit a fii eficiente dovadă a faptului că s-au efectuat mai multe acte d e urmărire penală și mai ales în ceea ce-l privește pe coînvinuitul Pap Irimie întrucât aceștia aveau o strânse legături după cum rezultă și din transcrierile convorbirilor telefonice dinainte de luarea măsurii obligării de a nu părăsi țara față de învinuitul H. I., fiind vorba de interceptările recente și nu din 2006 care sunt la dosar.
În ceea ce privește lipsa de fundament pe care o invoca apărătorul învinuitului H. I., la luarea măsurii obligării de a nu părăsi țara, apreciază că
aceasta este o susținere incorectă, pe care solicită ca instanța să nu o ia în seamă deoarece la dosar sunt suficiente indicii temeinice din care să rezulte săvârșirea infracțiunilor d e către învinuit și pentru care are calitatea de învinuit.
Așa fiind, solicită să se dispună respingerea ca neîntemeiată a plângerii. Avocat Bertel Alexandra, în replică, arată că cu privire la faptul că s-a sustras arată că, existau doar două elemente care s-au menționat în ordonanță și anume faptul că atunci când a fost citat acesta nu s-a putut prezenta, dar în momentul când s-a întors a fost prezent pentru a fi audiat. Mai arată că în data când a fost citat nu a putut fi prezent, dar citațiile s-au comunicat întotdeauna seara, respectiv cu o seară înainte și imediat, la 2 zile petentul s-a prezentat la
procuror împreună cu ea și s-a procedat la audierea acestuia.
În ce privește luarea legăturii cu alt inculpat, arată că la dosar există toate actele, urmărirea penală este finalizată, urmează să i se prezinte materialul d e urmărire penală.
Învinuitul H. Iona având ultimul cuvânt arată că dorește să i se ridice această restricție întrucât își pierde locul de muncă. În ce privește faptul că ar fi luat legătura cu alte persoane, arată că nu a luat legătura cu nici o altă persoană, iar toate acuzele aduse sunt neadevărate. Mai arată că multe din probele de la dosar nu le cunoaște, știe doar că este învinuit, dar dosarul nu l-a văzut decât o oră, timp în care nu a putut vedea tot ce se află în acesta
T R I B U N A L U L
Deliberând constată că :
Prin plângerea formulată împotriva Ordonanței din data de 16 septembrie 2013 emisă în dosarul nr. 76D/P/2006 al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial Bistrița Năsăud, învinuitul H. I. a solicitat, în temeiul art. 140/2 Cod procedură penală desființarea acestei ordonanțe și revocarea măsurii obligării de a nu părăsi țara, dispusă de procuror în privința sa.
În motivare învinuitul arată că la data de 19 iunie 2013 s-a dispus față de el, prin ordonanță, măsura obligării de a nu părăsi țara, iar în data de 17 septembrie 2013, i s-au comunicat obligațiile pe care le are de îndeplinit pentru următoarea lună(iulie), motivat de faptul că s-a dispus prelungirea măsurii de a nu părăsi țara, fără a i se comunica ordonanța de prelungire.
În opinia sa, prelungirea măsurii obligării de a nu părăsi țara a fost dispusă cu încălcarea dispozițiilor legale.
Astfel, potrivit art. 145 ind. 1 alin. 2 Cod procedură penală, condițiile și procedura de luare a acestei măsuri sunt cele prevăzute de art. 145 raportat la art. 143 Cod procedură penală. Potrivit acestor dispoziții legale, pentru a fi dispusă această măsură trebuie îndeplinite două condiții, respectiv: dacă sunt probe sau indicii că învinuitul sau inculpatul a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală; pentru fapta săvârșită legea să prevadă pedeapsa detențiunii pe viață sau pedeapsa închisorii.
În speță, învinuitul consideră că nu sunt probe/indicii temeinice că a săvârșit vreo faptă prevăzută de legea penală și că aprecierile reprezentantului Ministerului Public sunt exagerate și denaturează voit realitatea.
Învinuitul mai arată că, în dosarul nr. 76/D/P/2006 este cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor de asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni prev. de art. 323 al. 1 și 2 Cod penal, tâlhărie prev. de art. 211 al. 1, al. 2 lit. b și c și al. 2 ind. 1, lit. a și b Cod penal, lipsire de libertate prev. de art. 189 al. 1 și 2 Cod penal, evaziune fiscală ș.a., respectiv spălare de bani prev. de art. 23 lit. c din Legea nr. 656/2002.
De asemenea, se apreciază că măsura luată este excesivă raportat la probele existente la dosar.Motivul pentru care se solicită revocarea prelungirii măsurii este acela că i se îngrădește libertatea de circulație, adică există o ingerință în libertatea de mișcare pe care o are.
Libertatea de circulație este un drept recunoscut și apărat de art. 2 din protocolul nr. 4 la CEDO care prevede: "Oricine se găsește în mod liber pe teritoriul unui Stat are dreptul să circule în mod liber și să-și aleagă în mod liber reședința sa…";
Potrivit art. 2 pct. 3 din Protocolul nr. 4 al CEDO, exercitarea dreptului la liberă circulație a unei persoane nu poate face obiectul altor restrângeri decât acelea care, prevăzute de lege, constituie măsuri necesare într-o societate democratică, pentru securitatea națională, siguranța publică, menținerea ordinii publice, prevenirea faptelor penale, protecția sănătății sau a moralei ori pentru protejarea drepturilor și libertăților altora.
În speță, învinuitul consideră că Parchetul nu a făcut nicio dovadă în sensul că luarea acestei măsuri ar avea repercusiuni asupra securității naționale, menținerii ordinii publice, prevenirii faptelor penale etc., astfel încât măsura obligării de a nu părăsi țara, nu este necesară și justificată.
În același sens art. 53 alin. 2 din Constituția României prevede că măsura restrângerii exercițiului unor drepturi sau libertăți trebuie să fie proporțională cu situația cu care au determinat-o.
Totodată, învinuitul mai arată că, este administrator al SC";H. Trafik Trans";SRL, societate ce are ca obiect de activitate principal transportul internațional de persoane, iar ca și obiect de activitate secundar are activități cu agenții de turism.
Astfel, având în vedere că nu se poate deplasa în străinătate în vederea îndeplinirii obiectului de activități, întrucât de mai bine de 3 luni s-a luat și respectiv prelungit măsura obligării de a nu părăsi țara, acest fapt l-a afectat din punct de vedere financiar i-a bugetul, respectiv întreținerea familiei, motiv pentru care solicită revocarea măsurii obligării de a nu părăsi țara.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține în fapt următoarele:
Prin Rezoluția din 19 februarie 2007 a fost începută urmărirea penală față de învinuitul H. I., fiind cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, prev. de art. 323 alin. 1 și2C.pen, tâlhărie prev. de art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. b și c și alin. 2/1 lit. a și b C.pen., lipsire de libertate în mod ilegal prev. de art. 189 alin. 1 și 2 C.pen., spălare de bani prev. de art. 23 lit. a din Legea nr. 656/2002 ( modificată) și fals în declarații prev. de art. 292 C.pen.
Ulterior, prin Ordonanța emisă de procuror, la data de_, s-a dispus extinderea cercetărilor față de învinuitul H. I., care este cercetat și sub aspectul infracțiunilor de nerespectarea regimului armelor și munițiilor prev. de art. 279 alin. 1 C.pen. și fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 290 C.pen., cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen.
În esență, în sarcina învinuitului H. I. se reține că în noaptea de 22/_ s-a asociat cu patru bărbați rămași neidentificați în scopul deposedării șoferilor angajați ai SC"; Dea Trans Internațional"; SRL, de autocarul marca MAN, număr de înmatriculare_, precum și de sumele de bani încasate cu ocazia cursei de transport internațional de persoane efectuate pe traseul Bistrița-Madrid (Spania) și retur. Se reține că în jurul orei 1,30 a nopții de 22/23 august 2006, după ce învinuitul și cei patru bărbați au urmărit autocarul cu un autoturism, în timp ce aceasta staționa la semafor, învinuitul urmat de doi bărbați neidentificați au pătruns fără drept prin cală, iar conform ordinelor date de H. I. (coordonatorul acțiunii), unul dintre bărbații neidentificați l-a anihilat pe șoferul Murza I., amenințându-l cu un cuțit pe care i l-a pus la gât, cerându-i să deschidă ușa de acces în autocar unde au pătruns ulterior și ceilalți autori necunoscuți. Învinuitul și un alt autor necunoscut, au amenințat-o cu un pistol pe partea vătămată Sulea Gavril și l-au obligat pe șoferul autocarului, Murza I., să se deplaseze din Ciceu Mihăiești până la benzinăria "Purcsa"; de la intrare în comuna Uriu. În acest loc, tot la ordinul învinuitului H. I. și sub amenințarea unui individ necunoscut înarmat cu un cuțit, șoferul Murza I. a fost obligat să întoarcă autocarul și să se îndrepte spre municipiul Dej, timp în care partea vătămată Șulea Gavril insista față de atacatori să-l lase să coboare, dar care au refuzat să-i permită acest lucru. În acea împrejurare, partea vătămată a fost deposedată de suma de 2900 EURO pe care o avea asupra sa de către unul dintre agresori, care apoi a remis plicul cu bani învinuitului H. I. . După ce au fost reținuți în autocar împotriva voinței lor, partea vătămată Sulea Gavril și șoferul Murza I. au fost dați jos cu tot cu bagaje într-un loc aflat la intrare în municipiul Dej. Se mai reține de către procuror că din acel loc, la volanul autocarului a urcat învinuitul H. I., urmat de doi sau trei din cei patru autori necunoscuți, însușindu-și în mod nelegal atât autocarul ( care până atunci se aflase în posesia legitimă a șoferului Murza I. ) cât și suma de bani sustrasă de la Șulea Gavril.
În sarcina învinuitului H. I. se mai reține că în a doua jumătate a lunii octombrie 2006, în baza unei înțelegeri prealabile cu învinuitul Pap Irimie, pentru a ascunde adevărata proveniență a bunului și pentru a i-l transmite acestuia prin întocmirea unor înscrisuri false, pe care să înscrie data nereală de 17 septembrie 2006, a transferat autocarul în discuție, sub forma unei operațiuni de vânzare-cumpărare achitabilă printr-o compensare, cu o datorie mai veche de la SC"; Dea Trans Internațional"; SRL, către SC " Jolt Impex"; SRL Bistrița, deși știa că bunul se afla în posesia sa ca urmare a săvârșirii unei infracțiuni în scopul deținerii ilicite a acestui bun.
Învinuitul H. I. este acuzat și pentru faptul că în data de 16 octombrie 2006, a completat o cerere către Regia Autonomă a Monitorului Oficial, prin care, în calitate de reprezentant legal al SC"; Dea Trans Internațional"; SRL Bistrița, a cerut să se publice pierderea cărții de identitate a autovehiculului, deși
în realitate nu pierduse cartea de identitate a autovehiculului ci acesta se afla la sediul SC"; Dea Trans Internațional"; SRL.
Învinuitul H. I. este cercetat și pentru folosirea fără drept în noaptea de 22/23 august 2006, în alte scopuri, a unui pistol de autoapărare pe care îl deținea. De asemenea, este acuzat că a semnat în calitate de emitent din partea SC"; Dea Trans Internațional"; SRL, două facturi către SC";Jolt Impex";SRL, în care s-a consemnat derularea unei operațiuni comerciale de vânzare-cumpărare care nu a avut loc, la o dată ( de_ ) necorespunzătoare adevărului ,după care învinuitul H. I. a semnat în data de_ cererea de radiere a autocarului marca MAN cu număr de înmatriculare_, pe motiv de schimbare a proprietarului, deși știa că nu a avut loc o adevărată schimbare a proprietarului.
Referitor la faptele descrise mai sus, prin Ordonanța din_ ( f. 348, vol. III-dos.u.p.), procurorul a luat față de învinuitul H. I. măsura obligării de a nu părăsi țara, pe durata a 30 de zile și a impus acestuia respectarea următoarelor obligații: să se prezinte la organul de urmărire penală sau după caz
, la instanța de judecată ori de câte ori este chemat; să se prezinte la IPJ Bistrița Năsăud, Biroul Urmăriți, conform programului de supraveghere ce i se va întocmi sau ori de câte ori va fi chemat; să nu își schimbe locuința fără încunoștințarea organului judiciar care a dispus măsura preventivă; să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte nicio categorie de arme; să nu se apropie și să nu ia legătura cu învinuitul Pap Irimie, partea vătămată Șulea Gavril, cu martorii Șulea Silvia, Murza I. și Antal I., cu numiții Chiorean Mihail Călin și O. A. N. precum și cu alte persoane cercetate în cauză.
Ulterior, măsura preventivă luată de procuror față de învinuitul H. I., a fost prelungită succesiv ultima dată prin Ordonanța din data de 17 septembrie 2013, această din urmă Ordonanță fiind atacată cu plângere în prezentul dosar.
Din considerentele Ordonanței emise de procuror, rezultă că învinuitul H.
I. s-a sustras urmăririi penale plecând în Spania, la finele lunii iulie începutul lunii august 2009, când a fost citat pentru audiere de către organele de poliție, respectiv ascunzându-se, în data de_, când a fost din nou citat pentru audiere de SCCO -Bistrița Năsăud, invocând că este plecat din localitate. Măsura preventivă a fost justificată de procuror și prin necesitatea ca învinuitul să nu i-a contact cu persoanele implicate în săvârșirea faptelor și care l-au sprijinit în comiterea lor.
Din examinarea actelor și lucrările dosarului nr. 76D/P/2006 al DIICOT Biroul Teritorial Bistrița-Năsăud instanța reține că există probe și indicii temeinice în sensul disp. art.143 C.pr.pen., de natură a justifica presupunerea rezonabilă că învinuitul H. I. a săvârșit faptele pentru care este cercetat, în modalitatea descrisă de procuror în cuprinsul Ordonanței de prelungire a măsurii obligării de a nu părăsi țara, fiind relevante sub acest aspect declarațiile martorilor Șulea Silvia (f.101-111, vol.II), Antal I. ( f. 122-125, vol. II), Antal
M. (f. 126-127, vol. II), Murza I. ( f. 95-99 și 40-42, vol. II), declarația părții vătămate Șulea Gavril ( f. 89-94, vol. II), proces verbal de redarea convorbirilor telefonice ( f. 148-193, vol. II, f. 264-292), declarațiile martorilor Chiorean Mihail Călin și O. A. N. (f. 246-247), Urdă E. R., Rodilă V. ( 211-212, vol. II), adresa - f. 223 vol. III, emisă de Biroul arme, explozivi și
substanțe periculoase, documentația înaintată de Regia Autonomă Monitorul Oficial ( f. 62-64, vol. II), certificat de radiere ( f.43), factura fiscală nr. 9419353 din_ ( f. 46, vol. II), anexe fișe operații de radiere (f.48-49), certificat de atestare fiscală ( f. 52, vol. II), factura fiscală nr. 352/_ ( f. 53-vol.II).
Pe de altă parte, faptele de care este acuzat învinuitul sunt grave iar pentru a se lămuri adevărata stare de fapt, precum și implicarea tuturor participanților, este necesară administrarea unui probatoriu complex, în scopul bunei desfășurări a procesului penal fiind necesar ca învinuitul H. I. să nu intre în legătură cu persoanele implicate în săvârșirea faptelor și nici cu cei care l-au sprijinit în comiterea lor, o astfel de interdicție neputând fi dispusă decât în cadrul uneia dintre măsurile prevăzute de art. 145 și 145/1 C.pr.pen.
Totodată, măsura obligării de a nu părăsi țara, poate fi considerată rezonabilă în raport de probele existente la dosar și datele care caracterizează persoana petentului, neexistând temeiuri pentru a se susține că activitatea societății comerciale pe care acesta o administrează ar fi perturbată prin menținerea ei, acesta având posibilitatea să desemneze/delege alte persoane care să efectueze transporturi în străinătate, nefiind necesar ca petentul să fie șoferul autocarelor care efectuează curse în afara țării
Pentru aceste considerente instanța va respinge ca neîntemeiată plângerea formulată de învinuitul H. I. .
Văzând și disp. art. 192 Cod procedură penală,
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII DISPUNE
Respinge, ca neîntemeiată, plângerea formulată de învinuitul H. I. , fiul lui Ion și Sînziana, născut la data de_ în Năsăud, jud. Bistrița - Năsăud, domiciliat în Ș. M., nr. 165, jud. Bistrița - Năsăud, CNP.1., împotriva Ordonanței de prelungire a măsurii obligării de a nu părăsi țara din data de_, emisă de procuror în dosar nr. 76/D/P/2006 al DIICOT - Biroul Teritorial Bistrița-Năsăud.
Obligă învinuitul să plătească în favoarea statului suma de 10 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 26 septembrie 2013.
PREȘEDINTE | GREFIER | |||
P. | L. E. | M. | C. | N. |
| ← Încheierea penală nr. 48/2013. Plângere împotriva... | Încheierea penală nr. 34/2013. Plângere împotriva... → |
|---|
