Încheierea penală nr. 62/2013. Prelungirea arestului preventiv

Decizii și sentințe penale - Curtea de Apel Cluj (2013)

R O M A N I A

TRIBUNALUL BISTRIȚA NĂSĂUD SECȚIA PENALĂ

DOSAR NR. _

ÎNCHEIEREA PENALĂ cu nr. 62/CC/2013

Ședința Camerei de Consiliu din 27 septembrie 2013 Tribunalul format din :

PREȘEDINTE: G. A., judecător GREFIER: M. C. N.

Ministerul Public Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție

- Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial Bistrița Năsăud reprezentat prin LUMPERDEAN I., procuror

Pe rol fiind soluționarea propunerii de prelungire a măsurii arestului preventiv formulată de procuror din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial Bistrița Năsăud, privind pe inculpații V. A. N., K. R. A., L.

I., N. M. V. și A. A. .

La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpații în stare de arest preventiv: inculpatul V. A. N. asistat de av. Vomir Bizo D. a apărător ales, inculpatul A. A. asistat de av. Vlad Crina apărător din oficiu, inculpatul K. R. A. asistat de av. Vomir Bizo D. a în substituirea av. Neamț M. Paul apărător ales, inculpatul L. I. asistat de av. Ștețca Andrei Vlad apărător ales și inculpatul N. M. V. asistat de av. Pocola Florina apărător ales.

Procedura de citare este legal îndeplinită. S-a făcut referatul cauzei, după care :

Președintele completului de judecată aduce la cunoștința inculpaților faptul că s-a formulat de către procurorul din cadrul Direcției de Criminalitate Organizată și Terorism-Biroul Teritorial Bistrița-Năsăud, propunere de prelungire cu 30 de zile a măsurii arestării preventive motivat de faptul că nu s- a putut finaliza urmărirea penală, din motive obiective, în cauză urmând să se mai efectueze o serie de acte de urmărire penală, cum ar fi continuarea identificării și audierii altor consumatori care au cumpărat substanțe susceptibile de a produce efecte psihoactive de la inculpați; identificarea și audiat mai multe persoane; continuarea exploatării datelor conținute în listingurile convorbirilor telefonice ale inculpaților; continuarea transcrierii convorbirilor și comunicărilor telefonice ale inculpaților; confruntarea inculpaților V. A. N. și Killin

R. A. cu inculpatul Dioszegi Florin; reaudierea inculpaților și a învinuiților cu privire la alte acte materiale componente ale infracțiunilor continuate reținute în sarcina lor.

Avocat Vomir Bizo D. a depune la dosar copia certificatului de naștere cu seria NF nr. 2., pe numele V. Antonio Luca, emis la data de_ de Primăria municipiului C. - Napoca; copia Carnetului de muncă cu seria

M.M.F.E.S. nr. 3833444, copia contractului de muncă emis pe numele numitei Kovacs R. Alina, angajator fiind Asociația Venus Club cu sediul în Magione Via Roma 1T; copie proces - verbal de efectuare a percheziției domiciliare efectuat la data de 3 iulie 2013 în C. -Napoca la domiciliul inculpatului V. A.

N. și Legea nr. 290 din 24 iunie 2004 privind cazierul judiciar.

Avocat Pocola Florin în circumstanțiere depune la dosar oferta de muncă adresată d-lui N. M. V., emisă de SC";Romanid";SRL C. -Napoca la data de 2 septembrie 2013; copia unei diplome pentru finalizarea cu succes a cursului de trening "Every Serve Perfect"; în bartening și bar mangement; copie contract individual de muncă cu nr. 7 din 2 aprilie 2003; copie contract individual de muncă pe durată nedeterminată, cu nr. 21754 din 31 mai 2006, angajator fiind SC";Coco Pub";SRL C. - Napoca; copie contract individual de muncă cu nr. 0. din 30 martie 2006 angajator fiind SC";Dasima";SRL; copie contract de mediere cu nr.2986 din 2 iulie 2007 între SC";Work Opportunites";SRL denumită în calitate furnizor reprezentată prin d-na Buzic C. și N. M. V. în calitate de beneficiar; copie contract individual de muncă, pe durată nedeterminată, cu nr. 30143 angajator SC";Old Cat"; SRL C. - Napoca pentru N. M. V., copie contract individual de muncă, pe perioadă nedeterminată cu normă întreagă, încheiat între SC";Leone Management";SRL C.

-Napoca și N. M. V. la 10 decembrie 2008; copie contract individual de muncă pe durată nedeterminată, cu nr. 30143 între SC"Old Cat"; SRL C. - Napoca și N. M. V. ; copia unui înscris în limba engleză intitulat "Regular Agrement";, angajator fiind Asteras A.E. Pilot Beach Hotel, pentru inculpat și copie contract de prestări servicii cu nr. 1119 din 10 aprilie 2009 încheiat între SC";Com Invest";SRL și N. M. V. .

Reprezentantul ministerului Public arată că nu are cereri de formulat.

Apărătorii inculpaților, ca și aceștia personal arată că nu au cereri de formulat.

Nefiind cereri de formulat, instanța apreciază cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților în dezbaterea acesteia.

Reprezentantul Ministerului Public arată că susține referatul cu propunere de prelungire a duratei arestării preventive a celor 5 inculpați, deoarece, pe de o parte din motive obiective urmărirea penală nu a putut fi terminată până la data la care urmează să expire măsura arestării preventive luată față de aceștia, iar pe de altă parte pentru că se menține în continuare existența pericolului social concret pentru ordinea publică în cazul lăsării în libertate a inculpaților.

De asemenea, arată că, în sarcina fiecăruia dintre inculpați s-a reținut săvârșirea infracțiunilor prev, de art. 7 al. 1 din Legea nr. 39/2003 și a art. 16 al. 1 din Legea nr. 194/2011 în formă continuată, cu precizarea că în cazul inculpatului N. M. V., fiind vorba de infracțiunea de sprijinire a unui grup infracțional de care sunt acuzați ceilalți inculpați.

De asemenea, arată că în referat a fost trecută starea de fapt, motiv pentru care nu o va mai reitera și s-a făcut trimitere la ordonanțele de extindere a cercetărilor emise cu privire la fiecare dintre cei cinci inculpați, care fac parte integrantă din starea de fapt avută în vedere, fără a le mai prelua în integralitate în cuprinsul referatului. Totodată, a arătat actele de urmărire penală care au fost efectuate până în prezent în cauză, cu precizarea celor efectuate în ultimul

interval de timp din perioada celor 30 de zile care a fost stabilită de la data ultimei Încheieri de prelungire a măsurii arestării preventive, emisă de instanța Tribunalului Bistrița-Năsăud și a arătat cu titlu minimal care ar fi actele de urmărire penală de efectuat în cauză care privesc pe fiecare dintre cei cinci inculpați.

În cursul actualei perioade sau efectuat multe acte de urmărire penală, au fost efectuate, deși necesită un volum mare de muncă, mai multe transcrieri ale convorbirilor telefonice după cum rezultă de la filele 2-178 din vol. XII, care îi privesc pe fiecare dintre acești inculpați, care se coroborează cu celelalte aflate la dosarul cauzei, până în prezent.

De asemenea, se arată că au fost audiate un număr destul de mare de persoane, majoritatea consumatori, identificarea lor făcându-se ulterior pe baza numerelor de telefon folosite în momentul în care îi contactau pe inculpați pentru a cumpăra de la aceștia sau de la alți membri ai grupului infracțional din care făceau parte, diferite cantități de substanțe susceptibile de a produce efecte psihoactive.

Întrucât a indicat, cu titlu minimal, fiecare act de urmărire penală care ar urma să fie efectuat, nu o să le mai reia pe fiecare în par, decât o să precizeze că este necesară în continuare identificarea altor consumatori, indicați în ordonanțele de delegare întocmite până în prezent, (fie că se referă la delegarea organelor de Poliție din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate C. - Napoca, fie că se referă la Brigada Criminalității Organizate Bistrița-Năsăud, fie că se referă la Serviciul de Combaterea Criminalității Organizate Hunedoara), fiind vorba de identificarea și audierea persoanelor care până în prezent nu au fost identificate și audiate, fiind vorba de foarte multe persoane pe care le-a indicat cu număr de telefon, prin ordonanțele de delegare, dintre care până în prezent s-a reușit poate audierea a nici jumătate sau poate jumătate dintre acestea. Deoarece este trecut fiecare post telefonic, data și ora la care a apărut apelul, nu o să le indice pe fiecare în parte, dar face trimitere la ordonanțele din luna iulie, august și apoi din septembrie, respectiv 5 septembrie și până în 17 septembrie 2013.

De asemenea, arată că, este necesară în continuare efectuarea audițiilor înregistrărilor convorbirilor telefonice care au mai rămas și redarea unor procese- verbale de transcriere ale convorbirilor telefonice, audierea unor persoane a căror identități sunt cunoscute, dar din diferite motive nu au putut fi audiate (fie că erau plecate din localitate, fie că nu s-au prezentat la citare la momentul chemării lor).

De asemenea, sunt necesare reaudierea inculpaților pentru a le fi aduse la cunoștință noile ordonanțele de extindere a cercetărilor și așa după cum a mai arătat în cazul în care se menține o stare de contradicție între anumite declarații se impune și necesitatea efectuării unor confruntări între inculpați.

Întrucât volumul actelor rămase este destul de mare, apreciază că nu se poate finaliza urmărirea penală, și luând în considerare că motivele care au fost avute în vedere la data luării măsurii arestării preventive și la data prelungirii duratei acestei măsuri preventive față de inculpați, nu au dispărut, solicită să se dispună admiterea propunerii formulate și prelungirea cu câte 30 de zile a duratei arestării preventive a fiecăruia dintre inculpați începând din data de 2

octombrie 2013 pentru inculpații V. A. N., K. R. A., L. I. și N. M. V. și începând cu data de 3 octombrie 2013 pentru inculpatul A.

A., întrucât în zilele următoare ar urma să expire durata arestării acestora.

Avocat Vomir Bizo D. a, pentru inculpatul V. A. N. și inculpatul K. R. A., solicită ca în temeiul disp.art. 159 Cod procedură penală să se respingă propunerea de prelungire a măsurii arestării preventive și pe cale de consecință să se dispună cercetarea inculpaților în stare de libertate, iar dacă se va aprecia necesară luarea unei alte măsuri preventive față de inculpați solicită ca pentru rațiuni de echitate cu privire la celelalte persoane cercetate în acest dosar, pentru același gen de infracțiuni, aceeași încadrare juridică, să se ia față de ambii inculpați măsura obligării de a nu părăsi țara, fie măsura obligării de a nu părăsi localitatea, dacă instanța va înțelege că cea de a doua măsură ar fi mai drastică și s-ar putea urmări îndeaproape activitatea ulterioară a inculpaților.

De asemenea, arată că este a treia prelungire, în prezentul dosar, și nici un argument nou nu s-a adus de către reprezentantul parchetului, de ce s-ar justifica privarea în continuare de libertate a inculpaților. În afară de a se descrie actele de urmărire penală care trebuie îndeplinite în dosar, nu s-a adus nici un argument, nici o justificare cum cei doi inculpați ar putea influența buna desfășurare a procesului penal. Se vorbește despre pericolul pentru ordinea publică, respectiv art. 148 lit. f Cod procedură - "temeiul de arestare";, însă există și art. 136 Cod procedură penală care se coroborează cu art. 148 Cod procedură penală și cu art. 143 Cod procedură penală, însă nu s-a adus nici un argument, nici în scris și nici oral, cum ar putea inculpatul V. A. N. și

R. A. să influențeze buna desfășurare a procesului penal.
La prelungirea anterioară, s-au formulat douăzeci și ceva de acte de urmărire care urmau să fie îndeplinite în cauză, pentru că volumul de muncă este mare, dintre care 18 îl priveau pe inculpatul Iuoraș A. L., iar acum se regăsesc acte de urmărire penală care trebuie făcute față de inculpatul Iuoraș A.
, care în acest moment se află în stare de libertate. Față de inculpatul V.

A. N. și față de inculpatul K. R. A., mai trebuie 4 acte de urmărire penală efectuate în cauză.

Arată că în urmă cu o lună de zile s-a spus că trebuie să se facă o confruntare între inculpatul V. A. N. și Dioszeghi Florin, însă nu s-a făcut acest lucru. Între timp inculpatul Dioszeghi Florin a fost pus în libertate, iar organul de urmărire penală nu l-a chemat pe acesta să facă confruntarea cu inculpații V. A. N. și K. R. A., deși avea această posibilitate.

În urmă cu o lună de zile, față de inculpatul V. A. N. s-a spus că trebuie audiată o persoană pe nume V. C., care poartă convorbiri telefonice cu inculpatul V. A. N., iar persoana menționată stă în C. - Napoca, însă nu a fost niciodată chemată nici la C., nici la Bistrița, să se ia declarații.

De asemenea, s-a mai invocat de către procuror că se impune reaudierea inculpaților, însă aceștia au fost reaudiați în volumul XI, există declarațiile acestora din cursul zilei de 9 septembrie 2013, declarații în care au recunoscut integral activitatea infracțională.

De la momentul arestării, s-a schimbat situația până în prezent, în sensul că inculpatul K. R. A. a dat 3 declarații, iar inculpatul V. A. N. a dat 4 declarații în fața organului de urmărire penală, prin care au arătat pe larg activitatea infracțională, și au ajutat organele de urmărire penală la identificarea altor două persoane care au fost arestate, în cursul zilei de 31 iulie 2013, pe baza declarațiilor celor doi inculpați. Astfel, nu vede cum cei doi inculpați ar putea să influențeze în continuare buna desfășurare a procesului penal, în condițiile în care și-au recunoscut faptele și au ajutat la identificarea altor persoane așa cum a mai spus.

În ce privește susținerile procurorului cum că în acest dosar este un volum mare de muncă, nu contestă acest lucru, dar dorește să i se spună de ce inculpații cercetați în stare de libertate ar împiedica organul de urmărire penală

"să-și facă treaba"; în dosar.

În propunerea de prelungire s-a arătat că inculpații prezintă pericol și există riscul ca puși în libertate să influențeze persoane care au fost audiate în cauză, ori în aprecierea sa, asta ar însemna că inculpații niciodată nu vor mai fi puși în libertate. Acele persoane au fost audiate, aceste declarații există la dosar, organul de urmărire penală are acele declarații la dosar, astfel că nu vede cum inculpații ar putea să influențeze persoanele care au fost deja audiate în dosar. În aprecierea sa, nu are nici o logică propunerea formulată de procuror.

În ce privește susținerea cum că este necesară audierea convorbirilor telefonice, arată că, nu vede cum ar putea cei doi inculpați să influențeze audierea acelor convorbiri care se fac la sediul DIICOT, sau transcrierea convorbirilor telefonice și în acest caz apreciază că fizic cei doi inculpați nu au cum să influențeze efectuarea acestor acte.

În ce privește identificarea de consumatori, arată că s-a susținut de procuror că s-au identificat jumătate, astfel că se întreabă ce ar trebui să se facă, să se mai aștepte 90 de zile până se identifică și cealaltă jumătate de consumatori? Pe de altă parte, arată că, nu s-a arătat care consumatori urmează să fie identificați în cauză, deoarece așa pot să fie identificați toți consumatorii de astfel de substanțe din municipiul C. -Napoca, lucru care îi va mai menține pe inculpați 90 de zile în arest preventiv.

În ce privește pericolul pentru ordinea publică, poate să spună că a existat în urmă cu 90 de zile, teoretic se spune că în acel moment au fost "la cald"; prinși toți inculpații, sau făcut acte de urmărire penală, însă crede că nu se poate din 30 în 30 de zile să se spună că subzistă acel pericol prin raportare la natura și gravitatea faptei, deoarece natura și gravitatea faptei este identică pentru celelalte persoane, 12 inculpați cercetați în stare de libertate și încă 7 care au fost puși în libertate din acest dosar, toți având aceeași încadrare juridică, fie grup infracțional împreună cu art. 16 din Legea nr. 194 și pe de altă parte unul dintre inculpați are și trafic de droguri. Astfel, dacă tot ne raportăm la prelungirea măsurii arestului preventiv pe natura și gravitatea faptei, solicită a se observa că aceasta este identică față de toți inculpații cercetați în stare de libertate.

De asemenea, arată că Curtea de Apel în data de 28 august 2013 când a motivat punerea în libertate a unei părți dintre acești inculpați, la cei doi inculpați pe care îi asistă, respectiv inculpatul V. și inculpatul K., singurul

temei care a reflectat pericolul pentru ordinea publică a fost acela că inculpații au mai avut conflicte cu legea penală.

În ce-l privește pe inculpatul V. A. N., arată că acesta a fost condamnat în cursul anului 1998, la vârsta de 16 ani, în timpul minorității, la o pedeapsă cu executare, iar în 2000 s-a eliberat din penitenciar, între 2000 și 2013 a avut un comportament bun în societate, și-a întemeiat o familie, are un copil minor. Astfel, apreciază că nu se poate menține o persoană în stare de arest preventiv pe faptul că a avut o condamnare în trecut, deoarece este vorba despre o condamnare în timpul minorității, s-a împlinit termenul de reabilitare în cursul anului 2009 și practic condamnările din timpul minorității nu atrag incapacități și decăderi.

Mai arată că, a depus la dosarul cauzei legea cazierului unde la art. 18 lit. a se arată că sancțiunile penale din timpul minorității nici nu se trec în cazier, astfel nu are nici o valoare juridică faptul că inculpatul a fost condamnat în timpul minorității, iar pentru că nu este recidivă, poate primi o pedeapsă cu suspendare, nu este o pluraritate intermediară, astfel că, acea condamnare nu reflectă pericolul inculpatului pentru ordinea publică. Nicăieri în codul de procedură penală nu este un temei de arestare care să arate faptul că, dacă ai suferit o condamnare în trecut, trebuie să fii arestat. Astfel, se întreabă unde este prezumția de nevinovăție? Orice persoană care a avut o condamnare în trecut ar trebui automat arestată și nu ar mai avea niciodată dreptul să fie pusă în libertate pentru că figurează în fișa de cazier. Inculpații au mai fost angajați în câmpul muncii cu contracte de muncă și li s-a cerut cazierul și au primit caziere curate. În ce-l privește pe inculpatul K. R. A. arată că acesta are 2-3 amenzi administrative în cazier și s-a aplicat art. 18 ind. 1, dar la fel, ca și în cazul celuilalt inculpat arată că nu i se pare normal să se tot motiveze prelungirea de arest preventiv pe faptul că inculpatul a mai avut în trecut

conflicte cu legea penală.

De asemenea, arată că în art. 136 se spune clar care este scopul măsurilor preventive, respectiv împiedicarea sustragerii de la urmărire sau de la judecată. Nu se arată că nicăieri că dacă inculpatul a avut o sancțiune administrativă sau o condamnare în trecut, în cazul inculpatului V., în urmă cu 13 ani de ani de zile, se impune menținerea în arest preventiv pentru că prezintă pericol. În aprecierea sa, pericolul pentru ordinea publică nu se referă la antecedența avută de inculpat în urmă cu câțiva ani de zile, ci trebuie văzut pe viitor; cum ar putea acești inculpați să prezinte pericol în acest moment după 90 de zile de arest preventiv pentru societate.

În ce privește procesul -verbal de percheziție,( acesta există la dosar), însă atât în încheierea Curții de Apel C. cât și în cererea de liberare provizorie pe care a formulat-o inculpatului V. A. N. se reține că s-au găsit la domiciliu acestuia 213 plicuri. În aprecierea sa, ori nu se studiază dosarul, atunci când se soluționează, ori se trec aceste condamnări " din burtă";. Atunci când s-a soluționat propunerea de arestare s-a menționat faptul că nu s-au găsit plicuri la locuința inculpatului V. A. N., iar în motivarea Curții se arată că numai datorită intervenției organelor judiciare s-a stopat activitatea infracțională a inculpatului, deoarece găsindu-se acasă 213 plicuri se presupune că dorea să le comercializeze ulterior.

Mai arată că a depus procesul - verbal de percheziție din 3 iulie 2013, singura percheziție făcută la domiciliul inculpatului V. A. N., unde s- au găsit sume de bani, 15 ceasuri, inculpatul fiind pasionat de astfel de obiecte și 88 de plicuri nefolosite, acele plicuri erau goale. Astfel, nu i se pare normal să se tot mențină starea de arest a unei persoane și să se spună că acesta dorea să continue activitatea infracțională însă numai datorită intervenției organelor de urmărire penală s-a stopat această activitate infracțională, consideră că este nedrept față de inculpatul pe care îl asistă.

Tot în decizia menționată,(și face referire la aceasta deoarece în soluționarea cererii de liberare provizorie s-a ținut cont de aceasta și chiar s- a copiat parte din decizie), se arată că măsura arestului preventiv are caracter excepțional, iar acest aspect a fost recunoscut și de Curtea de Apel. Pe de altă parte, a făcut referire la faptul că sunt persoane cercetate în acest dosar, cu antecedente penale, respectiv inculpatul Baias Tomas care are condamnare pentru trafic de droguri, inculpatul Cubleșan, care are nu mai puțin de 5 condamnări în cazier, persoane care sunt cercetate în acest moment în stare de libertate, iar natura și gravitatea faptei este aceeași și pentru acești inculpați, pentru că au aceleași încadrări juridice. Nu pare echitabil, dacă tot se vorbește despre o justiție corectă și egalitatea legii pentru toți, ca inculpații pe care îi reprezintă fiind singurii care au dat câte 3-4 declarații în acest dosar de bună voie, la solicitarea lor, în care au arăta pe larg activitatea infracțională, să fie menținuți în continuare în stare de arest.

Dacă în acest moment inculpații ar fi liberi, pe cine ar mai putea să influențeze, deoarece aceștia nu au de unde să știe pe cine urmează să audieze procurorul, ca să se poată spune că ar vrea să influențeze acele persoane, care sunt citate individual, telefonic. Pe de altă parte, dacă instanța ar dispune o altă măsură față de inculpați, aceștia ar fi supravegheați în continuare.

Cu ocazia judecării cererii de liberare provizorie, procurorul de la acea dată a spus că față de ambii inculpați nu există date sau indicii că ar putea să influențeze alte persoane în dosar, însă dacă s-ar acorda în acel moment eliberarea provizorie sub control judiciar, nu s-ar putea asigura o supraveghere permanentă a inculpaților. Astfel, s-a recunoscut că datorită atitudinii infracționale nu ar avea interesul, pentru că au ajutat organul de urmărire, nu l- au împiedicat, să-și continue activitatea infracțională, nu ar avea interesul să nu- și respecte obligațiile să ajungă iarăși în arest.

Consideră că instanța ar trebui să aibă în vedere și acest principiu, care nu este recunoscut la noi în țară însă practica CEDO l-a consacrat, respectiv principiul egalității de tratament juridic, ca persoane cercetate în același dosar, cu aceleași încadrări să beneficieze de o situație identică.

De asemenea, arată că procurorul a susținut, și de altfel rezultă din dosar că inculpatul Dioszeghi, iar în acest sens arată că la fiecare termen se leagă de această problemă pentru că nu este echitabil; acesta este capul grupului infracțional și în prezent este liber. După 30 de zile, după ce organul de urmărire penală, l-a identificat, s-a făcut propunere de arestare, este liber, iar în motivarea Curții de Apel C. se arată că " cel mai probabil actele din acest dosar fac parte din celălalt dosar";. Astfel, se întreabă dacă se poate să se meargă pe probabilități în penal, sau se merge pe certitudini? În aprecierea sa, nu este cel mai probabil,

pentru că ulterior arestării inculpatului Dioszeghi, acesta din penitenciar își continua activitatea infracțională și a mai tranzacționat 400 grame de astfel de substanțe, iar acea persoană este liberă, pe motiv că actele fac parte din aceeași infracțiune. Se întreabă cum este posibil acest lucru, pentru că inculpatul a fost deja condamnat pentru acea faptă. Inculpatul a stat 3 luni în arest preventiv pentru 1,5 kg de astfel de substanță, iar acest lucru rezultă din Încheierea Curții de Apel și s-au găsit la percheziție 5 kg de etnobotanice. Astfel se întreabă, oare această persoană nu prezintă pericol pentru ordinea publică?

În sarcina inculpaților pe care îi reprezintă nu s-a stabilit ce substanțe s- au vândut. Aceștia au fost depistați în trafic în data de 15 martie 2013, și s-au confiscat 200 de plicuri cu astfel de substanțe, care au fost confiscate de organele de cercetare. Se întreabă de ce atunci organul de urmărire nu a stopat activitatea infracțională și i-au lăsat până în cursul lunii mai să mai desfășoare astfel de activități, vânzând se susține substanțe etnobotanice? Se întreabă dacă s-a stabilit printr-un raport de constatare, printr-o expertiză ce substanțe au comercializat acești inculpați? Inculpații au recunoscut că au vândut astfel de substanțe, dar nu există un act, un înscris din care să rezulte că ulterior datei de 15 martie 2013, după ce au fost confiscate plicurile, au vândut tot același gen de substanțe, care oricum sunt substanțe asemănătoare celor adoptate de Europol, care din punctul său de vedere, nu este un for decizional. Dacă dorește să se stopeze activitatea infracțională, în cazul unor astfel de infracțiuni nu vede de ce Statul Român nu adoptă o lege, un tabel - anexă, așa cum are Legea nr. 143, cu substanțele care se presupune că ar fi interzise? În acest moment nu există așa ceva și doar se presupune că acele substanțe, care în primul rând sunt asemănătoare cu substanțele respective și se presupune că ar avea efecte psihoactive, deoarece nu s-a stabilit încă ce efecte au acele substanțe.

De la ultima prelungire s-a arătat de către procuror că le-a fost aduse la cunoștință inculpaților ordonanțele de extindere. În volumul X, ultimele file, pentru că nu este numerotat, există o ordonanță de extindere a cercetărilor din data de 23 august 2013 față de inculpatul K. R. A. și față de inculpatul V.

A. N. pentru alte acte materiale. Azi este 27 septembrie 2013 și nu le-a fost adusă la cunoștință niciodată acea ordonanță de extindere. S-a făcut o altă ordonanță de extindere a cercetărilor, în vol. XI din 25 septembrie 2013, iar în aprecierea sa era normal să li se aducă și inculpaților la cunoștință acele extinderi. La nici unul dintre inculpați nu li s-a adus la cunoștință extinderea din 23 august.

Mai mult, în volumul XI și volumul XI, solicită a se observa că nu există nimic relevant în aceste dosare. Ceea ce este relevant sunt încheierile de prelungire, propunerea de prelungire, minuta curții, încheierea de liberare provizorie. Sunt doar niște înscrisuri care s-au făcut în această perioadă de o lună de zile, înscrisuri care practic nu au nici o treabă cu inculpații, și există declarațiile unui număr de 15 -20 martori, de care 3-4 martori au spus că au cumpărat de la cei doi inculpați, și majoritatea îl privesc pe inculpatul Iuoraș.

Arată că nu are nimic cu ceilalți inculpați, însă i se pare firesc ca și inculpații pe care îi asistă să beneficieze de același tratament juridic. Mai arată că în final instanța va hotărî dacă vor fi sau nu condamnați, va stabili în

cele din urmă activitatea infracțională, pedeapsa care i se va aplica, însă nu i se pare firesc ca personal, ca jurist, să nu înțeleagă rațiunea și raționamentul pentru care unii inculpați sunt liberi, iar inculpații pe care îi reprezintă sunt arestați. Pe de altă parte, nici inculpații nu mai înțeleg nimic când văd că alții se eliberează din penitenciar, iar ei care, sunt singurii care au recunoscut pe larg activitatea infracțională, tot rămân arestați.

De asemenea, solicită a se constata că în acest moment, și raportat la ce s-a pronunțat instanța în urmă cu 3 luni de zile, că inculpații nu au recunoscut activitatea infracțională și există riscul pe viitor să săvârșească fapte sau să influențeze, apreciază că această situație s-a stabilit la dosarul cauzei cu înscrisuri în circumstanțiere. De asemenea, solicită să nu se țină cont strict de acea condamnare a inculpatului V. și respectiv sancțiunile administrative aplicate inculpatului K., pentru că nu acele sancțiuni reflectă pericolul pentru ordinea publică, ci comportamentul inculpaților.

De asemenea, în cazul inculpatului V., s-au depus dovezi că acesta are și un copil minor, ambii inculpați au avut locuri de muncă din 2000 și până în 2012, când se reține această activitate infracțională, și chiar dacă nu ar avea locuri de muncă, aceasta nu este o justificare să se mențină o persoană în stare de arest preventiv, pentru că nu are un loc de muncă, existând posibilitatea să aibă un tată, o mamă, o prietenă care lucrează și o întreține. În acuzarea celor doi inculpați nici nu s-a arătat ce sume de bani sau găsit, sau ce sume de bani sau obținut în urma săvârșirii unor astfel de infracțiuni. După 3 luni de zile nu s-a stabilit ce cantitate de substanță au vândut și ce sume de bani au obținut în urma vânzării unor astfel de substanțe.

Mai arată că în aprecierea sa, dacă se va dispune acum prelungirea, peste 30 zile se va veni iar cu acte de urmărire penală care trebuie făcute în dosar, însă în aprecierea sa acest lucru nu este suficient să fie enumerate acele acte, fără să se aducă argumente noi. Articolul 155 Cod procedură penală arată faptul că trebuie aduse și argumente noi care să impună privarea de libertate a inculpaților.

Din punctul său de vedere nu există nici un argument care să justifice în continuare această privare de libertate. Mai mult, pentru ambii inculpați a formulat atât personal, cât și apărătorul titular al inculpatului K. R. A., o cerere de schimbare a încadrării juridice, de peste o lună de zile, deoarece pe baza declarațiilor celor doi s-a procedat la identificarea altor membri ai grupului infracțional. Articolul 9 din Legea nr. 139/2003 spune că beneficiezi de reducerea la jumătate a limitelor de pedepse, fiind vorba de o cerere în apărarea inculpaților, însă nici până în acest moment nu li s-a răspuns dacă se respinge sau nu această cerere, deoarece organul de urmărire trebuie să administreze probe atât în acuzare cât și în apărarea inculpaților. În aprecierea sa de la începutul lunii septembrie, era timp suficient să li se dea un răspuns la acea cerere.

În situația inculpatului V. A. N. au formulat, după arestarea preventivă, o cerere de restituire a unor bunuri personale, însă nici la acea cerere nu li s-a răspuns până în prezent. Astfel, se întreabă cât timp trebuie să mai treacă până ce organul de urmărire penală își va finaliza dosarul ? Înțelege că este un volum mare de muncă, dar aceasta nu înseamnă că inculpații

trebuie să fie arestați, se poate face urmărirea penală și cu inculpații în stare de libertate.

Mai arată că inculpații au dat dovadă de bună credință, iar în acest sens arată că în cursul zilei de 4 iulie li s-a spus să meargă acasă și să se prezinte a doua zi. Ambii inculpați, și practic toți din dosar, la care s-a admis propunerea s-au prezentat de bună -voie în fața instanței de judecată, nu au încercat să se sustragă judecății sau urmăririi penale. La ora 10, 30 seara, inculpaților li s-a dat drumul, iar a doua zi la ora 14 au fost chemați în fața instanței. Dacă vroiau să fugă și dacă vroiau să se sustragă urmăririi penale, inculpații aveau această posibilitate. Astfel, solicită instanței să aibă în vedere și acest comportament de care au dat dovadă inculpații ulterior săvârșirii faptei și înaintea soluționării propunerii de arestare.

Consideră că disp.art. 145 sau art. 145 ind. 1 Cod procedură penală în acest moment ar fi oportune, față de ambii inculpați raportat la perioada de timp scursă din momentul luării măsurii arestului preventiv, respectiv 90 de zile, la comportamentul inculpaților și la actele de urmărire penală care urmează să fie îndeplinite față de cei doi inculpați, deoarece nu sunt foarte multe cele care îi privesc pe inculpații pe care îi reprezintă, majoritatea privesc pe alți inculpați care sunt liberi.

De asemenea, arată că opinia publică nu a fost deranjată atât de tare de faptul că acele persoane au fost puse în stare de libertate, astfel că nu vede cum opinia publică ar fi oripilată, deranjată în vreun fel. Inculpații pe care îi reprezintă au stat arestați 90 de zile în arest preventiv, s-au luat măsuri, astfel că opinia publică este mulțumită că aceste persoane au fost prinse în moment oportun, au stat arestați și probabil vor primi pedepse, nu s-a stabilit încă vinovăția inculpaților, dar aceștia vor răspunde practic pentru faptele lor. Pe de altă parte arată că fapta pentru care sunt acuzați inculpații are o încadrare de la 2 la 8 ani, cea care intră în scopul grupului și asta nu este o pedeapsă atât de mare care să justifice menținerea în stare de arest preventiv.

În fine, insistă să se ia față de inculpați o altă măsură preventivă neprivativă de libertate, deoarece trebuie să li se acorde o șansă și trebuie să se vadă dacă aceștia își respectă sau nu obligațiile, deoarece dacă încalcă una dintre obligații nu se va mai discuta de temeiuri, de pericol, ci automat se va dispune rearestarea inculpaților, însă consideră că zilele de arest petrecute în Arestul Inspectoratului Județean de Poliție Bistrița-Năsăud, au fost suficiente să- și dea seama de consecințele și rigorile legii penale.

Avocat Ștețca Andrei Vlad pentru inculpatul L. I. solicită în baza disp.art. 159 Cod procedură penală să se respingă propunerea din referatul de prelungire a măsuri arestării preventive formulată de procurorul din cadrul Direcției de Criminalitate Organizată și Terorism-Biroul Teritorial Bistrița- Năsăud.

Arată că, are unele critici de adus referatului formulat de către procuror, însă mai întâi învederează instanței că în urmă cu 3 luni de zile în boxă se aflau 12 inculpați și vis-a-vis de acești inculpați, așa cum s-a mai arătat, o parte au fost puși în libertate, față de 2 la acel moment s-a apreciat că nu este conturată suficient activitatea infracțională a acestora, și de aceea nu s-a dispus față de aceștia măsura arestării preventive.

Din acel grup au mai rămas 5 persoane, pe care le vede triste, abătute și neînțelegând de ce față de el se prelungește această măsură, în mod nejustificat și oarecum abuziv, și față de alte persoane din cadrul aceluiași dosar, cu o activitate infracțională mult mai concretă și față de care există declarații de martorilor, convorbiri telefonice, s-a luat o altă măsură, mai puțin privativă de libertate.

Solicită a se observa că coinculpatul Iuoraș are o pedeapsă mai mare, respectiv pe Legea nr. 143, o pedeapsă cu o încadrare de la 3 la 15 ani. De asemenea, solicită să se aibă în vedere când se va lua o decizie și faptul că în referatul formulat de procuror se face referire la 30 de acte care ar urma să fie efectuate, dacă se va prelungi durata arestării preventive. Din aceste 30 de acte, o parte îi privesc pe cei care au fost eliberați, respectiv Blenche, Bența, Petruț, Crișan V. Gelu, Iuoraș. De asemenea, arată că înțelege că volumul este mare, sunt 12 volume, însă modalitatea de efectuare a acestor acte nu poate fi împiedicată de nici unul dintre acești inculpați .

În aprecierea sa nu se poate vorbi despre un pericol public sau pericol social, pentru că acesta se diminuează o dată cu trecerea timpului. Gravitatea faptei este una, pe care nu o contestă în sine, pentru sănătatea persoanelor. A atrage oprobiul public faptul că aceștia ar fi puși în libertate, faptul că ceilalți au fost puși până acum, consideră că vis- a- vis de acestea, legea penală a fost fermă, s-au luat măsurile ce se impuneau, dacă se impuneau, sau dacă temeiurile au existat, sau indiciile au fost la acel moment în care s-a luat prima dată măsura arestării preventive, consideră că în acest moment, nu că nu mai există dar sunt mult diminuate acele indicii și acele temeiuri care au fost avute în vedere la luarea primei măsuri și acum dacă nu mai subzistă ar trebui, de asemenea, și față de acești inculpați să fie avută în vedere calitatea lor și să fie respectată ca atare și să fie judecați cu aceeași balanță, ca să se simtă și ei egali în fața legii.

Nu i se pare normal, și se întreabă unde este echitatea actului de justiție? Instanța are textul legal care permită să se ia alte măsuri neprivative de libertate față de aceștia. Există modalitatea de a-i urmări pe inculpați, de către organele de anchetă sau organele de poliție, se poate lua față de inculpați interzicerea de a lua legătura cu anumite persoane, interzicerea de a se deplasa în anumite locuri și obligațiile impuse în sarcina inculpaților când se ia o astfel de măsură, în cazul în care se va lua.

De asemenea, solicită să se țină cont de faptul că inculpații au stat în arest 90 de zile, care este suficientă și consideră că i-a făcut pe aceștia să înțeleagă faptul că în caz contrar sau dacă vor mai săvârși astfel de fapte vor suferi o pedeapsă, sau se vor supune rigorilor legii penale, fiind rearestați dacă nu își vor respecta obligațiile.

Totodată, apelează la clemența instanței și la înțelegerea sufletească, în ceea ce-l privește pe inculpatul pe care îl reprezintă. De asemenea, arată că la dosarul mare au depus niște acte din care rezultă că inculpatul își câștigă existența licit, din anul 2009 are contract de muncă. La filele 92- 98 sunt acte justificative în ceea ce privește caracterizări de la locul de muncă, faptul că acesta s-a declarat consumator în fața instanței, a urmat un curs la un centru de consiliere anti drog, iar răspunsul oficial de la acea instituție este pozitiv în

sensul că inculpatul a reușit să reducă consumul de substanțe etnobotanice. La dosar mai există acte medicale care dovedesc starea concubinei inculpatului, aceasta fiind gravidă în luna a șasea. Există acte medicale cu privire la mama inculpatului, care este grav bolnavă, fiind suferind de o boală incurabilă. Pe de altă parte, arată că inculpatul lucrează și există riscul ca o dată ținut în stare de arest preventiv, atâta timp, să-și piardă și acel loc de muncă, obținut cu greu. De asemenea, există riscul ca părinții inculpatului să nu mai aibă bani pentru tratamentul ambulatoriu a viitoarei soții și a mamei inculpatului. Drumurile repetate la Bistrița, pachetele, căutarea, presupun niște cheltuieli foarte mari pentru o familie modestă și cu posibilități financiare foarte mici, iar aceste aspecte privesc partea personală a inculpatului L. I. .

De asemenea solicită instanței să analizeze cu atenție și cu aplecare către un act de justiție care trebuie înfăptuit consideră în mod corect față de toate persoanele care se prezintă în fața instanței. Consideră că măsura care se impune, sau dacă se impune în continuare luarea vreunei măsuri, ar fi aceea de punere în libertate și de luare a unei alte măsuri față de acești inculpați mai puțin restrictive. Prelungirea în mod abuziv și nejustificat a acestei măsuri o consideră total nelegală și nepotrivită în acest moment.

La criticile care s-ar putea aduce referatului cu propunere de prelungire a duratei măsurii arestării preventive, arată că din cele 30 de subpuncte notate de procuror care urmează a fi efectuate în această perioadă, la inculpatul L. sunt doar 3, respectiv identificarea unui anume Mac cu număr de telefon, identificarea unei alte persoane cu care inculpatul L. a vorbit și i-a zis să se întâlnească și audierea concubinei acestuia Căian M. A., iar cu privire la audierea acestei persoane și în data de 5 iulie s-a menționat acest aspect la fila 21, însă de atunci nu s-a audiat.

De asemenea, arată că au apărut niște inadvertențe în ceea ce privește procesul - verbal de percheziție și ceea ce s-a trecut în încheierea de ședință. În încheierea de ședință se face referire la 80 de plicuri, iar în procesul - verbal de percheziție se face referire la 60 de plicuri că s-au găsit la inculpatul L., și nu își explică de ce numărul acestora s-a dus în sus și nu s-a dus în jos. Ca și cantitate este vorba e 24,3 grame de substanțe etnobotanice susceptibile de a produce efecte psihoactive care din convorbirile telefonice rezultă că L. le fuma dar le înmulțea cu măgheran sau busuioc, acesta ar fi un aspect al problemei. Un alt aspect al problemei ar fi că dacă pentru o cantitate de 24,3 grame de substanțe etnobotanice se ține arestat inculpatul 90 de zile, atunci pentru 1,5 kg, prin comparație dacă așa s-a analizat, cât ar trebui ținut arestat un inculpat?

Referitor la inculpatul Dioszeghi, sprijinitor al grupului, Tomas Baias ș.a, sau o parte din grupul organizat care sunt puși în libertate; se întreabă oare aceștia nu prezintă pericol, sau aceștia nu au făcut nimic? Mai mult, insistă în ce-l privește pe inculpatul Iuoraș, care are o încadrare de la 3 la 15 ani pe Legea nr. 143, și este pus în libertate. Astfel, pentru 24 de grame de substanță înmulțită cu frunze sau iarbă se menține în continuare măsura arestării preventive și crede că ar fi neavenită și netemeinică prelungirea nejustificată a unei astfel de măsuri.

Așa cum a mai arătat, consideră că textul legal permite instanței să ia măsurile pe care le consideră ca fiind necesare împotriva inculpatului L. I.

; acesta își asumă întreaga responsabilitate pentru ceea ce va face de acum înainte, și își asumă faptul că se va prezenta la fiecare termen, că va respecta obligațiile impuse de instanță.

Mai mult, solicită să se aibă în vedere că la data de 5 iulie, inculpatul nu s-a putut deplasa de la C. la Bistrița, însă de îndată ce a aflat de la tatăl său, care a venit cu o altă mașină la instanță, că față de el s-a luat măsura arestării de 29 de zile, și s-a prezentat după o oră la Poliție deși avea posibilitatea să fugă sau să se sustragă. Ori, în această situație, buna- credință a inculpatului există și a fost dovedită, acesta nu ar avea posibilitatea să influențeze, să intervină în audierea anumitor martori sau să îi influențeze pe aceștia în vreun anumit fel. Bunul mers al procesului penal nu poate fi împiedicat o dată cu punerea acestuia în libertate.

De asemenea, mai arată că în acest moment se află într-o situație delicată atât pentru el ca și jurist cât și pentru instanță, ca și magistrat, cât și pentru procuror căruia îi înțelege munca, care a avut un volum foarte mare de muncă. A anticipat încă de la propunerea arestării că acesta va fi motivul pentru care se va solicita prelungirea, nereușita parchetului de a finaliza întreaga urmărire penală, însă nu s e poate doar pentru atât inculpații să fie arestați.

În fine, solicită respingerea propunerii formulate de către procuror și să se dispună luarea unei alte măsuri neprivative de libertate.

Avocat Pocola Florina pentru inculpatul N. M. V., solicită ca în temeiul disp. art. 159 al. 7 Cod procedură penală să se dispună respingerea propunerii de prelungire a măsuri arestării preventive și față de inculpatul pe care îl reprezintă, iar dacă se va considera de către instanță să se ia față de acest a o măsură alternativă, neprivativă de libertate.

Potrivit art. 155 din Codul de procedură penală o arestare poate fi prelungită în condițiile în care temeiurile care au justificat privarea de libertate subzistă în continuare, sau în cazul în care au apărut temeiuri noi care să justifice prelungirea unei astfel de măsuri.

Dacă după 3 luni de zile de arest preventiv se poate vorbi în continuare de subzistența temeiurilor care au justificat arestul preventiv înseamnă că în nici un moment când se va discuta în viitor aceste temeiuri nu se vor modifica. Aceste temeiuri în timp se modifică, pericolul pentru ordinea publică se diminuează. Reacția negativă a societății față de o eventuală punere în libertate este de o amploare mai redusă sau poate inexistentă, iar în acest sens există dovada punerilor în libertate anterioare.

În ceea ce privește temeiurile noi, subliniază faptul că temeiuri noi nu înseamnă acte de urmărire penală noi, așa cum reprezentantul parchetului arată în propunerea de prelungire a măsurii arestării preventive. Până în prezent s-au făcut trei propuneri de prelungire a arestării preventive motivate de necesitatea efectuării în continuare a unor acte de urmărire, audierea unor persoane, transcrierea unor convorbiri telefonice, audieri, convorbiri telefonice, confruntări, însă în nici un moment nu s-a evidențiat vreo probă din care să reiasă că aceste acte de urmărire ar putea fii perturbate de către acești inculpați o dată puși în libertate.

Se vorbește despre niște probe care ar rezulta din actele care sunt la dosar că acești inculpați puși în libertate ar denatura scopul pentru care această măsură preventivă a fost luată de la bun început. Așa cum au arătat și colegii săi, antevorbitori, atitudinea acestor inculpați pe parcursul procesului penal, începând de la momentul la care aceștia au fost aduși în fața organelor de urmărire penală și până în prezent, nu a relevat în nici un moment vreo suspiciune măcar din partea organelor de urmărire penală sau a instanțelor care au judecat până acum propunerile de prelungire a arestării, că acești inculpați o dată puși în libertate vor perturba bunul mers al justiției și buna desfășurare a activităților de urmărire în acest dosar.

Atât instanța cât și reprezentantul parchetului au la acest moment dovada vie a faptului că inculpați puși în libertate, față de care la propunerile de arestare preventivă se conturau nenumărate acte de urmărire penală care urmau să fie realizate în ceea cei privește, și iată că aceste acte de urmărire penală au fost realizate și în nici un moment nu s-a conturat în dosar vreo probă palpabilă că oricare din acești inculpați puși în libertate ar fi încercat să contacteze martori, să altereze în vreun fel activitatea organelor de urmărire penală și întreaga desfășurare a urmăririi penale.

De asemenea nu există nici măcar vreo suspiciune că acești inculpați față de care urmează să se mai efectueze acte de urmărire penală vor comite în viitor asemenea fapte.

În ceea ce-l privește pe inculpatul pe care îl reprezintă, arată că prezența lui în acest dosar este foarte restrânsă. În primele două propuneri de prelungire a măsurii arestului preventiv s-a susținut faptul că față de acest inculpat trebuie administrată o singură probă, respectiv audierea acestuia. În acest sens se întreabă de ce în 3 luni de zile acest lucru nu s-a putut realiza?

În această propunere de prelungire, având în vedere că s-a diminuat numărul de inculpați, se mai propun efectuarea a trei acte de urmărire penală, respectiv identificarea posesorilor unor posturi telefonice care se presupune că acest inculpat ar fi avut convorbiri. Se întreabă retoric, că având acest numere cum ar putea acest inculpat să intervină în activitatea organelor de urmărire penală și să împiedice identificarea acestor persoane?

De asemenea, arată că se confruntă și ea cu aceeași situație ca și ceilalți colegi, în care nu prea poate să-i explice clientului ei de ce este în continuare în arest preventiv, iar ceilalți coinculpați care au avut o activitate infracțională, în acest dosar, mult mai amplă decât a lui, antecedente penale, lipsă de venituri licite, sunt puși în libertate și el nu.

Ca și activitate infracțională, se arată în propunerea de arestare preventivă că acesta ar fi aderat la presupusul grup infracțional cu două săptămâni înainte de arestare, respectiv în data de 16 iunie 2013, iar în această perioadă de timp ar fi săvârșit două acte materiale de vânzare a unui număr de 10 plicuri de substanțe etnobotanice. Față de alți inculpați cu o multitudine de acte materiale, clientul pe care îl reprezintă are doar 2 acte materiale, cu 10 plicuri. De asemenea, s-a susținut că la percheziția care a fost autorizată pentru inculpatul Crișan care a fost pus în libertate, au fost găsite 99 de plicuri cu substanțe etnobotanice, plicuri care nu aparțineau numai clientului pe care îl reprezintă, ci și inculpatului Crișan, dar s-a întâmplat să fie găsite l-a locuința acestuia

pentru că din bunăvoință inculpatul N. M. V. la lăsat pe inculpatul Crișan Gelu să-și facă domiciliul la el acasă neavând unde să stea, deoarece inculpatul Crișan locuiește într-o mașină.

Practic, ca și activitate infracțională, doar aceasta este activitatea clientului ei, care a recunoscut că este consumator, a avut o atitudine sinceră până la acest moment în acest dosar.

De asemenea, solicită a se observa faptul că inculpatul pe care îl reprezintă, nu are antecedente penale, se află la prima confruntare cu legea penală, are un cazier curat față de alți inculpați puși în libertate care au un bogat trecut infracțional.

De asemenea, arată că a depus azi la dosarul cauzei 10 contracte de muncă, care atestă faptul că acest inculpat nu și-a dobândit veniturile și nu și-a asigurat existența din activități ilicite și din fapte penale, ci a muncit în baza acestor contracte de muncă, are o locuință în proprietate unde i-a permis și inculpatului Crișan Gelu, din milă, din considerație, din prietenie să își stabilească domiciliul acolo, are o familie, o prietenă, care îl sprijină, tatăl acestuia este decedat și practic acest eveniment l-a împins pe acest inculpat să o ia pe o cale mai greșită în ultima vreme fiind profund afectat de pierderea tatălui său.

Mai arată că ceea ce încearcă să sublinieze prin toate aceste chestiuni, le exprimă foarte bine Curtea de Apel C. în decizia prin care l-a pus în libertate pe inculpatul Iuoraș și pe ceilalți doi inculpați Dioszeghi și Abrudan, astfel că dă citire unui fragment, respectiv "Curtea a considerat necesar să sublinieze aceste aspecte deoarece în virtutea principiului echității inculpaților aflați în situații juridice similare, sau chiar în situații juridice mai puțin grave determinate de lipsa oricărui contact anterior cu legea penală este recomandat a li se aplica aceleași măsuri ținând cont evident și de amploarea activității infracționale care li se impută fiecăruia până în prezent";.Aceasta este motivarea pe care Curtea de Apel C. o dă în momentul când pune în libertate trei coinculpați care au o activitate infracțională mult mai amplă decât acest inculpat, au antecedente penale, în timp ce acest inculpat nu are, și mulți dintre ei nu au venituri licite, așa cum acest inculpat are. Astfel că se găsește în situația în care, așa cum au arătat și colegii săi, atunci când inculpatul o întreabă și îi spune că este de acord că a fost arestat preventiv și este de acord să plătească pentru faptele sale, a stat 3 luni în arest, dar de ce în acest moment în care alți coinculpați care au o situație mult mai rea decât a lui, care au antecedente penale, care nu au venituri licite, care nu au casă, sunt puși în libertate și el nu ? Personal nu știe să răspundă la această întrebare. Este real că nu contestă și nu judecă în nici un fel deciziilor instanțelor în acest dosar, dar dorește ca instanța să se aplece asupra situației existente până în prezent și să se observe că și acești inculpați merită ca și ceilalți o șansă și în special inculpatul N. care față de ceilalți inculpați are o situație mult mai bună și care să justifice o punere în libertate.

Față de toate considerentele arătate solicită să se dea curs solicitării sale și să se respingă propunerea de prelungire și să se dispună punerea inculpatului

N. M. V. în libertate.

Avocat Vlad Crina, pentru inculpatul A. A. solicită respingerea măsurii arestului preventiv, iar în măsura în care se va aprecia că se impune pentru o mai bună desfășurare a urmăririi penale în continuare să se ia o măsură mai puțin restrictivă, respectiv aceea de a nu părăsi țara întrucât bănuiește că în măsura în care s-ar lua măsura de a nu părăsi localitatea s-ar desfășura și atunci mai greu urmărirea penală.

De asemenea, arată că și în ceea ce-l privește pe inculpatul pe care îl reprezintă, nu crede că mai există vreun temei nou care să stea la baza prelungirii acestei măsuri. Inculpatul se află în arest de 90 de zile, iar în această perioadă în ceea ce-l privește pe acest inculpat, nu s-a mai efectuat absolut nici un fel de act, nu s-a mai dat nici un fel de declarație, convorbirile telefonice sunt tot aceleași, și nu știe dacă în măsura în care îl privesc pe acest inculpat au fost transcrise pentru a fi depuse la dosarul cauzei. Nu există nici o noutate în ceea ce-l privește pe acesta și mai mult de atât, așa cum au arătat și ceilalți avocați, apreciază că nu există o egalitate de tratament atât în ceea ce privește pe acest inculpat, raportându- se la ceilalți inculpați din dosar care având un număr de acte materiale mult mai mari decât acest inculpat se află în libertate.

Nici în ceea ce privește pericolul concret pe care se motivează propunerea de prelungire a măsurii arestului, nu subzistă în această situație.

Așa cum s-a arătat și mai devreme, și în momentul în care s-a luat măsura arestării preventive, deși nu a fost în sala de judecată în momentul în care instanța s-a pronunțat, inculpatul s-a prezentat imediat la Postul de Poliție pentru a fi încarcerat, nu s-a sustras, nu a existat nici un moment bănuiala și nici acum nu are cum să existe că inculpatul ar impieta pentru mai departe buna desfășurare a urmăririi penale. Ca atare, apreciază că există doar o suspiciune probabil că inculpatul ar putea să ia legătura cu martori din dosar, sau că ar putea influența persoanele care pe viitor ar urma să fie ascultate de procuror, ca atare apreciază că nu mai există nici un motiv pentru care acest inculpat să mai rămână în arest atâta vreme cât ceilalți coinculpați din dosar și aici se referă la 7-8 persoane deja se află în libertate și față de aceia se continuă urmărirea penală dar s-a apreciat că această urmărire penală poate fi realizată cu inculpații în stare de libertate.

De asemenea, solicită a se avea în vedere inclusiv situația personală a inculpatului, respectiv are un copil minor care merge în grupa pregătitoare, iar prezența tatălui este necesară pentru un minor în familie. Este real că inculpatul are antecedente penale, dar a recunoscut și la prima declarație dată că este consumator, probabil din cauza greutăților familiale pe care le are, a simțit nevoia să consume, și a arătat că persoanele care sunt mult mai influente în

C., sunt în stare de libertate, inculpați din dosare unde există și consum și trafic cu cantități substanțiale se află în libertate, iar acesta se află în arest cu motivarea că mai trebuie să se continue urmărirea penală și există un volum mare de activitate.

În fine, arată din nou că în ceea ce-l privește pe acest inculpat nu s-a mai efectuat nici un fel de act material, și ca atare exact peste o lună aceeași motivație va fi că trebuie să mai stea în arest și consideră că perioada efectuată este suficientă.

Avocat Vomir Bizo D. a, arată că se vorbește de pericolul concret pentru ordinea publică, acest pericol nu trebuie raportat pentru viitor, deci nu trebuie să vedem pe viitor dacă în acest moment lăsarea inculpaților în stare de libertate ar prezenta pericol pe viitor și nu pentru trecutul lor, pentru că acest pericol se face prin raportare la disp.art.136 cu scopul măsurilor preventive, să se vadă cum ar putea acești inculpați să influențeze bunul mers al anchetei.

Așa cum s-a mai arătat, trebuie să fie audiate persoane cu care inculpații au purtat convorbiri telefonice, însă nu toate persoanele cu care se poartă convorbiri telefonice de 10 ori sau 20 de ori pe lună, sunt consumatori de droguri, poate inculpații au prieteni din familie. Dacă se vor lua listingurile convorbirilor telefonice, atunci vor trece zeci de zile, luni întregi pentru audierea acelor persoane și nu au de unde să știe dacă acele persoane au sau nu legătură cu acest dosar. În volumul XI sunt multe persoane care spun că nu cunosc nimic, una dintre persoane era mama unui consumator de pe numărul căruia se vorbise la telefon și a fost chemată la procuror și a dat declarații. Altă persoană spune că nu îi cunoaște pe nici unul dintre inculpați. S-au purtat convorbiri telefonice, poate din greșeală s-a sunat, sau poate s-a discutat cu totul altceva. În aprecierea sa nu se poate să se bănuiască că toate persoanele cu care vorbește K. și V. la telefon sunt consumatori de droguri și mai mult aceștia sunt și ținuți în stare de arest pentru a identifica acele persoane cu care s-a vorbit la telefon, acest lucru nu este just. Pe de altă parte când au fost puși în libertate ceilalți inculpați, atât Dioszeghi și Abrudan s-a ținut seama de atitudinea sinceră a acestora pe care au avut-o în acest dosar. În acest sens, solicită a se observa încheierea Curții de Apel, și apreciază că atitudine sinceră este și din partea celor doi inculpați pe care îi reprezintă.

Mai mult arată că, art. 109 al. 4 spune clar că condamnările din timpul minorității, că de acest aspect s-a legat și curtea, nu atrag incapacități sau decăderi și atunci se ține o persoană arestată pentru că în urmă cu 13 ani de zile a avut un contact cu legea penală și oricum propunerea de arestare nu se întemeiază și pe lit. b a art. 148 ca să existe indicii, dar se motivează că se încearcă influențarea unor persoane.

Avocat Pocola Florin, dorește să mai adauge un aspect de care a uitat să-l menționeze și pe care îl consideră foarte important, astfel arată că față de

actele de urmărire penală solicită a se observa că în ceea ce-l privește pe inculpatul N. M. V., din momentul în care acesta a fost arestat preventiv și până în acest moment nici un act de urmărire penală nu îl vizează și nu s-a relevat nici o altă implicare a acestui inculpat în activitatea infracțională din dosar. Mai mult de atât nici extinderile din 25 septembrie 2013 nu-șl privesc pe acest inculpat.

Reprezentantul Ministerului Public, în replică, arată că atunci când în propunere este indicată o persoană dar este membru al grupului infracțional, prin audierea acelei persoane se vizează activitatea întregului grup infracțional, dacă face parte dintr-un grup. De asemenea arată că dacă a scris că este necesară audierea unor persoane care poartă convorbiri cu inculpatul Bența Rareș Dan, acelea nu le-a trecut doar ca să-l privească pe acesta ci pentru că rezultă deja din dosar, din probele administrate, că Bența Rareș Dan lucra în

subordinea inculpatului L. I., iar acest lucru rezultă în mod categoric și cert și la fel rezultă și la ceilalți inculpați. În aprecierea sa lucrurile trebuie văzute prin prisma importanței în cadrul grupului pe care la avut fiecare dintre ei.

Ca urmare apreciază că nu este corectă această reducțiune la 3, 2 act sau 14 acte, la fiecare dintre inculpați în parte. Faptul că în propunerea de prelungire sunt trecute acte care vizează și alți inculpați, arată că sunt trecute pentru că vizează întreaga problematică a dosarului și nu putea să nu le pună pentru că nu mai trebuie făcute, astfel că s-au trecut toate actele care trebuie făcute cu titlu minimal.

Pe de altă parte apreciază că nu este corectă abordarea doar prin raportare la faptul că ceilalți inculpați au fost puși în libertate, deoarece nu este contribuția sa ca procuror, nu este contribuția instanței de la Tribunalul Bistrița-Năsăud. Modalitatea de a aborda problematica dosarului care pornește de aici, dacă instanța Curții de Apel C. a apreciat una dintre ele într-un fel, cealaltă în alt fel acestea sunt aspecte care au fost soluționate și nu se dezbat acele subiecte acelea au fost dezbătute, acum se dezbat problemele aflate în acest dosar în momentul de față și ca urmare consideră că această extindere și raportare pe principiul echității că unii sunt liberi și alții nu, crede că aceasta nu este o abordare corectă și că în continuare abordarea trebuie să fie aceea de raportare a faptelor pe care fiecare dintre inculpați le-a comis, la modalitatea în care au comis faptele, numărul mare de acte materiale, modalitatea în care au coordonat activitatea celorlalți membrii ai grupului infracțional. Acestea sunt aspectele importante care trebuie avute în vedere la judecarea cererii și mutarea problematicii care privește pe acești inculpați spre alți inculpați care au fost puși în libertate fără contribuția nici a parchetului și nici a instanței de la Bistrița-Năsăud.

Avocat Vomir Bizo D. a, în replică arată că contribuția fiecărui membru al grupului infracțional este unul dintre criteriile prevăzute de art.72 Cod penal și instanța le va avea în vedere în momentul în care va proceda la stabilirea și individualizarea pedepsei. Apreciază că nu este acum cazul să se stabilească cadrul și care, fiecare dintre inculpați ce contribuție a avut în acel grup infracțional. Dacă tot se vorbește de acea contribuție, arată că liderul grupului e liber și inculpații sunt arestați care erau oameni pe stradă și vindeau pentru el.

Dacă este vorba de contribuție, crede că este mai important cel care coordonează grupul și își strânge persoane decât cei care sunt subordonați acelui grup.

Avocat Ștețca Andrei Vlad, în replică, arată că la propunerea inițială de luare a măsurii arestării, i s-a cerut domnului procuror să indice acele indicii și probe temeinice cu privire la fiecare inculpat în parte, însă atunci fiind și târziu, domnul procuror a făcut acest lucru așa "la grămadă";, dar dacă anumite convorbiri îl privesc pe Bența sau pe Blenche, acestea nu justifică activitatea infracțională desfășurată de inculpatul L. I. care, vis a vis de aceste persoane sau de așa zisul grup este în stare de libertate. Pe așa zisul grup infracțional, procurorul îi prezintă ca pe o fabrică, ca pe o uzină, ca pe o companie de taxi. Activitatea infracțională nu este bine conturată în cazul unuia, dar în cazul altuia este foarte bine conturată. De asemenea, în ce-l privește pe

inculpatul pe care îl reprezintă se arată că și-a desfășurat activitatea în primăvara anului 2013, ori în iunie s-a oprit, iar primăvara poate fii o lună, sau două, sau mai multe, nu se spune cu exactitate acest lucru.

Inculpatul V. A. N. având ultimul cuvânt arată că regretă foarte mult și îi pare foarte rău de ce a făcut și solicită să fie cercetat în stare de libertate.

Inculpatul A. A. având ultimul cuvânt arată că 90 de zile este foarte mult pentru 3 plicuri de substanță, astfel că solicită să fie cercetat în stare de libertate și să fie tratați la fel ca ceilalți inculpați care au fost puși în libertate.

De asemenea arată că este bolnav de tuberculoză, iar la sfârșitul lunii trebuie să meargă la control, are sentimentul că îi revine boala, transpiră noaptea, la arest nu are posibilitatea de a se trata, iar medicamentele sunt foarte scumpe, astfel solicită să fie pus în libertate pentru a-și continua tratamentul.

Mai arată că a consumat foarte mult, că regretă și îi pare rău de cele întâmplate. De asemenea are o fetiță care merge la grădiniță și dorește să fie acasă lângă ea.

Inculpatul K. R. A. având ultimul cuvânt arată că până în momentul în care a început această activitate a muncit, nu și-a trăit viața făcând infracțiuni. De asemenea arată că are amendă administrativă dar nu a făcut fapte foarte grave. Până în momentul în care a început această activitate a muncit și îi pare rău că a început aceste lucruri și regretă foarte mult fapta comisă, însă acum nu mai poate face nimic.

Inculpatul L. I. având ultimul cuvânt solicită să fie cercetat în stare de libertate și să se ia față de el orice măsură pe care instanța o consideră necesară, cu precizarea că o să se prezinte ori de câte ori va fii chemat, nu se va sustrage. De asemenea solicită să se rețină că concubina sa trebuie să nască și că mama sa are cancer, astfel că îi este foarte greu să trăiască zii de zii cu frica că aceasta ar putea pății ceva iar el o să fie închis.

Inculpatul N. M. V. având ultimul cuvânt este de acord cu ce a zis avocata sa și dorește să fie cercetat în stare de libertate.

T R I B U N A L U L

Deliberând constată :

Prin referatul procurorului din data de 26 septembrie 2013, dat în dosarul nr.129D/P/2012 al Direcției de Criminalitate Organizată și Terorism-Biroul Teritorial Bistrița-Năsăud, s-a solicitat prelungirea cu 30 zile a duratei măsurii arestării preventive față de inculpații: V. A. N. zis "Calu";, fiul lui Luca și E., născut la_ în mun.C. -Napoca, jud.C., domiciliat în mun.C. -Napoca, str.Traian nr.14, jud.C., CNP 1., cu antecedente penale, cetățean român, concubinauj, 1 copil minor de 4 ani, muncitor zilier, pentru comiterea infracțiunilor de constituire/aderare/sprijinire a unui grup infracțional organizat prev.de art.7 al.1 din L.39/2003 și de efectuare fără autorizație de operațiuni cu substanțe susceptibile de a produce efecte psihoactive prev.de art.16 al.1 din L.194/2011 cu aplic. art.41 al.2 C.p. și art. 33 lit. a C.p.; A. A., fiul lui A. și Ileana, născut la_ în mun.C. Napoca, jud.C., domiciliat în mun.C. -Napoca, str.Tipografiei nr.21, ap.6, jud.C. ,CNP

, recidivist, cetățenia română, studii 4 clase, zilier, concubinaj, 1 copil minor, pentru comiterea infracțiunilor de constituire/aderare/sprijinire a unui grup infracțional organizat prev.de art.7 al.1 din L.39/2003 și de efectuare fără autorizație de operațiuni cu substanțe susceptibile de a produce efecte psihoactive prev.de art.16 al.1 din L.194/2011 cu aplic. art.41 al.2 C.p., art. 33 lit. a C.p. și art. 37 lit. a C.p.; K. R. A. zis "Kily"; și "Robi";, fiul lui Gyorgy și Ileana, născut la_ în mun.C. -Napoca, jud.C., domiciliat în mun.C. -Napoca, str.Timișului nr.69, jud.C., CNP 1., f.f.l. C. -Napoca, str.Barbu Patriciu nr.2, ap.1, jud.C. ,fără antecedente penale, cetățenia română, studii 8 clase, fără ocupație, necăsătorit, fără copii minori, pentru comiterea infracțiunilor de constituire/aderare/sprijinire a unui grup infracțional organizat prev.de art.7 al.1 din L.39/2003 și de efectuare fără autorizație de operațiuni cu substanțe susceptibile de a produce efecte psihoactive prev.de art.16 al.1 din L.194/2011 cu aplic. art.41 al.2 C.p. și art. 33 lit. a C.p.; L. I., fiul lui I. și Angela, născut la_ în mun.C. Napoca, jud.C., domiciliat în mun.C. - Napoca, str.Minerilor nr.66A, jud.C., CNP 1., cetățenia română, studii 5 clase, pentru comiterea infracțiunilor de constituire/aderare/sprijinire a unui grup infracțional organizat prev.de art.7 al.1 din L.39/2003 și de efectuare fără autorizație de operațiuni cu substanțe susceptibile de a produce efecte psihoactive prev.de art.16 al.1 din L.194/2011 cu aplic. art.41 al.2 C.p., art.33 lit.a C.p. și art.37 lit. a C.p. și N. M. V. zis "Metea";, fiul lui Petre Dorel și Lidia Tamara, născut la_, domiciliat în mun.C. -Napoca, str.Observatorului nr.146, bl.2A, ap.26, jud.C., CNP 1., cetățean roman, studii școala profesională, șomer, necăsătorit, fără copii minori, pentru comiterea infracțiunilor de aderare la un grup infracțional organizat prev.de art.7 al.1 din L.39/2003 și de efectuare fără autorizație de operațiuni cu substanțe susceptibile de a produce efecte psihoactive prev.de art.16 al.1 din L.194/2011 cu aplic. art.41 al.2 C.p. și art. 33 lit. a C.p.
În motivare s-a arătat că la datele de_ ,_ și_ a fost începută urmărirea penală față de inculpați pentru comiterea infracțiunilor menționate mai sus, reținându-se în sarcina lor următoarele:
1. V. A. N. zis "Calu";, fiul lui Luca și E., născut la_ în mun.C. -Napoca, jud.C., domiciliat în mun.C. -Napoca, str.Traian nr.14, jud.C., CNP 1., pentru comiterea infracțiunilor de constituire/aderare/sprijinire a unui grup infracțional organizat prev.de art.7 al.1 din L.39/2003 și de efectuare fără autorizație de operațiuni cu substanțe susceptibile de a produce efecte psihoactive prev.de art.16 al.1 din L.194/2011 cu aplic. art.41 al.2 C.p. și art. 33 lit. a C.p., constând în aceea că:
  - la sfârșitului anului 2012- începutul anului 2013, învinuiții Dioszegi Florin zis Piki sau Pici, V. A. N. zis Calu, A. A. zis Koy, Killin R.
  A. zis Kily și Robi s-au constituit într-un grup infracțional organizat la care ulterior au aderat și învinuiții L. Zoltan Gheorghe și Fazakas Călin, un tânăr pe nume D. coordonat de către inculpatul Dioszegi Florin, în scopul comiterii infracțiunii continuate de efectuare fără autorizație de operațiuni cu substanțe susceptibile de a produce efecte psihoactive prev.de art.16 al.1 din L.194/2011 cu aplic. art.41 al.2 C.p., prin procurarea în scop de comercializare, deținere fără drept și comercializarea în mai multe rânduri a mai multor cantități din diferite
  substanțe susceptibile de a avea efecte psihoactive precum: 4 - MEC ( 4- Metiletcatinonă), J_ 210 (calificate în raportul anual EMCDDA Europol 2010 privind implementarea deciziei nr. 2005/387/JHA a Consiliului UE - Anexa 2 pozițiile 17, 28 și 15 ca făcând parte din cele 41 de noi substanțe psihoactive raportate pentru prima dată în anul 2010), AM-2201 și 2- Pyrolidinovalerophenone (raportate de aceeași instituție ca făcând parte din cele 49 de noi substanțe psihoactive raportate pentru prima dată în anul 2011) cunoscute pe piața consumatorilor sub denumiri precum " Maraciuca Ice";,
  "Althea Officialis";, "Damiana";, "CM Extreme";, "CM 21";, "Crank"; "Headshot Radio";, "Jazz Blueberry"; - care se prezintă sub forma unor fragmente vegetale mărunțite de culoare verde-oliv care se consumă prin fumare - "Super Gold";,
  "Crystal Diamonds"; - care se prezintă sub forma unei substanțe cristaline de culoare albă care se consumă prin ingerare sau prizare.
  După ce inculpatul Dioszegi Florin zis Piki sau Pici procura și deținea fără drept diferite cantități din aceste substanțe, de fiecare dată le porționa împreună cu unii membrii ai grupului infracțional în pliculețe conținând cantități de 0,25- 0,50 gr. pe care punea la dispoziția celorlalți membrii ai structurii sale pentru a le vinde cu prețuri cuprinse între 20-40 lei/pliculeț de 0,25-0,50 gr. mai multor tineri consumatori din C. -Napoca sau din alte localități care veneau în mun. C.
  - Napoca pentru a cumpăra astfel de substanțe, care erau cunoscuți de ei ca și consumatori.
    După ce intrau în posesia pliculețelor cu substanțe susceptibile de a produce efecte psihoactive, învinuiții V. A. N. zis Calu, A. A. zis Koy, Killin R. A. zis Kily și Robi și un tânăr pe nume D. se grupau câte doi-trei pentru a se deplasa cu câte un autoturism - precum cel marca Ford cu nr. de înmatriculare_ și Citroen Saxo cu nr. de înmatriculare 3174 BJN, Matiz cu nr. de înmatriculare_, ș.a puse la dispoziție de către învinuiții L. Zoltan Gheorghe și Fazakas Călin - pe raza mun. C. Napoca și a vinde aceste substanțe consumatorilor care îi contactau telefonic, lucrând în schimburi de câte opt ore. Altfel spus, acești învinuiți vindeau la stradă cantitățile de substanțe psihoactive primite de la Dioszegi Florin, iar la ieșirea din schimb fiecare preda sumele de bani obținute conducătorului grupului, Dioszegi Florin, iar cei care lucrau ca șoferi erau plătiți cu circa 50 lei/schimb. În acest fel activitatea a continuat până la data de 11 aprilie 2013 când inculpatul Dioszegi Florin a fost reținut și apoi arestat în cauza nr.12D/P/2013 a DIICOT- Biroul Teritorial Hunedoara, soluționată prin rechizitoriul cu același număr din data de_, pentru comiterea infracțiunilor prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 și art. 16 al.1 din Legea nr. 194/2011 cu aplic. art. 41 al. 2 C.p. și art. 33 lit. a C.p.
    Ulterior, au continuat să desfășoare activități de comercializare a unor substanțe susceptibile și învinuiții V. A. N. zis Calu, A. A. zis Koy, și Killin R. A. zis Kily și Robi, sprijiniți de alți membrii pe care i-au coptat în grup infracțional din care făceau parte precum sunt numiții "Vulpe";,
    "Boacteru";, "Trifu"; ș.a., activitatea desfășurându-se conform aceluiași sistem de organizare până în prezent, desigur în perioadele în care procurau astfel de substanțe.
2. A. A., zis "Koy";, fiul lui A. și Ileana, născut la_ în mun.C. Napoca, jud.C., domiciliat în mun.C. -Napoca, str.Tipografiei nr.21, ap.6,
  jud.C., CNP 1., recidivist, pentru comiterea infracțiunilor de constituire/aderare/sprijinire a unui grup infracțional organizat prev.de art.7 al.1 din L.39/2003 și de efectuare fără autorizație de operațiuni cu substanțe susceptibile de a produce efecte psihoactive prev.de art.16 al.1 din L.194/2011 cu aplic. art.41 al.2 C.p., art. 33 lit. a C.p. și art. 37 lit. a C.p., constând în aceea
  că:
  - Napoca pentru a cumpăra astfel de substanțe, care erau cunoscuți de ei ca și consumatori.
    După ce intrau în posesia pliculețelor cu substanțe susceptibile de a produce efecte psihoactive, învinuiții V. A. N. zis Calu, A. A. zis Koy, Killin R. A. zis Kily și Robi și un tânăr pe nume D. se grupau câte doi-trei pentru a se deplasa cu câte un autoturism - precum cel marca Ford cu nr. de înmatriculare_ și Citroen Saxo cu nr. de înmatriculare 3174 BJN, Matiz cu nr. de înmatriculare_, ș.a puse la dispoziție de către învinuiții L. Zoltan Gheorghe și Fazakas Călin - pe raza mun. C. Napoca și a vinde aceste substanțe consumatorilor care îi contactau telefonic, lucrând în schimburi de câte opt ore. Altfel spus, acești învinuiți vindeau la stradă cantitățile de substanțe psihoactive primite de la Dioszegi Florin, iar la ieșirea din schimb fiecare preda sumele de bani obținute conducătorului grupului, Dioszegi Florin, iar cei care
    lucrau ca șoferi erau plătiți cu circa 50 lei/schimb. În acest fel activitatea a continuat până la data de 11 aprilie 2013 când inculpatul Dioszegi Florin a fost reținut și apoi arestat în cauza nr. 12D/P/2013 a DIICOT- Biroul Teritorial Hunedoara, soluționată prin rechizitoriul cu același număr din data de_, pentru comiterea infracțiunilor prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 și art. 16 al.1 din Legea nr. 194/2011 cu aplic. art. 41 al. 2 C.p. și art. 33 lit. a C.p.
    Ulterior, au continuat să desfășoare activități de comercializare a unor substanțe susceptibile și învinuiții V. A. N. zis Calu, A. A. zis Koy, și Killin R. A. zis Kily și Robi, sprijiniți de alți membrii pe care i-au coptat în grup infracțional din care făceau parte precum sunt numiții "Vulpe";,
    "Boacteru";, "Trifu"; ș.a., activitatea desfășurându-se conform aceluiași sistem de organizare până în prezent, desigur în perioadele în care procurau astfel de substanțe.
3. K. R. A. zis "Kily"; și "Robi";, fiul lui Gyorgy și Ileana, născut la_ în mun.C. -Napoca, jud.C., domiciliat în mun.C. -Napoca, str.Timișului nr.69, jud.C., CNP 1., f.f.l. C. -Napoca, str.Barbu Patriciu nr.2, ap.1, jud.C., pentru comiterea infracțiunilor de constituire/aderare/sprijinire a unui grup infracțional organizat prev.de art.7 al.1 din L.39/2003 și de efectuare fără autorizație de operațiuni cu substanțe susceptibile de a produce efecte psihoactive prev.de art.16 al.1 din L.194/2011 cu aplic. art.41 al.2 C.p. și art. 33 lit. a C.p., constând în aceea că:
  - Napoca pentru a cumpăra astfel de substanțe, care erau cunoscuți de ei ca și consumatori.
    După ce intrau în posesia pliculețelor cu substanțe susceptibile de a produce efecte psihoactive, învinuiții V. A. N. zis Calu, A. A. zis Koy, Killin R. A. zis Kily și Robi și un tânăr pe nume D. se grupau câte doi-trei pentru a se deplasa cu câte un autoturism - precum cel marca Ford cu nr. de înmatriculare_ și Citroen Saxo cu nr. de înmatriculare 3174 BJN, Matiz cu nr. de înmatriculare_, ș.a puse la dispoziție de către învinuiții L. Zoltan Gheorghe și Fazakas Călin - pe raza mun. C. Napoca și a vinde aceste substanțe consumatorilor care îi contactau telefonic, lucrând în schimburi de câte opt ore. Altfel spus, acești învinuiți vindeau la stradă cantitățile de substanțe psihoactive primite de la Dioszegi Florin, iar la ieșirea din schimb fiecare preda sumele de bani obținute conducătorului grupului, Dioszegi Florin, iar cei care lucrau ca șoferi erau plătiți cu circa 50 lei/schimb. În acest fel activitatea a continuat până la data de 11 aprilie 2013 când inculpatul Dioszegi Florin a fost reținut și apoi arestat în cauza nr. 12D/P/2013 a DIICOT- Biroul Teritorial Hunedoara, soluționată prin rechizitoriul cu același număr din data de_, pentru comiterea infracțiunilor prev. de art. 8 din Legea nr.39/2003 și art.16 al.1 din Legea nr.194/2011 cu aplic. art.41 al. 2 C.p. și art.33 lit.a C.p.
    Ulterior, au continuat să desfășoare activități de comercializare a unor substanțe susceptibile și învinuiții V. A. N. zis Calu, A. A. zis Koy, și Killin R. A. zis "Kily"; și "Robi";, sprijiniți de alți membrii pe care i-au coptat în grup infracțional din care făceau parte precum sunt numiții "Vulpe";,
    "Boacteru";, "Trifu"; ș.a., activitatea desfășurându-se conform aceluiași sistem de organizare până în prezent, desigur în perioadele în care procurau astfel de substanțe.
4. L. I. , zis "Piți";, fiul lui I. și Angela, născut la_ în mun.C. Napoca, jud.C., domiciliat în mun.C. -Napoca, str.Minerilor nr.66A, jud.C., CNP 1., pentru comiterea infracțiunilor de constituire/aderare/sprijinire a unui grup infracțional organizat prev.de art.7 al.1 din L.39/2003 și de efectuare fără autorizație de operațiuni cu substanțe susceptibile de a produce efecte psihoactive prev.de art.16 al.1 din L.194/2011 cu aplic. art.41 al.2 C.p. și art. 33 lit. a C.p., constând în aceea că:
  I., pe care ulterior l-au sprijinit și învinuiții Baias Tomas Ștefan, Hlodec Gheorghe G., în scopul comiterii infracțiunii continuate de efectuare fără autorizație de operațiuni cu substanțe susceptibile de a produce efecte psihoactive prev.de art.16 al.1 din L.194/2011 cu aplic. art.41 al.2 C.p., prin procurarea în scop de comercializare, deținere fără drept și comercializarea în mai multe rânduri a mai multor cantități din diferite substanțe susceptibile de a avea efecte psihoactive precum: 4 - MEC (4- Metiletcatinonă), J_ 210
  (calificate în raportul anual EMCDDA Europol 2010 privind implementarea deciziei nr.2005/387/JHA a Consiliului UE - Anexa 2 pozițiile 17, 28 și 15 ca
  făcând parte din cele 41 de noi substanțe psihoactive raportate pentru prima dată în anul 2010), AM-2201 și 2-Pyrolidinovalerophenone (raportate de aceeași instituție ca făcând parte din cele 49 de noi substanțe psihoactive raportate pentru prima dată în anul 2011) cunoscute pe piața consumatorilor sub denumiri precum " Maraciuca Ice";, " Althea Officialis";, " Damiana";, "CM Extreme";,
  "CM 21";, "Crank"; " Headshot Radio";, " Jazz Blueberry"; - care se prezintă sub forma unor fragmente vegetale mărunțite de culoare verde-oliv care se consumă prin fumare - "Super Gold";, "Crystal Diamonds"; - care se prezintă sub forma unei substanțe cristaline de culoare albă care se consumă prin ingerare sau prizare.
  După ce inculpatul L. I. procura și deținea fără drept diferite cantități din aceste substanțe, de fiecare dată le porționa împreună cu unii membrii ai grupului infracțional în pliculețe conținând cantități de 0,25-0,50 grame pe care punea la dispoziția celorlalți membrii ai structurii sale pentru a le vinde cu prețuri cuprinse între 20-40 lei/pliculeț de 0,25-0,50 gr. mai multor tineri consumatori din C. -Napoca sau din alte localități care veneau în mun.C. - Napoca pentru a cumpăra astfel de substanțe, care erau cunoscuți de ei ca și consumatori.
  După ce intrau în posesia pliculețelor cu substanțe susceptibile de a produce efecte psihoactive primite de la L. I., învinuiții Blenche Andrei I., Bența Rareș Dan, Petruț I. Cătălin, Crișan V. Gelu și AN "Săndel"; se grupau câte doi-trei pentru a se deplasa cu câte un autoturism închiriat - precum cel marca Matiz cu nr. de înmatriculare_, ș.a. - pe raza mun.C. -Napoca și vindeau aceste substanțe consumatorilor care îi contactau telefonic, lucrând în schimburi. Altfel spus, acești învinuiți vindeau la stradă cantitățile de substanțe psihoactive primite de la L. I., iar la ieșirea din schimb fiecare preda sumele de bani obținute conducătorului grupului, L. I. . În această modalitate de organizare activitatea a continuat până în prezent.
5. N. M. V. zis "Metea"; și "V. ";, născut la_, domiciliat în mun.C. -Napoca, str.Observatorului nr.146, ap.26, jud.C., CNP 1., pentru comiterea infracțiunilor de aderare la un grup infracțional organizat prev.de art.7 al.1 din L.39/2003 și de efectuare fără autorizație de operațiuni cu substanțe susceptibile de a produce efecte psihoactive prev.de art.16 al.1 din L.194/2011 cu aplic. art.41 al.2 C.p. și art. 33 lit. a C.p., constând în următoarele:

- în cursul lunii iunie 2013, a aderat la grupul infracțional organizat constituit de inculpatul L. I. împreună cu învinuiții Blenche Andrei I., Bența Rareș Dan, Petruț I. Cătălin, Crișan V. Gelu ș.a., și coordonat de către inculpatul L. I., în scopul comiterii infracțiunii continuate de efectuare fără autorizație de operațiuni cu substanțe susceptibile de a produce efecte psihoactive prev.de art.16 al.1 din L.194/2011 cu aplic. art.41 al.2 C.p., prin procurarea în scop de comercializare, deținere fără drept și comercializarea în mai multe rânduri a mai multor cantități din diferite substanțe susceptibile de a avea efecte psihoactive precum: 4 - MEC (4- Metiletcatinonă), J_ 210

(calificate în raportul anual EMCDDA Europol 2010 privind implementarea deciziei nr.2005/387/JHA a Consiliului UE - Anexa 2 pozițiile 17, 28 și 15 ca făcând parte din cele 41 de noi substanțe psihoactive raportate pentru prima dată

în anul 2010), AM-2201 și 2-Pyrolidinovalerophenone (raportate de aceeași instituție ca făcând parte din cele 49 de noi substanțe psihoactive raportate pentru prima dată în anul 2011) cunoscute pe piața consumatorilor sub denumiri precum " Maraciuca Ice";, " Althea Officialis";, " Damiana";, "CM Extreme";,

"CM 21";, "Crank"; " Headshot Radio";, " Jazz Blueberry"; - care se prezintă sub forma unor fragmente vegetale mărunțite de culoare verde-oliv care se consumă prin fumare, respectiv sub denumiri precum "Super Gold";, "Crystal Diamonds";, ș.a. - care se prezintă sub forma unei substanțe cristaline de culoare albă care se consumă prin ingerare sau prizare.

Inculpatul N. M. V. iu zis "V. "; ce utilizează postul telefonic nr.0745486405, a aderat la acest grup infracțional pe rolul de furnizor al unora dintre substanțele susceptibile de a avea efecte psihoactive, ca urmare a discuțiilor telefonice pe care le-a avut cu coordonatorul grupului, înv.L. I., care în data de_ i-a dat în avans suma de cca 1000 Euro și s-a înțeles cu acesta să îi procure în schimb, pe când se va întoarce el de pe litoral, o cantitate de substanțe susceptibile de a avea efecte psihoactive. Acționând în calitate de membru al grupului infracțional organizat, în data de_ când înv.L. I. s-a reîntors în mun.C. Napoca i-a furnizat acestuia o cantitate de peste 200 grame de substanțe susceptibile de a produce efecte psihoactive pe care înv.L.

I. a porționat-o la pliculețe mici, pe care le-a dat unora dintre membrii grupului precum Crișan V. Gelu ș.a., pentru a le vinde, reușind astfel ca în perioada_ -_ să vândă cel puțin jumătate din cantitatea pe care i-a furnizat-o inculpatul N. M. V. iu.

Cercetările au fost extinse față de inculpați prin ordonanțele din 23-24 august 2013 și respectiv 25 septembrie 2013 pentru comiterea în cadrul grupurilor infracționale organizate din care făceau parte, alte acte materiale componente ale infracțiunii continuate de efectuare de operațiuni cu substanțe susceptibile de a avea efecte psihoactive, conform ordonanțelor aflate la dosarul cauzei în vol. X și XII, la care facem trimitere în ceea ce privește starea de fapt, care fac parte integrantă din prezentul referat, fără a mai repeta încă o dată conținutul lor.

Față de inculpați s-a luat de către procuror măsura reținerii după cum urmează: V. A. N. la data de_ ora 17,30, Iuoraș A. L. la data de_ ora 16,35, Bența Rareș Dan la data de_ ora 23,52, A. A. la data de_ ora 23,13, N. M. V. iu la data de_ ora 18,10,

Crișan V. Gelu la data de_ ora 18,45, K. R. A. la data de_ ora 19,10, L. I. la data de_ ora 20,40, Petruț I. Cătălin la data de_ ora 21,45, Blenche Andrei I. la data de_ ora 22,20.

În data de 4 iulie 2013 inculpații au fost prezentați Tribunalului Bistrița- Năsăud cu propunere de arestare preventivă, iar propunerea formulată de procuror a fost însușită de Tribunalul Bistrița-Năsăud în ceea ce-i privește pe inculpații Iuoraș A. L., V. A. N., A. A., K. R. A., L.

I., Crișan V. Gelu, Petruț I. Cătălin și N. M. V. . Astfel, prin Încheierea penală nr.44/CC/2013 din_, Tribunalul Bistrița-Năsăud a dispus arestarea preventivă a inculpaților Iuoraș A. L., V. A. N. ,

A. A., K. R. A., L. I., Crișan V. Gelu, Petruț I. Cătălin și N.

M. V. pentru o perioadă de 29 de zile, începând cu data și ora punerii în

executare a mandatului de arestare preventivă, emițându-se mandatele de arestare preventivă nr.18, 19, 20, 21, 22, 23, 24, 25 pe numele inculpaților. În ceea ce-i privește pe inculpații Blenche Andrei I. și Bența Rareș Dan, prin aceeași încheiere penală, instanța a dispus respingerea ca neîntemeiată a propunerii de arestare preventivă formulată față de aceștia dispunând luarea măsurii preventive a obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu pe o perioadă de 30 de zile, începând cu data de_ și până la data de_ . Recursul declarat de inculpații Iuoraș A. L., V. A. N., A. A. ,

K. R. A., L. I., Crișan V. Gelu, Petruț I. Cătălin și N. M. V. împotriva încheierii penale prin care s-a dispus arestarea preventivă a fost respins ca nefondat prin Încheierea penală nr.976/R din 17 iulie 2013 a Curții de Apel C. .

S-a mai menționat că în seara zilei de 05 iulie 2013, inculpații Iuoraș A. L. (ora 18,05), V. A. N. (ora 17,45), K. R. A. (ora 17,55), L.

I. (20,05), Crișan V. Gelu (ora 20,03), Petruț I. Cătălin (ora 18,15) și N.

M. V. (ora 20,10) s-au prezentat la C.R.A.P. din cadrul I.P.J. Bistrița- Năsăud, respectiv C.R.A.P. din cadrul I.P.J. C., fiind introduși în arest, iar în dimineața de 06 iulie 2013, ora 7,50, inc.A. A. s-a prezentat la Centrul de Reținere și Arest Preventiv din cadrul I.P.J. C., fiind și el introdus în Arest.

Prin Încheierea penală nr.50/CC/2013 din data_ a Tribunalului Bistrița Năsăud pronunțată în dos. nr._ s-a dispus prelungirea arestării preventive față de inculpații Iuoraș A. L., V. A. N., K. R.

, L. I., Crișan V. Gelu, Petruț I. Cătălin și N. M. V., cu o durată de 30 de zile, începând cu data de_ și până la data de_ (inclusiv), iar în cazul inculpatului A. A. începând cu data de_ și până la data de_ (inclusiv). Recursurile declarate de inculpații Dioszegi Florin, Abrudan V. D., Iuoraș A. L. și Petruț I. Cătălin împotriva Încheierii penale nr.50/CC/2013 din_ a Tribunalului Bistrița-Năsăud au fost admise prin Încheierea penală nr.1060/R/2013 din_ a Curții de Apel C., prin care s-a dispus înlocuirea măsurii arestării preventive luată față de inculpații Dioszegi Florin, Abrudan Dan V., Iuoraș A. L. și Petruț I. Cătălin cu măsura obligării de a nu părăsi țara pe o durată de 30 de zile începând cu data de 28 august 2013 și până la data de 26 septembrie 2013.
Prin Încheierea penală nr. 1196/23 septembrie 2013 a Curți de Apel C. s/a dispus punerea în libertate sub control judiciar a inculpatului Crișan V. Gelu.
Anterior și în cursul perioadei scurse de la arestarea inculpaților au fost efectuate în cauză mai multe acte de cercetare penală precum sunt:
- percheziționarea locuințelor inculpaților și mai multor învinuiți, cu ridicarea de la aceștia a unor obiecte sau substanțe cu privire la care s-a dispus efectuarea unor constatări științifice fizico-chimice privind substanțele ridicate, audierea inculpaților și învinuiților, întocmirea unor procese verbale de verificare, audierea martorilor asistenți la perchezițiile domiciliare; audierea unor consumatori de substanțe susceptibile de a produce efecte psihoactive precum Jașcău A. Dan, R. I. A., Spaiț Romina Natalia, Kovacs Levente, ș.a.;
  - au fost audiați colaboratori ai unor investigatori sub acoperire, precum "Ordace Viorel";, ș.a.;
  - au fost audiați colaboratorii autorizați de procuror cu numele de cod "Cocoșilă Marin"; și "Chira M. ";;
  - a fost audiat denunțătorul Hojdea Darius A. din Șieu Măgheruș în legătură cu cumpărarea unei cantități de cannabis de către inc.Iuoraș A. L. de la denunțător în perioada ianuarie - februarie 2011;
  - au fost audiați în cauză mai multe persoane, dintre care o parte erau consumatori, printre care numiții: Orban M. Andrei, Pârțilă V., Danci Viorel

, Marinca G., Irimiaș A. Dan, Szapanyos Zoltan R., Haiduc Sergiu, Lupu Sebastian M., Blaga C., Felecan Andrei Laurențiu, Țărean Dan Ciprian, R. Alexandra, Covaliuc David M., Mocanu Aurelian, Ignat Aurel, Stoica I. Jani, Mălinaș Voicu A., Jașcău A. Dan, Bledea M. Florin, Baboș Hunor, Dimi Gheorghe Bogdan ș.a.
- audierea numitului Vidican T. - proprietarul scriptic al autoturismului Peugeot cu nr._ ;
- au fost reaudiați inculpații: A. A., Dioszegi Florin, Bența Rareș Dan, Blenche Andrei I., Petruț I. Cătălin, Killin R. A. .
- s-a procedat la citirea unor agende telefonice ale inculpaților;
- s-a procedat la întocmirea proceselor-verbale de transcriere a convorbirilor și comunicărilor telefonice ale inculpaților Iuoraș A. L. - încheiate în datele de 11 și_ ; A. A. - încheiate în datele de 11 și _
  ; V. A. N. - încheiate în datele de 11 și_ ; K. R. A. - încheiate în datele de 11 și_ ; ale învinuiților Baias Tomas zis "Tomi"; - încheiat în data de_ ; Hlodec Gheorghe G. - încheiat în data de_ ; Elekes Liviu M. zis "Vulpe"; - încheiate în datele de 11 și_, ș.a.
- s-a procedat la întocmirea proceselor verbale cuprinzând datele și constatările rezultate din acțiunea de supraveghere operativă asupra autoturismului marca Opel cu nr._, efectuată în data de_, între orele 16,50-17,25;
- s-a procedat la întocmirea proceselor verbale cuprinzând datele și constatările rezultate din acțiunea de supraveghere operativă asupra autoturismului marca Ford cu nr._, efectuată în data de_, între orele 14,00-15,22;
- s-a procedat la întocmirea proceselor verbale cuprinzând datele și constatările rezultate din acțiunea de supraveghere operativă asupra autoturismului marca BMW cu nr._, efectuată în data de_, între orele 19,30-21,55;
- s-a procedat la întocmirea proceselor verbale cuprinzând datele și constatările rezultate din acțiunea de supraveghere operativă asupra autoturismului marca BMW cu nr._, efectuată în data de_, între orele 14,00-16,17;
- s-a dispus conexarea dos. nr.63D/P/2013 privind pe Petruț I. Cătălin (înregistrat ca urmare a ordonanței de declinare nr.124D/P/2013 al DIICOT - Serviciul Teritorial C. );
- s-au primit o parte din rapoartele de constatare tehnico-științifică în formă completă de la Laboratorul de Analiză și Profil al Drogurilor din carrul

B.C.C.O. București;

- a fost audiată numita Mathe S. - din Beclean - prietenă a inc.Iuoraș A.

, în legătură cu consumul de substanțe psihoactive, precum și numita Lăcătuș Alexandra Magdalena,
- au fost audiați o parte dintre consumatorii identificați după cum urmează Roba Cosmina, Mișca Silviu Ciprian, Țepușe Dragoș A., Someșa M. Viorel, Tition A. Ciprian, Lăcătuș Cătălin G., Toderaș Rareș Alin, Copăian Radu Tudor, Oprișor Cătălin M., Crișan A. I., Andor Aron T., P. Tudor M., P. escu M. A., Mara Andrei D., Răcășan Oana, Vlad Andrei
  V., Fărcaș Paul M., Jasko Zsolt, Cipcigan A. Bogdan,.
  - au fost audiați colaboratorii investigatorilor sub acoperire autorizați de procuror cu numele de cod "Marinescu M. ";, "Cristea Bogdan"; și "Jarda M. "; cu privire la cumpărările autorizate de substanțe cu efecte psihoactive pe care le- au efectuat aceștia de la unii dintre inculpați, ca agenți ai investigatorilor sub acoperire;
  - au fost identificați și audiați: numitul Mesherqi Darius Ramez zis
  "Rameț/Ramezu";, Suciu Alexandra, Verde Dan Andrei, Bujiță I. G., Muntean Paul C., Crișan Tudor Viorel, Prodan Andrei V., Ielciu Darius Doru, Blaga Paul Andrei, Crișan M. A., Caramfil M. S., Souca M.
  , Costișor I. Florina, Souca Darius V., Chiorean Valentin, Varadi Levente,
u Vladimir Codruț, Schvarz Zsolt, Somogyi Nandor, Burgge Ștefan Arnold, Belean Dan Bogdan, Aluaș Răzvan M. ș.a,
- s-a procedat la întocmirea de către organele de poliție a mai multor procese-verbale de transcriere a convorbirilor și comunicărilor telefonice ale inculpaților L. I. (Piți), Dlenche Andrei I., Bența Rareș Dan, Petruț I. Cătălin, A. A., K. R. A. - încheiate la finele lunii august și în luna septembrie 2013(f.2/178 vol.XII) ;
  Cu toate acestea urmărirea penală nu a putut fi terminată, în cauză fiind necesară efectuarea mai multor acte de urmărire penală precum:
- continuarea identificării și audierii altor consumatori care au cumpărat substanțe susceptibile de a produce efecte psihoactive de la inculpați, dintre cei indicați cu numerele telefonice în ordonanțele de delegare dispuse de procuror, respectiv în procesele-vebale de transcriere a convorbirilor și comunicărilor telefonice ale inculpaților, indicați cu numere de telefon și /sau porecle în ordonanțele de delegare emise de procuror;
- de identificat și audiat numiții:

-Gatea din Bistrița, Souka și Vulpea din Bistrița din anturajul inc. Iuoraș

A. L. ,

- ";Oțetu"; care a lucrat ca șofer cu inc. Dioszegi Florin, V. A., K.

R. A. și A. A., cu înv Dioszegi D., și Costea A. ,

-P. Dorel din C. Napoca- un cumpărător de substanțe psihoactive de la

A. A. care l/a contactat de pe nr. 0749908561;

- Otvos din C. Napoca- un cumpărător de substanțe psihoactive de la A.

A. care l-a contactat în_ de pe nr. 0746083422;

-Sigartău din Bistrița- un cumpărător de substanțe psihoactive de la V.

A. N., care l-a contactat în_ de pe nr. 0752013488;

-Florea Cosmin din Deva și ";Alin"; din Cugir după cum rezultă din declarația lui Faur M. ;

-Perca Laurențiu Emilian care a cumpărat în mai multe rânduri substanțe psihoactive -furnizate de inc. L. I. - de la grupul de dealeri (șoferi și/sau vânzători) la stradă ai acestuia format din inc. Bența Rareș Dan, Blenche Andrei

, Petruț I. Cătălin
- numitul Ceapă din C., care poartă convorbiri telefonice cu inc. A. A. în data de_ și cumpără de la acesta 2 plicuri de ";fum";;
- numitul Chiba din C., care poartă convorbiri telefonice cu inc. K. R.

în data de_ și cu inc. Crișan V. Gelu, pentru a cumpăra de la aceștia;
- audierea numitului V. C. cu care poartă mai multe convorbiri telefonice inc. V. A. N. și A. A. ;
- identificarea și audierea numitului "Bumbu"; ce utilizează postul telefonic nr.0758685106;
- de identificat și audiat numitul "Mac"; la care face referire inc. L. I. zis Piți în convorbirea din_ ;
- identificarea și audierea numitului "D. "; ce utiliza postul telefonic nr.0757308105, care în_, ora 16,55 a discutat cu inc.Iuoraș A. L. pentru a cumpăra de la el substanțe psihoactive, precizându-i că are banii necesari;
- audierea numitei Bătinaș P. - din Beclean - prietenă a inc.Iuoraș A.

, în legătură cu consumul de substanțe psihoactive;
- audierea numitului M. Cosmin A. zis "Cosma";, care în perioada de 6 luni de zile anterioară arestării inc.Iuoraș A. L. a avut un număr de 248 convorbiri telefonice/sms-uri cu inculpatul;
- audierea numitului Volcov A. I., care în perioada de 6 luni de zile anterioară arestării inc.Iuoraș A. L. a avut un număr de 200 convorbiri telefonice/sms-uri cu inculpatul;
- audierea numitei Sîntu Raluca V. din Beclean, care în perioada de 6 luni de zile anterioară arestării inc.Iuoraș A. L. a avut un număr de 76 convorbiri telefonice/sms-uri cu inculpatul;
- audierea numitului Pintea Emilian Narcis din C. -Napoca, care în perioada de 6 luni de zile anterioară arestării inc.Iuoraș A. L. a avut un număr de 66 convorbiri telefonice/sms-uri cu inculpatul;
- audierea numitei Vaman C. M. din Dorna Candrenilor, jud. Suceava, care în perioada de 6 luni de zile anterioară arestării inc.Iuoraș A.

a avut un număr de 9 convorbiri telefonice/sms-uri cu inculpatul;
- identificarea persoanei ce utiliza postul telefonic 0753668152 care l-a sunat în ziua de_, la ora 12:18:39, K. R. aflat la postul telefonic 0749548806 și îl întreabă dacă i-a trimis pe "ăștia la lucru";, iar acesta îi răspunde "Da, deoarece a avut ceva, deoarece a avut niște…"; și că așteaptă să îl sune cineva să meargă "după treabă";, apoi îl va resuna pe X.
- identificarea și audierea persoanei ce utiliza postul telefonic 0745533732 în ziua de_, la ora 11:45:33, pe care inc. L. I. zis Piți aflat la postul telefonic 0756574536 a apelat-o și i-a cerut să se întâlnească ...
  -audierea concubinei inc. L. I. zis Piți, pe nume A., aflată la postul telefonic 0752523551 care în ziua de_, la ora 19:40:38 ia legătura cu inculpatul aflat la postul telefonic 0756574536 pe care îl întreabă, după ce îi spune că "sunt 173 și mai sunt vreo zece, douăzeci maxim"; ( de plicuri!-n.n ), dacă să le facă și pe acelea;
  -identificarea persoanei pe nume Iancu ce utiliza postul telefonic 0740619467 și care în ziua de_, la ora 21:28:32, ia legătura cu inc. Bența Rareș Dan aflat la postul telefonic 0756378781 și întreabă dacă nu îl poate
  "rezolva";, Bența Rareș îl întreabă "de câți bani, pentru că e o problemă… ei s-au lăsat"; iar Iancu i-a răspuns că în douăzeci de minute o să vină cu "10-15";, o să facă rost de bani pentru că e "disperat, nervos";.
  - identificarea și audierea persoanei ce utiliza postul telefonic 0752929259 în ziua de_, la ora 21:18 cu care inc. N. mihai V. a discutat de pe telefpnul său;
  - identificarea și audierea persoanei ce utiliza postul telefonic 0746772966 în ziua de_, la ora 04:52 cu care a discutat de pe telefonul său inc. N.
V. ;
- identificarea și audierea persoanei ce utiliza postul telefonic 0734347777 în ziua de_, la ora 17:35 cu care a discutat de pe telefonul său inc. N.

M. V. ;

- identificarea și audierea persoanei ce utiliza postul telefonic 0740919970 în ziua de_, la ora 21:46 cu care a discutat de pe telefonul său inc. N.

V. ;
- continuarea exploatării datelor conținute în listingurile convorbirilor telefonice ale inculpaților;
- continuarea transcrierii convorbirilor și comunicărilor telefonice ale inculpaților;
- confruntarea inculpaților V. A. N. și Killin R. A. cu inc.
  Dioszegi Florin
- extinderea cercetărilor față de inculpați și învinuiți cu privire la celelalte acte materiale componente ale infracțiunii continuate prev.de art.16 din l.194/2011, cu aplic.art.41 al.2 C.p., care nu au fost avute în vedere până în prezent (la data punerii în mișcare a acțiunii penale și la datele emiterii ordonanțelor de extindere a cercetărilor) dar care rezultă din probele administrate până în prezent;
- reaudierea inculpaților și a învinuiților cu privire la alte acte materiale componente ale infracțiunilor continuate reținute în sarcina lor;

Având în vedere că durata arestării preventive luată față de inculpații V.

A. N., K. R. A., L. I. și N. M. V. urmează să expire la finele zilei de 01 octombrie 2013, iar în cazul inculpatului A. A., la finele zilei de 2 octombrie 2013, dar din motive obiective actele de urmărire penală mai sus arătate nu pot fi finalizate înainte de expirarea duratei acestei măsurii preventive luată față de inculpați și ținând cont că motivele care au stat la baza luării acestei măsuri nu au dispărut - menținându-se în continuare pericolul

social concret pentru ordinea publică în cazul lăsării în libertate a inculpaților - iar în interesul urmăririi penale este menținerea arestării preventive a inculpaților pentru evitarea sustragerii lor de la urmărire penală și evitarea influențării persoanelor care au fost audiate în cauză, (denunțători ori martori), ori a persoanelor ce urmează a fi identificate și audiate - pe care inculpații le-ar putea contactat imediat după ce ar fi puși în libertate întrucât doar ei le cunosc - s-a solicitat a se admite cererea și a se dispune prelungirea cu 30 zile a duratei arestării preventive a inculpaților V. A. N., K. R. A. ,

L. I. și N. M. V., începând cu data de 02 octombrie 2013, respectiv în cazul inc.A. A., începând cu data de 03 octombrie 2013.

Analizând actele și lucrările dosarului de cercetare penală nr.129D/P/2012 al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism-Biroul Teritorial Bistrița-Năsăud, se reține că prin Încheierea penală nr. 44/CC/2013 a Tribunalului Bistrița-Năsăud s-a dispus arestarea preventivă a inculpaților: Iuoraș A. L. , zis "Pava";, fiul lui Pavel și Viorica-M., născut la 13 iunie 1989 în mun.Bistrița, județul Bistrița- Năsăud, cu același domiciliu, str.U. lui nr.2, CNP 1., f.f.l. mun.C. - Napoca, str.Decebal nr.73, ap.7, jud.C., fără antecedente penale, cetățean român student, necăsătorit, fără copii minori, cercetat pentru comiterea infracțiunilor de trafic de droguri de risc prev.de art.2 al.1 din Legea nr.143/2000 (modificată) cu aplic.art.41 al.2 C.p. și de efectuare fără autorizație de operațiuni cu substanțe susceptibile de a produce efecte psihoactive prev.de art.16 al.1 din L.194/2011 cu aplic. art.41 al.2 C.p. ambele cu aplic.art.33 lit.a C.p., V. A. N. , zis "Calu";, fiul lui Luca și E., născut la_ în mun.C. -Napoca, jud.C., domiciliat în mun.C. -Napoca, str.Traian nr.14, jud.C., CNP 1., cu antecedente penale, cetățean român, concubinaj, 1 copil minor, muncitor zilier, cercetat pentru comiterea infracțiunilor de constituire/aderare/sprijinire a unui grup infracțional organizat prev.de art.7 al.1 din L.39/2003 și de efectuare fără autorizație de operațiuni cu substanțe susceptibile de a produce efecte psihoactive prev.de art.16 al.1 din L.194/2011 cu aplic. art.41 al.2 C.p. și art. 33 lit. a C.p., K. R. A. , zis "Kily"; și

"Robi";, fiul lui Gyorgy și Ileana, născut la_ în mun.C. -Napoca, jud.C., domiciliat în mun.C. -Napoca, str.Timișului nr.69, jud.C., CNP 1., f.f.l.

C. -Napoca, str.Barbu Patriciu nr.2, ap.1, jud.C. ,fără antecedente penale, cetățenia română, studii 8 clase, fără ocupație, necăsătorit, fără copii minori, cercetat pentru comiterea infracțiunilor de constituire/aderare/sprijinire a unui grup infracțional organizat prev.de art.7 al.1 din L.39/2003 și de efectuare fără autorizație de operațiuni cu substanțe susceptibile de a produce efecte psihoactive prev.de art.16 al.1 din L.194/2011 cu aplic. art.41 al.2 C.p. și art. 33 lit. a C.p., A. A. , fiul lui A. și Ileana, născut la_ în mun. C. Napoca, jud. C., domiciliat în mun. C. -Napoca, str. Tipografiei nr.21, ap.6, jud. C.

,CNP 1., recidivist, cetățenia română, studii 4 clase, zilier, concubinaj, 1 copil minor, cercetat pentru comiterea infracțiunilor de constituire/aderare/sprijinire a unui grup infracțional organizat prev.de art.7 al.1 din L.39/2003 și de efectuare fără autorizație de operațiuni cu substanțe susceptibile de a produce efecte psihoactive prev.de art.16 al.1 din L.194/2011 cu aplic. art.41 al.2 C.p., art. 33 lit. a C.p. și art. 37 lit. a C.p., L. I. , fiul lui

I. și Angela, născut la_ în mun.C. Napoca, jud.C., domiciliat în mun.C.

-Napoca, str.Minerilor nr.66A, jud.C., CNP 1., cetățenia română, studii 5 clase, cercetat pentru comiterea infracțiunilor de constituire/aderare/sprijinire a unui grup infracțional organizat prev.de art.7 al.1 din L.39/2003 și de efectuare fără autorizație de operațiuni cu substanțe susceptibile de a produce efecte psihoactive prev.de art.16 al.1 din L.194/2011 cu aplic. art.41 al.2 C.p., art.33 lit.a C.p. și art.37 lit. a C.p., Crișan V. Gelu, fiul lui V. Gavril și A., născut la_ în mun.C. -Napoca, jud.C., cu același domiciliu, str.Observatorului nr.146, bl.2A, sc.3, ap.26, jud.C., CNP 1., fără antecedente penale, cetățenia română, cercetat pentru comiterea infracțiunilor de constituire/aderare/sprijinire a unui grup infracțional organizat prev.de art.7 al.1 din L.39/2003 și de efectuare fără autorizație de operațiuni cu substanțe susceptibile de a produce efecte psihoactive prev.de art.16 al.1 din L.194/2011 cu aplic. art.41 al.2 C.p. și art. 33 lit. a C.p., N. M. V. , zis "Metea";, fiul lui Petre Dorel și Lidia Tamara, născut la_, domiciliat în mun.C. -Napoca, str.Observatorului nr.146, bl.2A, ap.26, jud.C., CNP 1., cetățean roman, studii școala profesională, șomer, necăsătorit, fără copii minori, cercetat pentru comiterea infracțiunilor de aderare la un grup infracțional organizat prev.de art.7 al.1 din L.39/2003 și de efectuare fără autorizație de operațiuni cu substanțe susceptibile de a produce efecte psihoactive prev.de art.16 al.1 din L.194/2011 cu aplic. art.41 al.2 C.p. și art. 33 lit. a C.p., Petruț I. Cătălin, zis Copoți sau Căpos, fiul lui I. și M. Angela, născut la_ în mun.C. -Napoca, jud.C.

, domiciliat în mun.C. -Napoca, str.Năsăud, nr.4, bl.Y12, ap.34, CNP 1., cetățenia română, studii 11 clase, fără ocupație, necăsătorit, cu antecedente penalecercetat pentru comiterea infracțiunilor de constituire/aderare/sprijinire a unui grup infracțional organizat prev.de art.7 al.1 din L.39/2003 și de efectuare fără autorizație de operațiuni cu substanțe susceptibile de a produce efecte psihoactive prev.de art.16 al.1 din L.194/2011 cu aplic. art.41 al.2 C.p. și art. 33 lit. a C.p., fiecare pe o durată de 29 de zile, începând cu data și ora punerii în executare a mandatului de arestare preventivă.

A fost respinsă propunerea de arestare preventivă formulată de procurorul de la Direcția de Investigare a Criminalității Organizate și Terorism-Biroul Teritorial Bistrița-Năsăud, față de inculpații: Blenche Andrei I. , fiul lui M.

I. și Norica, născut la_ în mun.C. -Napoca, jud.C., domiciliat în mun.C.

-Napoca, B-dul N. Titulescu nr.11-15, ap.3, jud.C., CNP 1., cercetat pentru comiterea infracțiunilor de constituire/aderare/sprijinire a unui grup infracțional organizat prev.de art.7 al.1 din L.39/2003 și de efectuare fără autorizație de operațiuni cu substanțe susceptibile de a produce efecte psihoactive prev.de art.16 al.1 din L.194/2011 cu aplic. art.41 al.2 C.p. și art. 33 lit. a C.p., și Bența Rareș Dan, fiul lui Dan M. și M., născut la_ în mun.C. -Napoca, jud.C., domiciliat în mun.C. -Napoca, Calea Turzii nr.22, ap.2, jud.C., CNP 1., cercetat pentru comiterea infracțiunilor de constituire/aderare/sprijinire a unui grup infracțional organizat prev.de art.7 al.1 din L.39/2003 și de efectuare fără autorizație de operațiuni cu substanțe susceptibile de a produce efecte psihoactive prev.de art.16 al.1 din L.194/2011 cu aplic. art.41 al.2 C.p., art. 33 lit. a C.p. și art. 37 lit.a C.p., iar în baza art.145 Cod procedură penală ia față de inculpați măsura preventivă a obligării de a nu

părăsi localitatea de domiciliu, respectiv C. -Napoca, pentru o durată de 30 de zile, începând cu data de_ și până la data de_ .

Conform art.145 alin. 1/1 Cod procedură penală pe durata măsurii obligării de a nu părăsi localitatea inculpații au fost obligați să respecte următoarele obligații: a) să se prezinte la organul de urmărire penală sau, după caz, la instanța de judecată ori de câte ori sunt chemați; b) să se prezinte la Inspectoratul Județean de Poliție C., conform programului de supraveghere întocmit de acest organ sau ori de câte ori sunt chemați; c) să nu își schimbe locuința fără încuviințarea organului judiciar care a dispus măsura;d) să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte nici o categorie de arme, iar conform art.145 alin.1/2 Cod procedură penală să nu se apropie de coinculpați, de persoanele care urmează a fi indicate de organul de urmărire penală, și să nu comunice cu acestea direct sau indirect.

Li s-a pus în vedere inculpaților disp. art. 145 alin. 2/2,3 Cod procedură penală, atrăgându-li-se atenția că în caz de încălcare cu rea-credință a măsurii sau a obligațiilor care le revin, se va lua față de aceștia măsura arestării preventive.

Încheierea penală nr.44/CC/2013 a Tribunalului Bistrița-Năsăud a rămas definitivă prin Încheierea penală nr.976/R/_ a Curții de Apel C. - Secția penală. Ulterior, măsura arestării preventive față de inculpații din prezentul dosar fiind prelungită, ultima încheiere de prelungire fiind Încheierea penală nr.55/CC/2013 a Tribunalului Bistrița-Năsăud, definitivă prin Încheierea penală nr.1060/R/_ a Curții de Apel C. .

S-a reținut în hotărârea judecătorească de arestare faptul că prin Rezoluția din data de_, procurorul din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism-Biroul Teritorial Bistrița-Năsăud a dispus începerea urmăririi penale față de numitul Iuoraș A. L. pentru comiterea infracțiunii de trafic de droguri de risc și mare risc prev. de art.2 al.1 din Legea nr.143/2000 (modificată) aplic.art.41 al.2 C.p. și de efectuare fără autorizație de operațiuni cu substanțe susceptibile de a produce efecte psihoactive prev.de art.16 al.1 din L.194/2011 cu aplic. art.41 al.2 C.p. (f.179 vol.I dosar urmărire penală).

Prin Rezoluția din data de_, procurorul din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism-Biroul Teritorial Bistrița-Năsăud a dispus începerea urmăririi penale față de numiții: V.

A. N., A. A., K. R. A., pentru comiterea infracțiunilor de constituire/aderare/sprijinire a unui grup infracțional organizat prev.de art.7 al.1 din L.39/2003 și de efectuare fără autorizație de operațiuni cu substanțe susceptibile de a produce efecte psihoactive prev.de art.16 al.1 din L.194/2011 cu aplic. art.41 al.2 C.p. (f.255 vol.I).

Prin Rezoluția din data de_, s-a dispus începerea urmăririi penale față de numiții: L. I., Blenche Andrei I., Bența Rareș Dan, Petruț I. Cătălin, Crișan V. Gelu, pentru comiterea infracțiunilor de constituire/aderare/sprijinire a unui grup infracțional organizat prev.de art.7 al.1 din L.39/2003 și de efectuare fără autorizație de operațiuni cu substanțe susceptibile de a produce efecte psihoactive prev.de art.16 al.1 din L.194/2011 cu aplic. art.41 al.2 C.p. (f.249 vol.I), prin Rezoluția din data de_, s-a

dispus începerea urmăririi penale față de numitul Iuoraș A. L. pentru comiterea infracțiunii de efectuare fără autorizație de operațiuni cu substanțe susceptibile de a produce efecte psihoactive prev.de art.16 al.1 din L.194/2011 cu aplic. art.41 al.2 C.p. (f.252 vol.I), iar prin Rezoluția din data de_, s-a dispus începerea urmăririi penale față de numitul din data de_, procurorul din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism-Biroul Teritorial Bistrița-Năsăud a dispus începerea urmăririi penale față de numitul N. M. V., pentru comiterea infracțiunilor de aderare la un grup infracțional organizat prev.de art.7 al.1 din L.39/2003 și de efectuare fără autorizație de operațiuni cu substanțe susceptibile de a produce efecte psihoactive prev.de art.16 al.1 din L.194/2011 cu aplic. art.41 al.2 C.p., art.33 lit.a Cod penal. De asemenea, prin Ordonanțele din data de_ s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de inculpați, pentru infracțiunile pentru care se efectuează cercetări în prezenta cauză.

Analizând lucrările dosarului, s-a apreciat că în cazul fiecărui inculpat sunt întrunite condițiile prev. de art.143 Cod procedură penală, existând probe și indicii temeinice privitor la comiterea infracțiunilor pentru care sunt cercetați, în cazul infracțiunii de constituire/aderare/sprijinire a unui grup infracțional organizat prev.de art.7 al.1 din L.39/2003 relevante fiind în principal convorbirile telefonice interceptate, dar și depozițiile persoanelor audiate.

Astfel, referitor la inculpatul Iuoraș A. L. , sunt relevante: denunțul numitului Duca D. Ionuț (f.2 vol.I), procesul-verbal încheiat de organele de poliție la data de_, prin care se consemnează denunțul numitului Duca D. Ionuț, privitor la achiziționarea de la numitul Plăian M. de "sare de baie";, pe care acesta ar fi procurat-o de la inculpatul Iuoraș A. L., zis "Pava";, Ordonanța de autorizare a investigatorului sub acoperire ("P. escu Ion";), a colaboratorului acestuia ("Cocoșilă Marin";) și de autorizare a procurării de droguri, din data de_ (f.12 vol.I), înscrisurile care atestă faptul că la data de_, în timp ce se afla în mun.C. -Napoca, investigatorul sub acoperire cu numele de cod "P. escu Ion"; a obținut prin cumpărare cu prețul de 100 lei, cu titlu de probă, cantitatea de 0,4 grame, prin intermediul colaboratorului autorizat cu numele de cod "Cocoșilă Marin";, un pliculeț cu substanța denumită "sare de baie"; de la numitul Iuoraș A. L. (f.15 vol.I), raportul de constatare tehnico-științifică nr.1812503/_, al Laboratorului de Analiză și Profil al Drogurilor din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate C. - Napoca (f.18 vol.I), prin care s-a constata că substanța analizată este substanța 4MEC (4-metiletcatinonă), raport în care se consemnează că aceasta este calificată în raportul anual EMCDA Europol pe anul 2010 privind implementarea Deciziei nr.2005/287/JHA a Consiliului UE, în anexa 2, la poz.15, ca făcând parte din cele 41 de noi substanțe psihoactive raportate pentru prima dată în anul 2010; Raportul de constatare tehnico-științifică nr.2345435/_ al Laboratorului de Analiză și Profil al Drogurilor (f.202 vol.I), prin care s-a concluzionat că proba ridicată de la inculpat, prin intermediul colaboratorului sub acoperire cu numele de cod "Scurtu O. ";, probă în cantitate de 0,2 grame, reprezentând substanță cristalină de culoare albă, nu conține substanțe stupefiante ori psihotrope care cad sub incidența Legii nr.143/2000, dar că substanța în cauză, în cantitate de 0,2 grame (care s-a

consumat în procesul analizelor de laborator) constituie substanța denumită 4- MEC (4-metiletcatinonă) care figurează în lista celor 41 de substanțe cu efecte psihoactive raportată de Europol prin raportul anual EMCDDA din 2010 privind implementarea deciziei nr.2005/387/JHA a consiliului UE, anexa 2, poz.15; înscrisurile ce atestă achiziționarea de la inculpat de substanțe psihoactive, de către colaboratorul cu numele de cod Scurtu O. (f.200), predată către investigatorul sub acoperire "I. O. ";, înscrisurile ce atestă achiziționarea de la inculpat, de către colaboratorul "Ordace Viorel";, de substanță psihoactivă, predată investigatorului sub acoperire cu numele de cod "M. iu A. "; (f.185,187), Raportul de constatare tehnico-științifică nr.18125001/0_ al Laboratorului de Analiză și Profil al Drogurilor-Brigada C. (f.189), ale cărui concluzii sunt în sensul că proba ridicată de la învinuit, în cantitate de 0,6 grame, substanță cristalină de culoare crem, nu conține substanțe stupefiante ori psihotrope care cad sub incidența Legii nr. 143/2000, dar că substanța în cauză, în cantitate de 0,6 grame (care s-a consumat în procesul analizelor de laborator) constituie substanța denumită 4-MEC (4-metiletcatinonă) care figurează în lista celor 41 de substanțe cu efecte psihoactive raportată de Europol prin raportul anual EMCDDA din 2010 privind implementarea deciziei nr.2005/387/JHA a consiliului UE, anexa 2, poz.15; înscrisurile care atestă faptul că la data de _

, în timp ce se afla în mun.C. -Napoca, investigatorul sub acoperire cu numele de cod "P. escu Ion"; a obținut prin cumpărare cu prețul de 100 lei, cu titlu de probă, cantitatea de 0,4 grame, prin intermediul colaboratorului autorizat cu numele de cod "Cocoșilă Marin";, un pliculeț cu substanța denumită "sare de baie"; de la numitul Iuoraș A. L., raportul de constatare tehnico-științifică nr.1812503/_, al Laboratorului de Analiză și Profil al Drogurilor din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate C. -Napoca (f.18 vol.I), prin care s-a constata că substanța analizată este substanța 4MEC (4-metiletcatinonă), raport în care se consemnează că aceasta este calificată în raportul anual EMCDA Europol pe anul 2010 privind implementarea Deciziei nr.2005/287/JHA a Consiliului UE, în anexa 2, la poz.15, ca făcând parte din cele 41 de noi substanțe psihoactive raportate pentru prima dată în anul 2010; Ordonanța din data de_, prin care investigatorul sub acoperire nu numele de cod "M. R. ";, era autorizat de procuror să obțină, prin intermediul colaboratorului "Chira M. ";, droguri (f.26 vol.I), înscrisurile ce atestă obținerea prin cumpărare a cantității de 0,9 grame cu prețul de 100 lei, prin intermediul colaboratorului autorizat cu numele de cod "Chira M. "; a unui pliculeț cu substanța denumită "sare de baie"; de la numitul Iuoraș A. L. (f.29,31 vol.I), care în urma analizelor de laborator s-a dovedit a fi, conform Raportului de Constatare tehnico-științifică nr.1812610/_ emis de Laboratorul de analiză și Profil al Drogurilor din cadrul B.C.C.O. C. -Napoca (f.33), substanța 4MEC (4-metiletcatinonă), calificată în raportul anual EMCDA Europol pe anul 2010 privind implementarea Deciziei nr.2005/287/JHA a Consiliului UE, în anexa 2, la poz.15, ca făcând parte din cele 41 de noi substanțe psihoactive raportate pentru prima dată în anul 2010; înscrisurile ce atestă procurarea de către investigatorul sub acoperire nu numele de cod "M. R. ";, autorizat de procuror prin ordonanța din data de_, prin intermediul colaboratorului autorizat cu numele de cod "Chira M. ";, a unui pliculeț cu o substanță despre

care numitul Iuoraș A. L. a afirmat că este "sare de baie"; pe care i-a oferit-o spre consum (f.38,40 vol.I), care în urma analizelor de laborator s-a dovedit a fi, conform Raportului de Constatare tehnico-științifică nr.1812611/_ emis de Laboratorul de analiză și Profil al Drogurilor din cadrul B.C.C.O. C. -Napoca (f.44), cantitatea de 0,5 grame din substanța 4MEC (4-metiletcatinonă), calificată în raportul anual EMCDA Europol pe anul 2010 privind implementarea Deciziei nr.2005/287/JHA a Consiliului UE, în anexa 2, la poz.15, ca făcând parte din cele 41 de noi substanțe psihoactive raportate pentru prima dată în anul 2010, transcrierile convorbirilor telefonice existente la dosarul cauzei, care atestă implicarea inculpatului, începând din luna martie 2013 și până în prezent, în tranzacții cu substanțe psihoactive (care atestă cumpărarea în mai multe rânduri, de substanțe cu efecte psihoactive denumite CM21, Crank, BMB, ș.a., de la diferiți traficanți de astfel de substanțe din mun.C. -Napoca, precum V. A. N. zis "Calu";, Galiș Vicențiu D. zis

"Dani";, Crișan V. Gelu - ambii utilizatori ai postului telefonic nr.0742462002, ca de ex. în_, ora 1,29 și_, ora 21,31 - AN Săndel, ș.a., substanțe din care a oferit-o spre consum și altor persoane din anturajul său: o persoană pe nume P. ce utilizează postul telefonic nr.0744203267, o altă persoană ce utilizează postul telefonic nr.0754957091 (convorbirea din_, ora 13,14 în care ea îi cere "două de ălea";), o persoană care utilizează postul telefonic nr.0753337158 (în data de_, ora 17,04 și ora 18,44 și în data de_, ora 23,59 - când el o invită la un "ceai";), declarațiile colaboratorilor sub acoperire (f.174, 176, declarația numitului Hojdea M. Ciprian (f.211 vol.I); declarația numitei R. Polixenia Ximena (f.194 vol.I), declarația inculpatului Crișan V. Gelu, care arată că i-a vândut lui "Pava"; substanțe interzise, declarația numitului Cubleșan C., care a arătat că inculpatul Iuoraș A. L. i-a vândut substanțe psihoactive.

Referitor la inculpații K. R. A., A. A., și V. A. N. au fost considerate relevante: procesul-verbal nr.1. din data de_ (f.73 vol.I), prin care se consemnează faptul că a fost interceptat de organele de poliție, în timp ce conducea autoturismul marca Citroen Saxo, nr.3174 BJN (străin), împreună fiind cu inculpatul A. A., iar la verificarea mașinii s-a constatat existența a 212 plicuri, despre care inculpatul a declarat că sunt etnobotanice, că le-a cumpărat de pe internet, le-a porționat în plicuri și etichetat, plicurile fiind cumpărate separat (este de menționat faptul că în acea împrejurare inculpatul a fost sancționat contravențional pentru faptul că nu avea polița RCA în original și nu purta centura de siguranță), Raportul de constatare tehnico-științifică nr.1812661/_ întocmit de Laboratorul de Analiză și Profil al Drogurilor-Brigada C. -Napoca, care atestă faptul că substanțele ridicate de la inculpat sunt psihoactive (f.86 vol.I); procesul-verbal nr.2504004/_, atestând verificarea autoturismului marca Ford Focus nr._, în care se aflau inculpații K. R. A. și V. A. N. (condus de inculpatul K. R.

A. ), verificare soldată cu ridicarea a 217 pliculețe despre care inculpații au afirmat că sunt etnobotanice, că le aparțin amândurora, și că au fost achiziționate de pe internet pentru consum propriu (f.116,170 vol.I), planșele fotografice cu aspectele fixate și mijloacele de probă ridicate cu ocazia investigării tehnico- științifice a locului faptei, efectuată la data de_, în cauza privind

examinarea autoturismului_, găsit pe strada Craiova, nr.25, din C. - Napoca, jud.C. (f.140, vol.I), planșele fotografice cuprinzând aspectele fixate și urmele ridicate cu ocazia examinării efectuate la data de_, în incinta Postului de Poliție Transporturi Feroviare C., a bunurilor puse la dispoziție de lucrătorii S.R.P.T. C. (f.131 vol.I), Raportul de constatare tehnico-științifică nr.1812692/_ întocmit de Laboratorul de Analiză și Profil al Drogurilor- Brigada C. -Napoca, care atestă faptul că substanțele ridicate de la inculpați sunt psihoactive (f.151 vol.I), declarația martorului-asistent Pintilie Petru (f.171 vol.I), declarația numitului A. R. Stelian, care a arătat că achiziționa droguri de la inculpatul V. A. N. și de la numitul "Piciu"; (f.4,5 vol.IV), declarația numitului O. Radu (f.24 vol.V).

S-a apreciat că, în mod evident, cantitatea mare de plicuri găsită în mașinile respective, însăși afirmația inculpatului K. R. A. că achiziționa plicuri separat și porționa substanța psihoactivă, după care o ambala în plicurile respective, denotă intenția sa și a inculpaților care îl însoțeau de a comercializa produsul respectiv.

Au fost considerate relevante de asemenea: declarația martorului Dioszegy D., care arată că inculpații K. R. A., A. A. și V. A.

N. vindeau pentru fratele său, Dioszegy Florin, substanțe interzise (vol.VI), declarația martorului Cămărășan V., care arată că era șofer pentru K. R.

A., cu care mergea prin C. pentru a comercializa etnobotanice, partener fiind și A. A. (aceștia preluând banii), martorul primind în schimb mâncare și etnobotanice (vol.VI), declarația martorului L. Zoltan Gheorghe, care arată că prietenul său, Arghelus Dan, a cumpărat frecvent de la V. A. N. și

K. R. A. substanțe interzise (vol.VI), declarația martorilor Kovacs Levente, R. I. A., Tascău A., care au arătat că au cumpărat (așa cum au făcut și alte persoane) de la inculpatul V. A. N., cunoscut sub porecla de "Calu";, substanțe psihoactive (vol.VI), declarația martorului Boroș

A. V. iu (vol.V), care arată că inculpatul A. A., poreclit "Coi";, vindea substanțe interzise, înscrisurile ce atestă achiziționarea de către colaboratorul autorizat de procuror, de substanțe interzise, de la inculpatul A. A. (f.152 vol.IV), declarația inculpatului Petruț I. Cătălin, care a arătat că a cumpărat substanțe interzise de la inculpații V. A. N. și K. R. A., care

"lucrau"; pentru numitul Dioszegy Florin, precum și de la inculpatul A. A., transcrierile convorbirilor telefonice repurtate de către inculpați, în care se regăsesc poreclele inculpaților, și care sugerează efectuarea unor tranzacții de substanțe psihoactive.

În ceea ce îl privește pe inculpatul Crișan V. Gelu au fost considerate relevante: înscrisurile ce atestă achiziționarea de către colaboratorul sub acoperire autorizat de către procuror de substanță psihoactivă, denumită "fum"; (f.135,148,158 vol.IV), predată investigatorului sub acoperire, declarațiile inculpatului, date în fața organului de urmărire penală, prin care arată că este consumator, și că recunoaște vânzările contra sumei de 50 lei bucata, de substanțe psihoactive, având motivația de a obține bani, transcrierile convorbirilor telefonice (indicii privind grupul infracțional organizat), procesul- verbal întocmit cu ocazia percheziției domiciliare, prin care s-a consemnat

identificarea unui număr de 99 de plicuri cu încuietoare zip-lock, și a unui cântar electronic, aspecte ce atestă intenția de comercializare.

În ceea ce îl privește pe inculpatul N. M. V. au fost considerate relevante: procesul-verbal întocmit cu ocazia percheziției domiciliare ordonate pentru inculpatul Crișan V. Gelu, care locuia la inculpatul N. M. V., prin care s-a consemnat identificarea unui număr de 99 de plicuri cu încuietoare zip-lock, și a unui cântar electronic, aspecte ce atestă intenția de comercializare; declarația numitului Elekes Liviu, care arată că inculpatul N. M. V. i-a vândut substanțe psihoactive (vol.VI), declarația martorului Boroș A. V. iu (vol.V), care arată că inculpatul N. M. V., zis "Metea";, i-a vândut etnotobanice cu suma de 25-35 lei/plic, oferindu-i-se gratui și altfel de substanțe (inculpatul avea la vânzare și substanțe "de tras pe nas";), martorul arătând de asemenea că inculpatul comercializa către mai multe persoane, inclusiv minorilor, astfel de produse - cu motivația că și banii acestora sunt utili - și că avea în subordine două persoane de sex masculin, Leo și Orlando, care "lucrau"; pentru el.

În ceea ce îl privește pe inculpatul Petruț I. Cătălin au fost considerate relevante: declarațiile inculpatului (vol.VI), care a arătat că s-a plimbat cu o mașină Matiz, cu inculpații Blenche și Bența, precum și cu inculpatul L. I. (deși nu au întreprins în împrejurările respective activități cu etnobotanice), a recunoscut că a cumpărat astfel de produse de la inculpatul A. A., V. A.

N. și K. R. A., a comandat astfel de produse (în mai multe rânduri, câte 20 de plicuri), de pe internet, din care o parte le-a oferit, și o parte le-a vândut altor persoane, procesul-verbal încheiat cu ocazia percheziției domiciliare, când au fost identificate substanțe interzise la locuința sa, transcrierile convorbirilor telefonice (f.146 vol.III), dar și declarația numitului Bența Rareș (vol.V).

În ceea ce îl privește pe inculpatul L. I., au fost considerate relevante: declarațiile sale (deși afirmă că este doar consumator), procesul- verbal încheiat cu ocazia percheziției domiciliare (vol.V), când a declarat că deține etnobotanice, fiind ridicate 80 de plicuri și 3 pungi de plastic transparent conținând o substanță verde-oliv - conținutul respectiv, fiind analizat, s-a constatat că este reprezentat de substanțe psihoactive noi; declarațiile martorelor Sfaiț R. (care a primit o astfel de substanță de la inculpat), declarația martorei Caian M., transcrierile convorbirilor telefonice, care atestă întâlnirile sale cu inculpatul K. R. A. (f.179 vol.III), implicarea sa în operațiuni (comercializarea) cu substanțe psihoactive (ex.f.174, 180 vol.III, etc.).

În ceea ce privește acuzația de constituire/aderare/sprijinire a unui grup infracțional organizat prev.de art.7 al.1 din L.39/2003, referitoare la grupul format din inculpații L. I., Blenche Andrei I., Bența Rareș Dan, Petruț I. Cătălin, Crișan Gelu, și AN";Săndel";, au fost apreciate ca fiind relevante probele indicate mai sus pentru fiecare inculpat, care atestă implicarea fiecăruia în operațiuni cu substanțe psihoactive, declarațiile acestora, dar mai ales transcrierile convorbirilor telefonice (ex.f.148,149,152 vol.III etc.), care atestă întâlnirile acestora, și care, deși cuprind un limbaj vădit reținut (tocmai în scopul obstrucționării eventualei depistări), oferă indicii temeinice privitor la activitatea

organizată a acestor persoane, în scopul efectuării de tranzacții cu substanțe interzise.

S-a apreciat că în cauză sunt întrunite și condițiile prev.de art. 148 lit.f Cod procedură penală, avându-se în vedere că pedepsele prevăzute de lege pentru infracțiunile pentru care sunt cercetați inculpații sunt mai mari de 4 ani, iar lăsarea lor în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică, acest din urmă aspect rezultând din natura și gravitatea faptelor pretins comise, (apreciată de legiuitor ca fiind ridicată, dat fiind faptul că consecința este afectarea sănătății populației -inclusiv a persoanelor minore), caracterul organizat al desfășurării activităților ilicite, și riscul ca inculpații să distribuie în continuare droguri (mai ales că resursele materiale de subzistență de care dispun sunt deficitare), precum și riscul de a obstrucționa desfășurarea cercetărilor (în condițiile în care nu au recunoscut comiterea faptelor de care sunt acuzați), împrejurări de natură a crea în comunitatea locală un sentiment de insecuritate în situația în care organele judiciare nu ar reacționa prompt și eficient împotriva celor bănuiți ca autori ai unor asemenea infracțiuni.

S-a apreciat că pericolul social este reflectat și de aspectele legate de persoana inculpaților. Astfel: inculpatul V. A. N. a fost condamnat la pedeapsa rezultantă de 5 ani și 6 luni închisoare, (pentru două infracțiuni de tâlhărie prev. de art.211 Cod penal), cu executare în regim de detenție, prin Sentința penală nr.517/1998 a Tribunalului C., din care s-a liberat condiționat la data de_, cu un rest de 911 zile închisoare, iar prin Ordonanța din _

, dată în dosarul nr.294/P/2012 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj- Napoca s-a dispus scoaterea de sub urmărirea penală și aplicarea unei sancțiuni administrative-amenda de 200 de lei, pentru art.37 al.3 din Legea nr.126/1995 și de asemenea, din actele dosarului rezultă că a existat o interdicție pentru inculpat, pentru perioada_ -_, de a intra pe teritoriul Italiei.

Inculpatul L. I. a fost condamnat la pedeapsa de 4 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii prev. de art.180 al.2 Cod penal, la pedeapsa de 1 an închisoare pentru art.321 al.1 Cod penal și 8 luni închisoare pentru art.180 al.2 Cod penal, 1 an închisoare pentru art.321 al.1 Cod penal, 4 luni închisoare pentru art.180 al.2 Cod penal, 1 an închisoare pentru art.321 al.1 Cod penal, contopite în pedeapsa de 1 an închisoare cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, aplicată prin Sentința penală nr.226/2012 a Judecătoriei C. - Napoca. De asemenea, a fost arestat la data de_ și eliberat la data de _

, când s-a dispus obligarea sa la a nu părăsi localitatea. A mai fost condamnat la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare, suspendată sub supraveghere, pentru art.321 al.1 Cod penal,prin Sentința penală nr.26419/2011 a Judecătoriei C. - Napoca, iar prin Ordonanța din data de_, dată în dosarul nr.11.063/P/2010 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca i-a fost aplicată sancțiunea administrativă de 100 de lei, pentru art.208-209 al.1 lit.e,g Cod penal.

Inculpatului K. R. A. i s-a aplicat amenda de 200 de lei, prin Ordonanța din data de_, dată în dosarul nr.9752/P/2008 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, pentru art.85 alin.1 din O.U.G. nr.195/2002, art.33 lit.b Cod penal, amenda de 200 de lei, prin Ordonanța din data de_, dată în dosarul nr.11.294/P/2010 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj- Napoca, pentru art.208 al.1-209 al.1 lit.a,e,g Cod penal, și amenda de 200 de lei,

prin Ordonanța din data de_, dată în dosarul nr.6404/P/2011 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, pentru art.208 al.1-209 al.1 lit.a Cod penal.

Inculpatul A. A. a fost condamnat la 4 ani închisoare pentru art. 211 al.1, 2 lit. a, b, c, al. 2/1 lit. a, c Cod penal cu aplicarea art. 41 al. 2, 75 lit. c, 74 lit. a, 76 lit. d Cod penal. În baza art. 86/5 raportat la art. 85 al. 1 Cod penal a fost anulată suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani închisoare aplicată prin Sentința penală 834/2008 a Judecătoriei C. .Napoca și în baza art. 36 al. 2, 35/1, 34/b Cod penal au fost contopite și s-a dispus executarea a 4 ani închisoare cu aplicarea art. 71 al. 2, 64/a teza a II a Cod penal, prin Sentința penală 851/_ dosar_ a Judecătoriei C. -Napoca definitivă prin Decizia penală 225/_ a Curții de Apel C. la_ . Inculpatul a fost arestat la_, și eliberat la_ (suspendare sub supraveghere) conform HT 165/2007 a Tribunalului C. .

De asemenea, inculpatul a fost condamnat la 3 ani închisoare cu suspendare sub supraveghere conform art. 86 indice 1, 2 Cod penal pe timp de 5 ani pentru art. 211 al. 1, 2 lit. b, al. 2 indice 1, lit. c Cod penal, prin Sentința penală nr. 834/_, dosar nr._ a Judecătoriei C. -Napoca, definitivă la_, și a fost condamnat la 3 ani și 6 luni închisoare pentru art. 211 al.1, 2 lit. b, c Cod penal, cu aplicarea art. 74 lit. c, 76 lit. b Cod penal. În baza art. 86/5 Cod penal a fost anulată suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani închisoare aplicată prin Sentința penală 834/_ a Judecătoriei C. - Napoca, ce a fost contopită cu pedeapsa aplicată, dispunându-se a se executa 3 ani și 6 luni închisoare. În baza art. 26 Cod penal raportat la art. 208 al. 1, 209 al. 1 lit. a, e, i Cod penal cu aplicarea art. 37/a, art. 75/c, art. 74/c Cod penal, inculpatul a fost condamnat la 2 ani închisoare, în baza art. 33/a, art. 34/b Cod penal fiind contopite cele două pedepse și dispunându-se a se executa 3 ani și 6 luni închisoare, sporită până la 4 ani închisoare.

Prin Sentința penală nr. 931/_, dată în dosarul nr._ al Judecătoriei Gherla, definitivă prin Decizia penală 492/_ a Tribunalului C.

, au fost descontopite pedepsele contopite prin Sentința penală 851/2009 a Judecătoriei C. -Napoca și prin Sentința penală 629/2009 a Judecătoriei C. - Napoca și înlăturat sporul de 6 luni, în baza art. 36 Cod penal fiind contopite pedepsele stabilite prin sentințele penale ale Judecătoriei C. -Napoca-3 ani și 6 luni închisoare și 2 ani închisoare aplicate prin sentința penală 629/2009, 4 ani închisoare aplicată prin sentința penală 851/2009, 3 ani închisoare aplicată prin Sentința penală834/2007, dispunându-se a se executa 4 ani închisoare, cu spor 5 luni, în final execută 4 ani și 5 luni închisoare. Inculpatul a fost arestat la data de_, și eliberat la data de_, condiționat, cu un rest de 474 zile închisoare.

S-a considerat, pe de altă parte, că măsura arestării preventive corespunde scopului prevăzut de art. 136 Cod procedură penală, servind la asigurarea bunei desfășurări a procesului penal, care face obiectul dosarului penal nr. 129D/P/2012 al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism-Biroul Teritorial Bistrița-Năsăud, raportat la toate aspectele reținute apreciindu-se că luarea unei măsuri preventive mai puțin restrictive (obligarea de a nu părăsi țara sau localitatea) ar fi inadecvată la acest

moment procesual, față de inculpații în privința cărora s-a dispus arestarea preventivă.

Dat fiind că în privința inculpaților Blenche Andrei I. și Bența Rareș Dan, transcrierile convorbirilor telefonice, declarațiile inculpatului Bența Rareș Dan (vol.V-care recunoaște că este consumator de etnobotanice, că a vândut astfel de substanțe, dar înainte cu cca. o lună și jumătate de perioada reținută de procuror), declarațiile inculpatului Petruț I. Cătălin, referitoare la întâlnirile cu inculpații, reprezintă cu certitudine probe și indicii temeinice în sprijinul opiniei că au comis infracțiunile de care sunt acuzați, însă starea de fapt relevată de acestea nu este suficient conturată, s-a apreciat că în cazul acestora este suficientă luarea măsurii preventive a obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu, cu fixarea de obligații, în scopul împiedicării oricărei eventuale obstrucționări a procesului penal, a unei eventuale sustrageri de la urmărirea penală, respectiv în scopul bunei desfășurări a procesului penal și a unei eventuale sustrageri de la urmărirea penală.

Susținerile inculpaților Blenche Andrei I. și Bența Rareș Dan, în sensul că propunerea de arestare preventivă au fost apreciate ca fiind neîntemeiate, având în vedere faptul că la instanță nu ar fi fost înaintate actele din dosarul cu care a fost sesizată instanța (în propunerea de arestare menționându-se că procurorul șef al DIICOT Bistrița înaintează dosarul nr. 2D/P/2012 la instanță, și astfel în acel dosar există un referat cu propunere de arestare), și ca atare nu se pot formula apărări în cauză, iar inculpații nu pot beneficia de un proces echitabil și nici de apărare, pentru că nu există acel dosar, este neîntemeiată, dat fiind faptul că în referatul cu propunerea de arestare preventivă a fost trecut în mod corect numărul dosarului de cercetare penală, ca fiind 129D/P/2012, doar în adresa de înaintare a propunerii fiind inserat în alt dosar, din eroare, astfel că pentru acest considerent susținerea că la dosarul cauzei lipsesc 4 dosare, respectiv 33D/P/2012, 34D/P/2011, 30D/P/2011 și 16D/P/2011 (pentru care există conexarea la dosarul nr.129D/P/2012) este neîntemeiată.

Solicitarea de a se constata nelegalitatea actelor depuse de către DIICOT din alte dosare decât 2D/P/2012, care sunt în copie neconformă cu originalul a fost considerată neîntemeiată, deoarece examinarea legalității probelor ține de fondul cauzei, în acest cadru procesual fiind examinată existența de probe, dar și de indicii temeinice, privitor la comiterea de către inculpați a infracțiunilor pentru care sunt cercetați.

S-a apreciat că nu are relevanță faptul că substanța analizată n-ar fi fost în stare pură (dat fiind faptul că din produsul respectiv a fost separat un compus asemănător celui denumit 4-MEC), ci că ceea ce are importanță este doar faptul că substanțele analizate au efecte psihoactive (așa cum rapoartele de constatare tehnico-științifică, dar și declarațiile inculpaților care au dat declarații, o relevă), acesta fiind sensul incriminării instituite de Legea nr.194/2011. Majoritatea inculpaților audiați au arătat că starea indusă de consumul substanțelor respective era una confortabilă, de euforie, crearea unei aparente stări de energie, de înlăturare a apetitului - inculpatul A. A. a declarat de asemenea că, urmare a uzului de astfel de produse "aromatizante";, a scăzut 30 de kg în greutate, dar și că este agitat în absența consumului, iar inculpatul Crișan Gelu a arătat că a fost internat în două rânduri într-un centru de dezintoxicare, dorind să

nu mai depindă de astfel de substanțe - unul din elementele pericolului social al comiterii de astfel de fapte fiind cel al urmării consumului de substanțe psihoactive.

Susținerea inculpatului Iuoraș A. L., în sensul că lucrările dosarului nu indică scopul cumpărării de droguri, a fost apreciată ca nerelevantă, atâta vreme cât cumpărarea de droguri este incriminată în legea specială fără a fi necesară precizarea scopului, doar în cazul deținerii putându-se proceda la o astfel de distincție - oricum, în cauză există probe și indicii temeinice privitor la existența de tranzacții cu droguri, în care a fost implicat.

Cât privește apărarea sa, că în cauză nu avea cunoștință despre faptul că ar comercializa substanțe psihoactive, produsele vândute având drept efect doar creșterea masei musculare sau scăderea în greutate - declarațiile persoanelor audiate relevă faptul că acesta comercializa etnobotanice (declarația numitei R. Polixenia Ximena (f.194 vol.I), declarația inculpatului Crișan V. Gelu, care arată că i-a vândut lui "Pava"; substanțe interzise, declarația numitului Cubleșan

C., care a arătat că inculpatul Iuoraș A. L. i-a vândut substanțe psihoactive). Pe de altă parte, actele și lucrările dosarului indică faptul că tranzacțiile cu astfel de substanțe aveau loc în mod clandestin, fapt ce reiese din transcrierea convorbirilor telefonice, aspect ce constituie încă un indiciu în sprijinul ipotezei că inculpații efectuau operațiuni cu substanțe interzise.

S-a considerat că nu are relevanță de asemenea faptul că în prevederile legale viitoare astfel de fapte ar fi pedepsite mult mai ușor, deoarece doar prevederile legale actuale pot fi luate în considerare, până la o eventuală abrogare. Faptul că numitul Dioszegi Florin a fost condamnat într-un dosar al DIICOT Hunedoarea, în care s-a reținut în sarcina sa o altă încadrare juridică decât cea ce ar rezulta din lucrările prezentului dosar (pentru infracțiunea respectivă fiind pedepsit cu închisoarea cu suspendarea executării sub supraveghere) nu are relevanță, dat fiind faptul că starea de fapt ce va rezulta în prezenta cauză nu este în mod definitiv stabilită (cercetările continuând), iar în privința inculpaților despre care se presupune că ar face parte din grupul său infracțional există probe și indicii temeinice în acest sens.

Au fost considerate neîntemeiate și susținerile că nu au fost audiați cumpărătorii de substanțe psihoactive, întrucât există la dosarul cauzei declarații ale unor persoane cărora le-au fost vândute astfel de produse de către inculpați (chiar dacă nu se indică prețul), aceste aspecte, precum și cele privind existența grupului, și a modului organizat de acțiune, fiind indicate de transcrierea convorbirilor telefonice interceptate, constituind indicii privind comiterea infracțiunilor pentru care inculpații sunt cercetați.

Faptul că informațiile furnizate de internet declară legalitatea efectuării de operațiuni cu astfel de substanțe a fost considerată neîntemeiată, atâta vreme cât inculpații aveau cunoștință despre efectele psihoactive produse ca urmare a consumului acestora, iar necunoașterea legii penale le este imputabilă; faptul că la percheziția efectuată la domiciliul inculpatului V. A. N. nu au fost găsite substanțe interzise nerelevant, dată fiind existența de probe și indicii temeinice privitor la comiterea infracțiunilor pentru care acesta este cercetat, iar solicitarea de a se lua în considerare exclusiv declarațiile inculpaților, atâta

vreme nu poate fi admisă, atâta vreme cât aceste declarații nu pot fi coroborate cu probele și indiciile temeinice respective.

Examinând recursurile promovate în cauză împotriva luării măsurii arestării preventive, prin prisma motivelor invocate, Curtea a reținut că circumstanțele personale ale fiecărui inculpat, respectiv că au familii organizate sau copii minori în întreținere, sunt aspecte care vor fi luate în considerare cu ocazia individualizării judiciare a pedepselor, dacă recurenții vor fi găsiți vinovați, până la rămânerea definitivă a hotărârii, operând prezumția de nevinovăție.

Din dispozițiile Codului de procedură penală rezultă că pentru luarea măsurii arestării preventive, subsumat scopului acesteia, astfel cum el este determinat prin art.136 C.proc.pen., respectiv privind buna desfășurare a procesului penal ori pentru a se împiedica sustragerea învinuitului sau inculpatului de la urmărirea penală, de la judecată ori de la executarea pedepsei, trebuie îndeplinite cumulativ două condiții generale și anume: să existe probe sau indicii temeinice că învinuitul sau inculpatul a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală, potrivit art.143 C.proc.pen.; să existe unul din cazurile prevăzute de art.148 lit.a-f C.proc.pen.

Cu referire la termenul "indicii temeinice"; legiuitorul a făcut o interpretare autentică prin art.68/1 C.proc.pen.

Din conținutul textelor menționate rezultă totodată că legiuitorul a avut în vedere două acte de dispoziție, distincte, respectiv unul privind luarea măsurii și altul privind alegerea acesteia.

S-a observat, sub un prim aspect, că deși este tot o activitate jurisdicțională, cea de soluționare a propunerii de arestare preventivă de către judecător în cursul urmăririi penale, nu privește elementele de fond ale raportului juridic de conflict, fiind așadar o procedură excepțională, determinată prin art.146 C.proc.pen., căreia nu i se pot aplica dispozițiile generale privind judecata, prevăzute în partea specială a Codului de procedură penală.

Drept urmare, apărările de fond nu pot fi examinate în această procedură, ele nefăcând obiectul examinării instanței de control judiciar.

Din verificarea încheierii atacate, rezultă că prima instanță a examinat sesizarea parchetului și a constatat în mod întemeiat că sunt îndeplinite condițiile luării măsurii arestării preventive.

Astfel, recurentul este parte în procesul penal, față de acesta fiind pusă în mișcare acțiunea penală.

Cu privire la acest aspect, există indicii temeinice că a comis o faptă prevăzută de legea penală, judecătorul fondului statuând corect în această privință, prin încheierea atacată.

În acest sens, potrivit art.68/1 C.proc.pen. "sunt indicii temeinice atunci când din datele existente în cauză rezultă presupunerea rezonabilă că persoana față de care se efectuează acte premergătoare sau de urmărire penală a săvârșit fapta";.

Noțiunea de "probe sau indicii temeinice"; din Codul de procedură penală este echivalentă celei de "motive verosimile"; prevăzută de art.5 paragr.1 lit.c din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care impune ca o condiție prealabilă oricărei detenții preventive, reținerea unor

motive reale, credibile de a bănui că persoana care urmează a fi privată de libertate a săvârșit o infracțiune.

În ceea ce privește sensul sintagmei "motive verosimile"; Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că aceasta presupune existența unor fapte sau informații de natură a convinge un observator obiectiv că persoana în cauză a comis o infracțiune, ceea ce trece drept plauzibil, depinzând de ansamblul circumstanțelor existente în cauza concretă și cunoscute la momentul arestării.

Teza finală a art. 68 1 Cod procedură penală, prevede condiția existenței

probelor sau indiciilor temeinice, că inculpatul a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală, proba fiind privită ca "un element de fapt care servește la constatarea existenței sau inexistenței unei infracțiuni, la identificarea persoanei care a săvârșit-o și la cunoașterea împrejurărilor necesare pentru justa soluționare a cauzei";.

Pentru a dispune arestarea unei persoane, organul judiciar este obligat să ofere un set minim de fapte și informații care să convingă un observator obiectiv (judecător) cu privire la existența indiciilor temeinice că s-a săvârșit o infracțiune. Acest aspect nu presupune ca autoritățile să dispună de probe suficiente pentru a formula acuzații încă din momentul arestării (cauzele Brogan și Murray c/a Regatului Unit).

În prezenta cauză, probele administrate până în acest moment procesual creează cu suficientă putere rezonabilitatea comiterii de către inculpații recurenți a infracțiunilor pentru care sunt cercetați.

Se cunoaște că, proclamând dreptul la libertate, scopul textelor din Codul de procedură penală român cât și cel al art.5 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului este asigurarea că nici o persoană nu va fi lipsită de libertatea sa în mod arbitrar. (cauza Amuur c/a Franței).

Protejarea libertății individuale împotriva ingerințelor arbitrare ale autorităților nu trebuie să stânjenească însă eforturile organelor judiciare în administrarea probelor, desfășurarea procesului în bune condiții.

Instanța europeană a afirmat adeseori în jurisprudența sa că orice privare de libertate trebuie să fie făcută în conformitate cu normele de fond și de procedură prevăzute de legislația națională, dar în același timp, trebuie să respecte scopul esențial al art.5: protejarea individului împotriva arbitrariului autorităților statale (C.Bârsan, Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Comentariu pe articole, vol.I Drepturi și Libertăți, București 2005).

Indiciul este un element care poate indica sau poate fi revelator asupra unui fapt sau asupra vinovăției celui care l-a comis. El conține o știință sau o cunoștință certă și directă asupra unui fapt, circumstanțe, situații, iar prin informația și revelația produsă de această știință dă o probă indirectă cu privire la existența infracțiunii și a vinovăției - proba indicială.

Principiile de securitate juridică și de protecție împotriva arbitrariului impun fondarea fiecărei privațiuni de libertate pe o bază legală specifică și pe o suspiciune rezonabilă.

Solicitarea parchetului de a se lua împotriva inculpaților recurenți măsura arestării preventive, este justificată prin prisma art.148 lit.f C.proc.pen.

Prin luarea acestei măsuri nu trebuie să se înțeleagă că inculpaților li se impută săvârșirea unei infracțiuni, ci că există probe și indicii considerate temeinice în acest sens, în raport cu stadiul în care se află procesul penal. Ori, suntem în prezența indiciilor temeinice atunci când din datele existente în speță rezultă presupunerea că persoana față de care se efectuează urmărirea penală, a săvârșit fapta.

În consecință, dacă prin termenul "probă"; se înțelege, conform dispozițiilor art.63 C.proc.pen. ";orice element de fapt care servește la constatarea existenței sau inexistenței unei infracțiuni, la identificarea persoanei care a săvârșit-o și la cunoașterea împrejurărilor necesare pentru justa soluționare a cauzei";, în legătură cu termenul "indicii temeinice"; ele sunt simple presupuneri, determinate de aparențe mai mult sau mai puțin grăitoare.

Indicii temeinice există atunci când din examinarea atentă a unor date existente în cauză, se desprinde în mod motivat, ce trebuie justificat, analizat, presupunerea rezonabilă că persoana față de care se efectuează urmărirea penală, a săvârșit cu adevărat o faptă ce ar atrage o sancțiune penală. Indiciile trebuie să fie un multiplu, cu surse independente și totodată serioase, fără să conțină pure generalități.

Raționamentul procurorului trebuie, în acest sens, să fie satisfăcător, convingător, să arate motivele pentru care măsura este necesară, iar lipsa unor elemente reale, raționale, cât de cât convingătoare, face ca măsura de arestare preventivă să fie ilegală.

Convenția Europeană a Drepturilor Omului prevede, la art.5, posibilitatea arestării sau reținerii persoanei în vederea aducerii ei în fața autorității competente "atunci când există motive verosimile de a bănui că a săvârșit o infracțiune";. În spiritul Convenției, prezumția de nevinovăție nu exclude arestarea preventivă. De aceea, nu se poate susține că dispozițiile legale ar fi contrare prevederilor constituționale și celor corespunzătoare privitoare la prezumția de nevinovăție, cuprinse în pactele și convențiile internaționale privitoare la drepturile omului.

Art.23 din Constituția României, republicată, prevede că libertatea individuală și siguranța persoanei sunt inviolabile, iar reținerea sau arestarea unei persoane este permisă numai în cazurile și cu procedura prevăzute de lege.

Raportând dispozițiile legale la Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, Curtea constată că acestea transpun întocmai în dreptul intern prevederile art.5 paragraf 1 lit.c din Convenție, potrivit cărora o persoană poate fi lipsită de libertatea sa dacă a fost arestată sau reținută, în vederea aducerii sale în fața autorității judiciare competente, sau când există motive verosimile de a bănui că a săvârșit o infracțiune sau când există motive temeinice de a crede în necesitatea de a o împiedica să săvârșească o infracțiune sau să fugă după săvârșirea acesteia.

În speță, în mod judicios judecătorul sesizării parchetului, a stabilit că există indiciile săvârșirii tuturor infracțiunilor pentru care sunt cercetați recurenții, în raport de declarațiile din dosarul de urmărire penală, rapoartele de constatare tehnico-științifică ale Laboratorului de analiză și profil al drogurilor- Brigada C., planșele fotografice și procesele-verbale de transcriere ale convorbirilor telefonice purtate de inculpați, coroborate cu declarațiile

martorilor ascultați nemijlocit de către procuror și la care s-a făcut referire mai sus, când s-au analizat individual probele și indiciile existente pentru fiecare recurent.

În consecință, s-a apreciat că sunt îndeplinite condițiile prev de art. 143 Cod procedură penală dar și cele prevăzute de art. 5 pct.1 lit.c din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în sensul existenței acelor motive verosimile de a bănui că inculpații au comis o infracțiune, care în jurisprudența CEDO (cazul Fox, Campbell și Hartley versus U.K.) au fost definite ca acele fapte și informații care ar indica unui observator obiectiv că persoana respectivă ar fi putut săvârși infracțiunea, iar această analiză trebuie făcută în raport cu toate circumstanțele cauzei.

În cauza Mckay contra Regatului Unit din 3 octombrie 2006, CEDO a arătat că în prima fază a detenției provizorii, existența motivelor plauzibile de a crede că inculpatul este autorul faptelor reprezintă un motiv suficient pentru o plasare în detenție.

Probele care ar putea da naștere unei bănuieli legitime nu trebuie să fie de același nivel cu cele necesare pentru a justifica o condamnare, a învederat Curtea Europeană în cauza O";Hara contra Regatului Unit din 16 noiembrie 2001.

În legislația română motivele limitative pentru care o persoană poate fi privată de libertate se regăsesc în disp.art.148 C.proc.pen., iar în prezenta cauză, sunt incidente disp.art.148 lit. f C.proc.pen.

Sub aspectul condițiilor de admisibilitate a propunerii de arestare preventivă - măsura restrictivă de libertate poate fi luată dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții: pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea comisă este închisoarea mai mare de 4 ani și există probe certe că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol concret pentru ordinea publică.

Prima condiție, Curtea a apreciat-o ca îndeplinită, întrucât infracțiunile de trafic de droguri de risc prev de art 2 alin 1 din Legea nr. 143/2000 și constituirea/aderare sau sprijinire a unui grup infracțional organizat prev de art 7 alin 1 din Legea nr. 39/2003, se sancționează cu o pedeapsă mai mare de 4 ani închisoare.

În speța de față există bănuieli rezonabile că faptele pentru care sunt cercetați recurenții constituiau infracțiuni la momentul în care s-au produs și al efectuării urmăririi penale (cauza Wloch contra Poloniei din 19 octombrie 2000).

Prin încheierea atacată, în mod judicios Tribunalul Bistrița-Năsăud a apreciat asupra îndeplinirii condiției pericolului concret pentru ordinea publică.

Desigur, în mod firesc, instanța de fond a avut în vedere presupusa gravitate a infracțiunilor, rezonanța socială a unor asemenea fapte precum și reacția publicului față de comiterea acestora, care justifică detenția înainte de judecată, cel puțin pentru un timp.

Instanța de recurs reține că în Hotărârea nr.42250 din _

"Calmanovici c/a României, Curtea Europeană, între altele, a indicat ca motiv fundamental care ar permite arestarea provizorie a unei persoane bănuite de săvârșirea unei infracțiuni, pericolul de tulburare a liniștii

publice, apreciindu-se în sensul stabilit de Tribunal și însușit de Curtea de Apel.

Obstrucționarea justiției și pericolul de sustragere au constituit motive întemeiate de a refuza eliberarea unei persoane arestate preventiv, apreciate ca atare de CEDO în interpretarea art. 5 paragraf 3 din CEDO. De aceea, în situația de față, se impune o astfel de reacție a autorităților pentru a nu se crea și mai mult neîncrederea în capacitatea justiției de a lua măsurile necesare pentru prevenirea pericolului pentru ordinea publică, pentru crearea unui echilibru firesc și a unei stări de securitate socială.

Pericolul pentru ordinea publică nu se confundă cu pericolul social, dar acestea prezintă puncte de interferență, astfel că, în practica judiciară s-a conturat un punct de vedere majoritar, în sensul că pericolul concret pentru ordinea publică se apreciază atât în raport cu datele referitoare la fapte, adică natura și gravitatea infracțiunilor comise, cât și cu rezonanța socială negativă produsă în comunitate ca urmare a săvârșirii acestora, datele referitoare la persoana inculpatului, antecedentele penale ale sale. Numai criteriul referitor la pericolul social concret sau generic al infracțiunii săvârșită de inculpat nu poate constitui temei pentru luarea măsurii arestării preventive. O parte a doctrinei naționale a susținut că pentru infracțiuni deosebit de grave, cum este și traficul de droguri, constituirea unui grup infracțional organizat și efectuare fără autorizație de operațiuni cu substanțe ce produc efecte psihoactive, probele referitoare la existența acestor infracțiuni și identificarea făptuitorilor, constituie tot atâtea probe cu privire la pericolul concret pentru ordinea publică, întrucât prin natura lor au o rezonanță și implicații negative asupra siguranței colective.

Prin urmare, există anumite tipuri de infracțiuni care, prin natura lor, conduc la ideea unui pericol concret pentru ordinea publică, fie prin amploarea socială a fenomenului infracțional pe care îl presupun și îl dezvoltă, fie prin impactul asupra întregii colectivități, și care justifică luarea măsurii arestării preventive.

În cauza Jose Gomes Pires Coelho contra Spaniei din 28 martie 2006 Curtea Europeană a arătat că pericolul pentru ordinea publică se poate aprecia și în raport de alte circumstanțe, cum ar fi de pildă caracterul celui vizat, moralitatea, domiciliul, profesia, legăturile familiale, aspecte care pot să confirme existența riscului de perturbare a anchetei sau să îl facă atât de redus încât să nu justifice detenția.

Tot în privința pericolului concret pentru ordinea publică, s-a precizat că în dreptul național sunt prevăzute pedepse de peste 10 ani închisoare pentru infracțiunile de care sunt acuzați inculpații deci, prin gravitatea deosebită și prin reacția particulară a opiniei publice, faptele de natura celor reținute în sarcina inculpaților sunt considerate că suscită o tulburare a societății, așa încât se justifică o detenție preventivă.

Aceste împrejurări au fost apreciate de către Curte ca fiind de natură a tulbura opinia publică și de a-i afecta grav încrederea într-un sistem real de valori, generând atitudini de neîncredere la adresa organelor statului chemate să

protejeze ordinea socială, fiind întrunite cerințele art. 148 lit.f Cod procedură penală și impunându-se luarea măsurii arestării preventive față de inculpați.

Curtea nu a apreciat ca oportună luarea la acest moment procesual a altei măsuri preventive, mai puțin restrictive de libertate, în mod alternativ, cele prevăzute de art. 145 și art. 145 ¹Cod procedură penală, întrucât în cauză urmează a fi efectuate investigații complexe pentru verificarea tuturor condițiilor în care au fost săvârșite infracțiunile pentru care sunt cercetați recurenții.

Curtea a considerat că în baza art. 136 Cod procedură penală, pentru desfășurarea în condiții corespunzătoare a procesului penal și pentru o bună administrare a justiției, pentru a se împiedica sustragerea inculpaților de la urmărire penală, este oportună la acel moment procesual măsura arestării preventive, subzistând temeiurile invocate de procuror și reținute ca atare de către instanță.

Lăsarea în libertate a inculpaților ar potența starea de neîncredere a opiniei publice, cu privire la modul în care organele judiciare aplică legea și protejează respectarea valorilor sociale care reglementează buna și corecta desfășurare a actului de justiție.

Curtea a concluzionat că datele reliefate probează că lăsarea în libertate a inculpaților prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, constatându-se îndeplinite cerințele art. 148 lit.f Cod procedură penală și apreciindu-se că se impune luarea măsurii arestării preventive față de susnumiți, existând un interes în protejarea opiniei publice de riscul lăsării în libertate a recurenților, aplicarea altor măsuri nefiind suficientă.

Curtea de Apel, efectuând un examen propriu al cauzei, a analizat garanțiile oferite de CEDO împotriva privării arbitrare de libertate a inculpaților, de către autorități, prin prisma existenței temeiurilor de arestare vizate de art.148 lit. f C.proc.pen., în prezenta speță.

Referitor la tulburarea ordinii publice, prin prisma cauzelor Dinler contra Turciei din 31 mai 2005, Dumont-Maliverg contra Franței din 31 mai 2005, CEDO recunoaște că prin gravitatea lor particulară și prin reacția publicului la săvârșirea lor, anumite infracțiuni pot să provoace o tulburare socială de natură a justifica o detenție provizorie, cel puțin pentru un anume timp. Acest factor nu este pertinent și suficient decât dacă se bazează pe fapte de natură să demonstreze că eliberarea deținutului ar tulbura liniștea publică. În plus, detenția nu rămâne legitimă decât dacă ordinea publică continuă să fie efectiv amenințată; menținerea în detenție preventivă nu poate fi dispusă numai în anticiparea unei pedepse privative de libertate. Așadar, conform jurisprudenței Curții, riscul de tulburare a ordinii publice nu trebuie să fie apreciat în mod abstract, motivarea instanței cu privire la prelungire trebuind să se refere la toate temeiurile ce impun detenția provizorie.

Curtea a apreciat că atâta timp cât urmărirea penală este la debut, urmând a fi audiați și confruntați inculpații între ei, administrare de probe testimoniale și științifice cu privire la natura substanțelor deținute, audierea investigatorilor și a colaboratorilor sub acoperire, este oportună pentru o bună administrare a actului de justiție, pentru a nu fi periclitată realizarea probațiunii, menținerea inculpaților, momentan, în stare de arest preventiv.

Pe de altă parte, gravitatea infracțiunii - existența unei bănuieli puternice de participare la săvârșirea unor infracțiuni grave, Curtea a apreciat că legitimează și singură o detenție provizorie (cauza Naus c.Poloniei din 16 sept.2008).

Pericolul ca acuzații să se sustragă de la procesul penal.

Un asemenea pericol nu se poate aprecia numai pe baza gravității pedepsei pe care o riscă persoana respectivă (cauza Kalay c.Turciei-22 sept.2005; Kankowski c.Poloniei - 4 oct.2005; Karagoz c.Turciei - 20 oct.2005; Muller c.Franței - 17 martie 1997). Alte circumstanțe, cum ar fi caracterul celui interesat, moralitatea, domiciliul, profesia, resursele, legăturile familiale, legăturile de orice natură cu țara în care sunt urmăriți, pot să confirme existența pericolului de sustragere de la proces, sau să-l facă să pară atât de redus încât să nu justifice detenția provizorie. De asemenea, ar putea fi avut în vedere faptul că, înaintea arestării cel în cauză se sustrăsese urmăririi penale și arestării (cauza Kozik c.Poloniei - 18 iulie 2006).

S-a apreciat că probele dosarului învederează că inculpatul V. A. N. este recidivist, fiind condamnat pentru două infracțiuni de tâlhărie la 5 ani și 6 luni închisoare, inculpatul L. I. posedă antecedente penale, fiind condamnat pentru infracțiuni de lovire și ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii publice, inculpatului K. R. i s-a aplicat o sancțiune administrativă de către parchet pentru infracțiuni la regimul circulației rutiere și pentru infracțiuni contra patrimoniului, inculpatul A. A. este recidivist, fiind condamnat anterior pentru tâlhărie, inculpații Iuoraș A. L., Crișan V. Gelu, N.

M. V. neavând antecedente penale și Petruț I. posedă antecedente penale, dar nu este recidivist.

Din probele dosarului rezultă că inculpatul N. M. V. este șomer, necăsătorit, fără copii minori, Petruț I. este fără ocupație, necăsătorit, are ca studii 11 clase, ambii având domiciliul stabil în C. -Napoca.

Inculpatul Crișan V. are domiciliul stabil în C. -Napoca, cetățenie română, este în vârstă de 28 de ani, nu are loc de muncă.

Inculpatul L. I. are ca studii 5 clase, domiciliul stabil în C. -Napoca, cetățenie română și nu a recunoscut faptele pentru care este cercetat.

Inculpatul K. R. A. este în vârstă de 23 de ani, are domiciliul stabil în C. -Napoca, studii 8 clase, fără ocupație, necăsătorit, fără copii minori.

Inculpatul A. A. are ca studii 4 clase, lucrează ca muncitor zilier, trăiește în concubinaj relație din care a rezultat un copil minor.

Inculpatul V. A. N. este în vârstă de 27 de ani, are domiciliul stabil în C. -Napoca, trăiește în concubinaj, are în întreținere un copil minori, este muncitor zilier.

Inculpatul Iuoraș A. L. este în vârstă de 24 de ani, are domiciliul stabil în Bistrița, dar locuiește fără forme legale în C., este student, necăsătorit, fără copii minori și nu a recunoscut implicarea în faptele pentru care este cercetat.

Deși recurenții au avut locuri de muncă, unii, la data arestării respectiv resurse materiale din care să-și asigure existența și un domiciliu stabil, nu există nicio garanție față de modul de derulare a activității infracționale, perioada de timp în care au acționat, într-un grup infracțional compus din mai multe

persoane, că puși în libertate, nu s-ar deda la comiterea de noi fapte penale, câtă vreme acestea au reprezentat un mijloc de subzistență.

În privința recurenților care nu posedă locuri de muncă sau sunt studenți (inculpatul Iuoraș) s-a considerat că este evident că, liberi fiind, ar exista riscul ca aceștia pentru a-și asigura traiul zilnic, să recurgă la comercializarea de substanțe interzise, ceea ce relevă la acest moment procesual inutilitatea demersului de a-i pune în libertate, aserțiune valabilă pentru toți inculpații recurenți.

Pericolul de influențare a procesului.

S-a menționat că CEDO acceptă în unele cauze faptul că autoritățile apreciază că trebuie să păstreze un suspect în detenție, cel puțin la începutul anchetei, pentru a-l împiedica să o perturbe, în special dacă este vorba despre o cauză complexă care necesită cercetări delicate și multiple. După o perioadă, imperativele anchetei nu mai sunt suficiente, chiar într-o asemenea cauză, pentru a justifica detenția: în mod normal, pericolele respective diminuează cu timpul, pe măsură ce sunt efectuate investigațiile necesare, sunt luate depozițiile persoanelor implicate și realizate toate verificările cerute de circumstanțele cauzei. (cauza W.c.Elveției - 25 ianuarie 1993).

Riscul presiunilor asupra martorilor sau al obstrucționării anchetei în alte moduri nelegale nu justifică întreaga perioadă de detenție. (cauza Krawczak c.Poloniei - 4 oct.2005). Așa cum s-a mai învederat, urmărirea penală este de abia la început, urmează a fi administrat un probatoriu complex testimonial și științific, confruntări între inculpați, precum și între aceștia și martori, condiții în care până la finalizarea anchetei, inculpații pot obstrucționa derularea procesului, impunându-se astfel luarea măsurii arestării preventive.

Negarea culpabilității de către reclamanți.

Orice acuzat are dreptul la tăcere și de a contesta faptele care îi sunt reproșate și nu se poate fundamenta menținerea în detenție numai pe faptul că inculpații neagă orice vinovăție sau refuză să răspundă întrebărilor care le sunt puse, aceștia fiind prezumați nevinovați de-a lungul procesului (cauza Gerard Bernard c.Franței - 26 sept.2006). Autoritățile judecătorești nu ar putea să susțină că, negând faptele, inculpații ar fi impus practic menținerea lor în detenție (Dumont-Maliverg c.Franței - 31 mai 2005). Toți inculpații recurenți au negat în fața procurorului implicarea în activitatea infracțională ce li se impută

Cu toate acestea, urmărirea penală fiind abia la început, până la terminarea audierii martorilor și finalizarea rapoartelor de constatare tehnico-științifică din care să rezulte natura substanțelor traficate de inculpați, s-a apreciat că se impune menținerea acestora în stare de arest, pentru o bună desfășurare a actului de justiție.

Pericolul de repetare al faptelor.

Gravitatea unei inculpări poate să conducă autoritățile judiciare să plaseze și să lase suspectul în detenție provizorie pentru a împiedica tentativele de a comite noi infracțiuni. Mai este nevoie, în plus față de alte condiții, ca circumstanțele cauzei și mai ales antecedentele și personalitatea celui acuzat să facă plauzibil pericolul și adecvată măsura (cauza Clooth c.Belgiei - 12 nov.1991). Câtă vreme s-a dovedit că la domiciliile recurenților s-au descoperit droguri, substanțe psihoactive ce făceau obiectul tranzacționării, în vederea

obținerii de importante resurse materiale, s-a apreciat că nu există nicio garanție la acel moment incipient al anchetei, că liberi fiind, inculpații nu ar recurge la săvârșirea aceluiași gen de fapte pentru a-și asigura subzistența.

Nimic nu va împiedica instanța de fond sau chiar pe cea de recurs, ca după administrarea probelor testimoniale, dacă se va impune efectuarea și a celor științifice, pentru a nu se prelungi durata rezonabilă a arestării, să dispună înlocuirea privării de libertate cu o altă măsură, mai puțin restrictivă de drepturi, în privința recurenților.

Nu în ultimul rând, Curtea a reținut, prin prisma deciziei CEDO "N contra Austriei"; din 27 iunie 1968, că la menținerea unei persoane în detenție, magistrații nu trebuie să se raporteze numai la gravitatea faptelor, ci și la alte circumstanțe, în special cu privire la caracterul persoanei în cauză, la moralitatea, domiciliul, profesia, resursele materiale, legăturile cu familia. Atât prin referire la conținutul acestei decizii, cât și a celei pronunțate în cauza Dolgova c. R. iei din 2 martie 2006 și Scundeanu c.României din februarie 2010, Curtea învederează că în privința fiecărui inculpat recurent sunt întrunite cerințele vizate și temeiul de arestare reglementat de art.148 lit.f C.proc.pen.

Aceste aspecte relevate mai sus au fost deja tratate în cuprinsul încheierii Curții, când s-a pus în discuție situația personală a fiecărui inculpat în parte.

În sinteză, s-a apreciat că ținând cont de gravitatea presupuselor fapte comise de cei opt recurenți, modalitatea de realizare a infracțiunilor justifică concluzia că nu s-au schimbat temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, că ele subzistă și fac necesară în continuare privarea de libertate, iar perioada de 12 zile de când recurenții se află în stare de arest preventiv nu încalcă termenul rezonabil consacrat de dispozițiile art.5 parag.1 lit.a din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, acest termen fiind analizat în raport de circumstanțele specifice cauzei, numărul mare de persoane implicate în activitatea infracțională, care au acționat pe raza județului C. .

Față de cele ce preced, s-a considerat că se impune menținerea stării de arest a inculpaților, iar pe de altă parte nu este judicioasă luarea față de aceștia a unor alte măsuri restrictive de libertate, prev de art 145, sau 145¹Cod procedură penală, la acest moment procesual, pentru motivele pe larg expuse în considerentele hotărârii.

Examinând actele și lucrările dosarului, prin prisma dispozițiilor art.155 și urm. Cod procedură penală, instanța a constatat că există probe și indicii temeinice de natură să justifice presupunerea rezonabilă că inculpații au săvârșit infracțiunile pentru care sunt cercetați, în modalitatea descrisă detaliat în Ordonanțele de punere în mișcare a acțiunii penale și în referatul procurorului.

Sub aspectul îndeplinirii cerințelor art. 143 Cod procedură penală și al vinovăției inculpaților au fost considerate relevante: în ceea ce îi privește pe inculpații K. R. A., A. A., și V. A. N. au fost considerate: procesul-verbal nr.1. din data de_ (f.73 vol.I), prin care se consemnează faptul că a fost interceptat de organele de poliție, în timp ce conducea autoturismul marca Citroen Saxo, nr.3174 BJN (străin), împreună fiind cu inculpatul A. A., iar la verificarea mașinii s-a constatat existența a 212 plicuri, despre care inculpatul a declarat că sunt etnobotanice, că le-a cumpărat de pe internet, le-a porționat în plicuri și etichetat, plicurile fiind cumpărate

separat (este de menționat faptul că în acea împrejurare inculpatul a fost sancționat contravențional pentru faptul că nu avea polița RCA în original și nu purta centura de siguranță), Raportul de constatare tehnico-științifică nr.1812661/_ întocmit de Laboratorul de Analiză și Profil al Drogurilor- Brigada C. -Napoca, care atestă faptul că substanțele ridicate de la inculpat sunt psihoactive (f.86 vol.I); procesul-verbal nr.2504004/_, atestând verificarea autoturismului marca Ford Focus nr._, în care se aflau inculpații K. R.

A. și V. A. N. (condus de inculpatul K. R. A. ), verificare soldată cu ridicarea a 217 pliculețe despre care inculpații au afirmat că sunt etnobotanice, că le aparțin amândurora, și că au fost achiziționate de pe internet pentru consum propriu (f.116,170 vol.I), planșele fotografice cu aspectele fixate și mijloacele de probă ridicate cu ocazia investigării tehnico-științifice a locului faptei, efectuată la data de_, în cauza privind examinarea autoturismului_, găsit pe strada Craiova, nr.25, din C. -Napoca, jud.C. (f.140, vol.I), planșele fotografice cuprinzând aspectele fixate și urmele ridicate cu ocazia examinării efectuate la data de_, în incinta Postului de Poliție Transporturi Feroviare C., a bunurilor puse la dispoziție de lucrătorii S.R.P.T. C. (f.131 vol.I), Raportul de constatare tehnico-științifică nr.1812692/_ întocmit de Laboratorul de Analiză și Profil al Drogurilor-Brigada C. -Napoca, care atestă faptul că substanțele ridicate de la inculpați sunt psihoactive (f.151 vol.I), declarația martorului-asistent Pintilie Petru (f.171 vol.I), declarația numitului A.

R. Stelian, care a arătat că achiziționa droguri de la inculpatul V. A. N. și de la numitul "Piciu"; (f.4,5 vol.IV), declarația numitului O. Radu (f.24 vol.V), cantitatea mare de plicuri găsită în mașinile respective, și însăși afirmația inculpatului K. R. A. că achiziționa plicuri separat și porționa substanța psihoactivă, după care o ambala în plicurile respective, denotând intenția sa și a inculpaților care îl însoțeau de a comercializa produsul respectiv.

Au fost considerate relevante de asemenea: declarația martorului Dioszegy D., care arată că inculpații K. R. A., A. A. și V. A.

N. vindeau pentru fratele său, Dioszegy Florin, substanțe interzise (vol.VI), declarația martorului Cămărășan V., care arată că era șofer pentru K. R.

"lucrau"; pentru numitul Dioszegy Florin, precum și de la inculpatul A. A., transcrierile convorbirilor telefonice repurtate de către inculpați, în care se

regăsesc poreclele inculpaților, și care sugerează efectuarea unor tranzacții de substanțe psihoactive.

În ceea ce îl privește pe inculpatul N. M. V. sunt considerate relevante: procesul-verbal întocmit cu ocazia percheziției domiciliare ordonate pentru inculpatul Crișan V. Gelu, care locuia la inculpatul N. M. V., prin care s-a consemnat identificarea unui număr de 99 de plicuri cu încuietoare zip-lock, și a unui cântar electronic, aspecte ce atestă intenția de comercializare; declarația numitului Elekes Liviu, care arată că inculpatul N. M. V. i-a vândut substanțe psihoactive (vol.VI), declarația martorului Boroș A. V. iu (vol.V), care arată că inculpatul N. M. V., zis "Metea";, i-a vândut etnotobanice cu suma de 25-35 lei/plic, oferindu-i-se gratui și altfel de substanțe (inculpatul avea la vânzare și substanțe "de tras pe nas";), martorul arătând de asemenea că inculpatul comercializa către mai multe persoane, inclusiv minorilor, astfel de produse - cu motivația că și banii acestora sunt utili - și că avea în subordine două persoane de sex masculin, Leo și Orlando, care "lucrau"; pentru el.

În ceea ce îl privește pe inculpatul L. I., sunt relevante: declarațiile sale (deși afirmă că este doar consumator), procesul-verbal încheiat cu ocazia percheziției domiciliare (vol.V), când a declarat că deține etnobotanice, fiind ridicate 80 de plicuri și 3 pungi de plastic transparent conținând o substanță verde-oliv - conținutul respectiv, fiind analizat, s-a constatat că este reprezentat de substanțe psihoactive noi; declarațiile martorelor Sfaiț R. (care a primit o astfel de substanță de la inculpat), declarația martorei Caian M., transcrierile convorbirilor telefonice, care atestă întâlnirile sale cu inculpatul K. R. A. (f.179 vol.III), implicarea sa în operațiuni (comercializarea) cu substanțe psihoactive (ex.f.174, 180 vol.III, etc.).

În ceea ce privește acuzația de constituire/aderare/sprijinire a unui grup infracțional organizat prev.de art.7 al.1 din L.39/2003, referitoare la grupul format din inculpații L. I., Blenche Andrei I., Bența Rareș Dan, Petruț I. Cătălin, Crișan Gelu, și AN";Săndel";, au fost apreciate ca fiind relevante probele indicate mai sus pentru fiecare inculpat, care atestă implicarea inculpatului L. I. în operațiuni cu substanțe psihoactive, declarațiile acestora, dar mai ales transcrierile convorbirilor telefonice (ex.f.148,149,152 vol.III etc.), care atestă întâlnirile acestora, și care, deși cuprind un limbaj vădit reținut (tocmai în scopul obstrucționării eventualei depistări), oferind indicii temeinice privitor la activitatea organizată a acestor persoane, în scopul efectuării de tranzacții cu substanțe interzise.

S-a apreciat că în cauză sunt întrunite și suzistă temeiurile prev.de art. 148 lit.f Cod procedură penală, avându-se în vedere că pedepsele prevăzute de lege pentru infracțiunile pentru care sunt cercetați inculpații sunt mai mari de 4 ani, iar lăsarea lor în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică, acest din urmă aspect rezultând din natura și gravitatea faptelor pretins comise, (apreciată de legiuitor ca fiind ridicată, dat fiind faptul că consecința este afectarea sănătății populației -inclusiv a persoanelor minore), caracterul organizat al desfășurării activităților ilicite, și riscul ca inculpații să distribuie în continuare droguri (mai ales că resursele materiale de subzistență de care dispun sunt deficitare), precum și riscul de a obstrucționa desfășurarea cercetărilor (în

condițiile în care nu au recunoscut comiterea faptelor de care sunt acuzați), împrejurări de natură a crea în comunitatea locală un sentiment de insecuritate în situația în care organele judiciare nu ar reacționa prompt și eficient împotriva celor bănuiți ca autori ai unor asemenea infracțiuni.

S-a apreciat că pericolul social este reflectat și de aspectele legate de persoana inculpaților, respectiv de perseverența ilicită a acestora (chiar dacă în cazul unora din inculpați faptele comise în trecut sunt în afara ilicitului penal sau nu atrag starea de recidivă ori consecințe juridice în prezent). Astfel: inculpatul

V. A. N. a fost condamnat la pedeapsa rezultantă de 5 ani și 6 luni închisoare, (pentru două infracțiuni de tâlhărie prev. de art.211 Cod penal), cu executare în regim de detenție, prin Sentința penală nr.517/1998 a Tribunalului

C., din care s-a liberat condiționat la data de_, cu un rest de 911 zile închisoare, iar prin Ordonanța din_, dată în dosarul nr.294/P/2012 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca s-a dispus scoaterea de sub urmărirea penală și aplicarea unei sancțiuni administrative-amenda de 200 de lei, pentru art.37 al.3 din Legea nr.126/1995 și de asemenea, din actele dosarului rezultă că a existat o interdicție pentru inculpat, pentru perioada_ -_, de a intra pe teritoriul Italiei.

executarea a 4 ani închisoare cu aplicarea art. 71 al. 2, 64/a teza a II a Cod penal, prin Sentința penală 851/_ dosar_ a Judecătoriei C. -Napoca definitivă prin Decizia penală 225/_ a Curții de Apel C. la_ . Inculpatul a fost arestat la_, și eliberat la_ (suspendare sub supraveghere) conform HT 165/2007 a Tribunalului C. .

Prin Sentința penală nr. 931/_, dată în dosarul nr._ al Judecătoriei Gherla, definitivă prin Decizia penală 492/_ a Tribunalului C.

Se apreciază în continuare că măsura arestării preventive corespunde scopului prevăzut de art. 136 Cod procedură penală, servind la asigurarea bunei desfășurări a procesului penal, care face obiectul dosarului penal nr. 129D/P/2012 al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism-Biroul Teritorial Bistrița-Năsăud, raportat la toate aspectele reținute apreciindu-se că luarea unei măsuri preventive mai puțin restrictive (obligarea de a nu părăsi țara sau localitatea) ar fi inadecvată la acest moment procesual, față de inculpații față de care s-a formulat propunere de prelungire a măsurii arestării preventive.

Faptul că alte persoane, cercetate în prezentul dosar, și care ar fi comis infracțiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisorii în limite speciale considerabil mai mari decât cele pretins comise de inculpații din prezentul dosar au fost puse în libertate nu atrage în mod automat aplicarea unui tratament egal, dat fiind faptul că în prezenta cauză nu se realizează o evaluare comparativă a situației juridice a acestora, dar mai ales întrucât în sarcina inculpaților din prezentul dosar sunt întrunite în continuare condițiile prevăzute de lege pentru a

se menține arestarea preventivă, fiind singurul aspect ce se cere a fi examinat în acest cadru procesual. Pe de altă parte, motivele pentru care au fost puși în libertate unii inculpați, iar față de alții s-a prelungit arestul preventiv se regăsesc în motivările hotărârilor judecătorești prin care s-a dispus astfel.

Faptul că nu au fost efectuate anumite acte de cercetare penală, menționate în propunerile de prelungire a măsurii arestării preventive anterioare nu este de natură să ducă la respingerea propunerii formulate, atâta vreme cât este evident că organele judiciare au efectuat cercetări penale în cauză, ce se regăsesc în volumele XI și XII. De asemenea, neîncunoștințarea inculpaților despre extinderea cercetărilor, nesoluționarea unor cereri formulate de aceștia de către procuror, motivele socio-familiale invocate și faptul că au colaborat cu organele judiciare, prin recunoașterea faptelor și prin prezentarea la centrele de detenție, după emiterea mandatelor de arestare preventivă, exced prezentului cadru procesual, în care se analizează doar subzistența condițiilor prev. de disp.art.143, 148 Cod procedură penală, și de altfel în parte au fost analizate deja în hotărârea judecătorească prin care s-a dispus luarea măsurii arestării preventive și în cea pronunțată de instanța ierarhic superioară, prin care s-a respins recursul declarat de inculpați împotriva arestării lor, astfel că nu mai pot fi reanalizate (ex.motivele socio-familiale expuse).

Susținerea că există inadvertențe între numărul de plicuri consemnat a fi găsite cu ocazia percheziției efectuate la inculpatul L. I., și cel reținut în hotărârea judecătorească de luare a măsurii arestării preventive nu este relevantă în cauză, dat fiind faptul că există posibilitatea unei erori materiale, iar pe de altă parte, cercetările penale nu sunt finalizate.

De asemenea, apărarea că în cauză, față de unii inculpați nu au fost administrate probe nu poate fi primită, atâta vreme cât aceștia sunt cercetați ca având calitatea de persoane ce fac parte dintr-un grup infracțional organizat, iar audierile privesc elemente ce țin de grupul respectiv (neputându-se anticipa dacă informațiile oferite îi privesc pe toți membrii grupului, sau doar pe unii dintre aceștia).

În ceea ce privește susținerea că în intervalul de timp de 3 luni scurs de la luarea măsurii arestării preventive pericolul social, reflectat inclusiv de reacția negativă a societății față de evenimentele derulate s-a diminuat - aceasta este neîntemeiată, dat fiind faptul că, pe de o parte, este de notorietate faptul că și în prezent, reacția socială față de infracțiunile legate de droguri (mai ales când sunt victime-minori, iar traficul de droguri a dobândit un caracter organizat - cum este cazul prezentului dosar), este permanent negativă, iar pe de altă parte, intervalul de timp de 3 luni este prea redus, pentru a se afirma că pericolul social s-a diminuat.

Se apreciază că interesul general al societății de combatere și prevenire a unor activități infracționale de amploarea celor supuse cercetărilor, precum și interesul de a se afla adevărul sub toate aspectele, inclusiv desfășurarea în bune condiții a urmăririi penale, au prioritate față de interesul particular al inculpaților de a fi cercetați în stare de libertate, legat de acest aspect considerându-se că lăsarea în libertate a inculpaților ar îngreuna în mod cert buna desfășurare a urmăririi penale.

De altminteri, din perspectiva disp. art. 139 al.1 Cod procedură penală, pentru a se dispune o măsură mai puțin restrictivă, este necesar a se efectua dovada că s-au schimbat temeiurile care au stat la baza luării măsurii, ceea ce nu s-a realizat, iar susținerile inculpaților, în sensul că sunt incidente disp.art.139 al. 2 Cod procedură penală, în sensul că nu mai există vreun temei care să justifice arestarea preventivă sunt neîntemeiate, raportat la aspectele reținute mai sus. Dispozițiile textului legal menționat nu pot fi interpretate în sensul că dat fiind faptul că nu sunt temeiuri noi pentru menținerea arestării preventive, se impune ca inculpații să fie puși în libertate, fiind suficientă subzistența temeiurilor ce au stat la baza luării măsurii preventive.

Susținerile inculpaților că menținerea arestării preventive este nelegală, sunt de asemenea neîntemeiate, întrucât hotărârea instanței care a luat măsura arestării preventive (cenzurată de instanța ierarhic superioară) are autoritate de lucru judecat, atâta vreme cât nu s-a făcut dovada că s-au schimbat temeiurile care au stat la baza luării acesteia, o cenzură ulterioară, a oricărei instanțe, asupra hotărârii respective nefiind permisă, pentru că altfel s-ar ajunge la un arbitrariu asupra dispunerii măsurilor preventive. Dispozițiile art.155 și urm. Cod procedură penală nu permit ca în cadrul procesual oferit de instrumentarea propunerii de prelungire a măsurii arestării preventive să se evalueze pericolul social de la data luării măsurii arestării preventive (ca o cenzură a măsurii luate), ci doar dă posibilitatea reevaluării acestuia, în funcție de subzistența sau nu a temeiurilor ce au stat la baza luării măsurii preventive menționate (în acest sens fiind Decizia penală nr.6102/2003 a Înaltei Curți de Casație și Justiție-secția penală).

În consecință, instanța a considerat că în cauză pericolul social al inculpaților - apreciat ca fiind real de către instanțele care s-au pronunțat asupra măsurii arestării preventive - există în continuare, neputându-se disipa într-un interval relativ scurt de timp de la acea dată și până în prezent, și întrucât s-a apreciat că elementele de periculozitate socială a inculpaților, învederate de instanța care a luat măsura preventivă subzistă, nefiind probată schimbarea acestora (în acest sens Decizia nr.4141/2004 a Înaltei Curți de Casație și Justiție- secția penală).

Pentru aceste considerente, dat fiind faptul că urmărirea penală nu a putut fi în mod obiectiv finalizat, urmând a se proceda la: continuarea identificării și audierii altor consumatori care au cumpărat substanțe susceptibile de a produce efecte psihoactive de la inculpați, dintre cei indicați cu numerele telefonice în ordonanțele de delegare dispuse de procuror, respectiv în procesele-vebale de transcriere a convorbirilor și comunicărilor telefonice ale inculpaților, indicați cu numere de telefon și /sau porecle în ordonanțele de delegare emise de procuror; identificarea și audierea numiților: Gatea din Bistrița, Souka și Vulpea din Bistrița din anturajul Iuoraș A. L., ";Oțetu"; care a lucrat ca șofer cu Dioszegi Florin, V. A., K. R. A. și A. A., cu Dioszegi D., și Costea A., P. Dorel din C. Napoca - un cumpărător de substanțe psihoactive de la A. A., care l-a contactat de pe nr. 0749908561; Otvos din C. Napoca- un cumpărător de substanțe psihoactive de la A. A. care l-a contactat în_ de pe nr. 0746083422; Sigartău din Bistrița- un cumpărător de substanțe psihoactive de la V. A. N., care l-a contactat în_ de pe nr.

0752013488; Florea Cosmin din Deva și ";Alin"; din Cugir după cum rezultă din declarația lui Faur M. ; Perca Laurențiu Emilian care a cumpărat în mai multe rânduri substanțe psihoactive -furnizate de L. I. - de la grupul de dealeri (șoferi și/sau vânzători) la stradă ai acestuia format din Bența Rareș Dan, Blenche Andrei I., Petruț I. Cătălin; numitul Ceapă din C., care poartă convorbiri telefonice cu A. A. în data de_ și cumpără de la acesta 2 plicuri de ";fum";; numitul Chiba din C., care poartă convorbiri telefonice cu K.

R. A. în data de_ și cu Crișan V. Gelu, pentru a cumpăra de la aceștia; audierea numitului V. C. cu care poartă mai multe convorbiri telefonice V. A. N. și A. A. ; identificarea și audierea numitului "Bumbu"; ce utilizează postul telefonic nr.0758685106; identificarea și audierea numitului "Mac"; la care face referire L. I. zis Piți în convorbirea din _

; identificarea și audierea numitului "D. "; ce utiliza postul telefonic nr.0757308105, care în_, ora 16,55 a discutat cu Iuoraș A. L. pentru a cumpăra de la el substanțe psihoactive, precizându-i că are banii necesari; audierea numitei Bătinaș P. - din Beclean - prietenă a Iuoraș A. L., în legătură cu consumul de substanțe psihoactive; audierea numitului M. Cosmin A. zis "Cosma";, care în perioada de 6 luni de zile anterioară arestării Iuoraș A. L. a avut un număr de 248 convorbiri telefonice/sms-uri cu inculpatul; audierea numitului Volcov A. I., care în perioada de 6 luni de zile anterioară arestării Iuoraș A. L. a avut un număr de 200 convorbiri telefonice/sms-uri cu inculpatul; audierea numitei Sîntu Raluca V. din Beclean, care în perioada de 6 luni de zile anterioară arestării Iuoraș A. L. a avut un număr de 76 convorbiri telefonice/sms-uri cu inculpatul; audierea numitului Pintea Emilian Narcis din C. -Napoca, care în perioada de 6 luni de zile anterioară arestării Iuoraș A. L. a avut un număr de 66 convorbiri telefonice/sms-uri cu inculpatul; audierea numitei Vaman C. M. din Dorna Candrenilor, jud. Suceava, care în perioada de 6 luni de zile anterioară arestării lui Iuoraș A. L. a avut un număr de 9 convorbiri telefonice/sms-uri cu inculpatul; identificarea persoanei ce utiliza postul telefonic 0753668152 care l- a sunat în ziua de_, la ora 12:18:39, K. R. aflat la postul telefonic 0749548806 și îl întreabă dacă i-a trimis pe "ăștia la lucru";, iar acesta îi răspunde "Da, deoarece a avut ceva, deoarece a avut niște…"; și că așteaptă să îl sune cineva să meargă "după treabă";, apoi îl va resuna pe X; identificarea și audierea persoanei ce utiliza postul telefonic 0745533732 în ziua de_, la ora 11:45:33, pe care L. I. zis Piți aflat la postul telefonic 0756574536 a apelat-o și i-a cerut să se întâlnească; audierea concubinei inc. L. I. zis Piți, pe nume A., aflată la postul telefonic 0752523551 care în ziua de_, la ora 19:40:38 ia legătura cu inculpatul aflat la postul telefonic 0756574536 pe care îl întreabă, după ce îi spune că "sunt 173 și mai sunt vreo zece, douăzeci maxim";, dacă să le facă și pe acelea; identificarea persoanei pe nume Iancu ce utiliza postul telefonic 0740619467 și care în ziua de_, la ora 21:28:32, ia legătura cu inc. Bența Rareș Dan aflat la postul telefonic 0756378781 și întreabă dacă nu îl poate "rezolva";, Bența Rareș îl întreabă "de câți bani, pentru că e o problemă… ei s-au lăsat"; iar Iancu i-a răspuns că în douăzeci de minute o să vină cu "10-15";, o să facă rost de bani pentru că e "disperat, nervos";; identificarea și audierea persoanei ce utiliza postul telefonic 0752929259 în ziua

de_, la ora 21:18 cu care inc. N. M. V. a discutat de pe telefonul său; identificarea și audierea persoanei ce utiliza postul telefonic 0746772966 în ziua de_, la ora 04:52 cu care a discutat de pe telefonul său N. M. V.

; identificarea și audierea persoanei ce utiliza postul telefonic 0734347777 în ziua de_, la ora 17:35 cu care a discutat de pe telefonul său inc. N. M.

V. ; identificarea și audierea persoanei ce utiliza postul telefonic 0740919970 în ziua de_, la ora 21:46 cu care a discutat de pe telefonul său N. M.

V. ; continuarea exploatării datelor conținute în listingurile convorbirilor telefonice ale inculpaților; continuarea transcrierii convorbirilor și comunicărilor telefonice ale inculpaților; confruntarea inculpaților V. A. N. și Killin

R. A. cu Dioszegi Florin; extinderea cercetărilor față de inculpați și învinuiți cu privire la celelalte acte materiale componente ale infracțiunii continuate prev.de art.16 din l.194/2011, cu aplic.art.41 al.2 C.p., care nu au fost avute în vedere până în prezent (la data punerii în mișcare a acțiunii penale și la datele emiterii ordonanțelor de extindere a cercetărilor) dar care rezultă din probele administrate până în prezent; reaudierea inculpaților și a învinuiților cu privire la alte acte materiale componente ale infracțiunilor continuate reținute în sarcina lor - acte care îi vizează direct și indirect pe toți inculpații cercetați în prezentul dosar.

Avându-se în vedere considerentele arătate mai sus și reținând că subzistă temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive, față de considerentele expuse apreciindu-se că o măsură alternativă mai puțin restrictivă ar fi inadecvată la acest moment procesual, în temeiul art. 155 și următoarele Cod procedură penală, instanța va admite ca fiind întemeiată propunerea de prelungire a măsurii arestării preventive formulată de procurorul de la Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial Bistrița-Năsăud, și se va dispune prelungirea cu 30 de zile a măsurii arestării preventive față de inculpații V. A. N., K. R. A., L.

I. și N. M. V., începând cu data de_ și până la data de_ (inclusiv), și prelungirea cu 30 de zile a măsurii arestării preventive privind pe inculpatul A. A., începând cu data de_ și până la data de_ (inclusiv).

Se va stabili în favoarea avocatei Vlad Crina onorariu avocațial din oficiu în cuantum de 100 de lei pentru apărarea inculpatului A. A., sumă care se va suporta din fondurile Ministerului Justiției.

Conform art. 192 alin.3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII

D I S P U N E

Admite propunerea formulată de procurorul din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial Bistrița Năsăud, și în consecință:

- dispune prelungirea cu 30 de zile a măsurii arestării preventive privind pe inculpații :V. A. N. zis "Calu";, fiul lui Luca și E., născut la

_ în mun.C. -Napoca, jud.C., domiciliat în mun.C. -Napoca, str.Traian nr.14, jud.C., CNP 1. ; K. R. A. zis "Kily"; și "Robi";, fiul lui Gyorgy și Ileana, născut la_ în mun.C. -Napoca, jud.C., domiciliat în mun.C. -Napoca, str.Timișului nr.69, jud.C., CNP 1., f.f.l. C. -Napoca, str.Barbu Patriciu nr.2, ap.1, jud.C. ; L. I. , fiul lui I. și Angela, născut la_ în mun.C. Napoca, jud.C., domiciliat în mun.C. -Napoca, str.Minerilor nr.66A, jud.C., CNP 1. și N. M. V. zis "Metea";, fiul lui Petre Dorel și Lidia Tamara, născut la_, domiciliat în mun.C. -Napoca, str.Observatorului nr.146, bl.2A, ap.26, jud.C., CNP 1., începând cu data de_ și până la data de_ (inclusiv), și prelungirea cu 30 de zile a măsurii arestării preventive privind pe inculpatul A. A. , fiul lui A. și Ileana, născut la_ în mun.C. Napoca, jud.C., domiciliat în mun.C. - Napoca, str.Tipografiei nr.21, ap.6, jud.C. ,CNP 1., începând cu data de_ și până la data de_ (inclusiv).

Stabilește onorariu avocațial din oficiu în sumă de 100 de lei ( pentru inculpatul A. A. ) în favoarea av. Vlad Crina, ce se va suporta din fondurile Ministerului Justiției.

Cu drept de recurs în termen de 24 de ore de la comunicare. Pronunțată în ședința publică din 27 septembrie 2013.

PREȘEDINTE,			GREFIER,
G. A.	M.	C.	N.

Red.jud.GA gref.MCN

30 septembrie 2013

R O M A N I A

TRIBUNALUL BISTRIȚA NĂSĂUD SECȚIA PENALĂ

DOSAR NR. _

Copia dispozitivului Încheierii Penale cu nr. 62/CC/2013

- dispune prelungirea cu 30 de zile a măsurii arestării preventive privind pe inculpații :V. A. N. zis "Calu";, fiul lui Luca și E., născut la_ în mun.C. -Napoca, jud.C., domiciliat în mun.C. -Napoca, str.Traian nr.14, jud.C., CNP 1. ; K. R. A. zis "Kily"; și "Robi";, fiul lui Gyorgy și Ileana, născut la_ în mun.C. -Napoca, jud.C., domiciliat în mun.C. -Napoca, str.Timișului nr.69, jud.C., CNP 1., f.f.l. C. -Napoca, str.Barbu Patriciu nr.2, ap.1, jud.C. ; L. I. , fiul lui I. și Angela, născut la_ în mun.C. Napoca, jud.C., domiciliat în mun.C. -Napoca, str.Minerilor nr.66A, jud.C., CNP 1. și N. M. V. zis "Metea";, fiul lui Petre Dorel și Lidia Tamara, născut la_, domiciliat în mun.C. -Napoca, str.Observatorului nr.146, bl.2A, ap.26, jud.C., CNP 1., începând cu data de_ și până la data de_ (inclusiv), și prelungirea cu 30 de zile a măsurii arestării preventive privind pe inculpatul A. A. , fiul lui A. și Ileana, născut la_ în mun.C. Napoca, jud.C., domiciliat în mun.C. - Napoca, str.Tipografiei nr.21, ap.6, jud.C. ,CNP 1., începând cu data de_ și până la data de_ (inclusiv).

Stabilește onorariu avocațial din oficiu în sumă de 100 de lei ( pentru inculpatul A. A. ) în favoarea av. Vlad Crina, ce se va suporta din fondurile Ministerului Justiției.

Cu drept de recurs în termen de 24 de ore de la comunicare. Pronunțată în ședința publică din 27 septembrie 2013.

PREȘEDINTE,			GREFIER,
G. A.	M.	C.	N.

pentru conformitate cu originalul

← Încheierea penală nr. 37/2013. Prelungirea arestului preventiv		Încheierea penală nr. 491/2013. Prelungirea arestului preventiv →

Încheierea penală nr. 62/2013. Prelungirea arestului preventiv

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Încheierea penală nr. 62/2013. Prelungirea arestului preventiv