Încheierea penală nr. 926/2013. Prelungirea arestului preventiv
Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI DOSAR NR._ *
ÎNCHEIEREA PENALĂ NR.926/R/2013
Ședința publică din data de 21 iunie 2013 Instanța constituită din :
PREȘEDINTE: V. C. JUDECĂTORI: I. C. M.
: SS GREFIER: G. I. -B.
Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj, reprezentat prin PROCUROR - V. GĂZDAC
S-au luat spre examinare recursurile declarate de către inculpatele C. N. și C. C. , împotriva încheierii penale nr. 57/CC/ din 19 iunie 2013 a Tribunalului Cluj, prin care s-a dispus prelungirea duratei arestării preventive, față de inculpatele recurente, acestea fiind cercetate sub aspectul comiterii infracțiunilor, după cum urmează
inculpata C. C., pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la înșelăciune, cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată, cu 20 acte materiale, prev. de art.26 C.pen. rap. la art.215 alin.1, 2 și 5 C.pen., cu aplicarea art.41 alin.2 C.pen.
inculpata C. N. -C. , pentru săvârșirea infracțiunii de favorizarea infractorului, în formă continuată, cu 8 acte materiale, prev. de art.264 C.pen., cu aplicarea art.41 alin. 2 C.pen.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatele C. C. și C.
N. -C., ambele aflate în stare de arest preventiv, asistate de apărător ales - avocat C. Cuc Gianina C. din cadrul baroului Cluj, cu delegație avocațială depusă la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită. S-a făcut referatul cauzei după care,
Nefiind alte cereri de formulat sau excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Apărătorul ales al inculpatelor, în temeiul art. 38515alin.2 lit. d C.pr.pen. solicită admiterea recursului formulat și cale de consecință să dispună casarea încheierii penale atacate. Solicită respingerea propunerii de prelungire a măsurii arestului preventiv, iar rejudecând cauza să dispună punerea în libertate a inculpatelor.
Prin încheierea penală nr. 57/2013 a Tribunalului Cluj s-a reținut în sarcina inculpatei C. C. că, aceasta în calitate de președinte al Asociației de Psihiatrie Arizona a Persoanelor cu handicap Mental și Boala Alzheimer - Hunedoara, a procurat documente medicale și de altă natură, false, în baza cărora au fost eliberate certificatele de încadrare în grad de handicap pentru mai multe persoane, iar în ceea ce o privește pe inculpata C. N. -C. s-a reținut că, în perioada februarie-aprilie 2013, în mod sistematic, a insistat pe lângă învinuiții Mureșan
Aurelie, Cadar I., David Ilona, Bâlc Onisie, C. Gligor, Moja A. ca, M. M. și Abrudan M., cercetați pentru săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune și uz de fals, să nu se prezinte la chemarea organelor de urmărire penală, să-și retracteze declarațiile date și să refuze prezentarea la I.M.L. Cluj-Napoca în vederea expertizării, pentru îngreunarea desfășurării urmăririi penale.
Cu privire la aceste fapte inculpata C. N. a recunoscut din primul moment toate aspectele reținute în sarcina sa, iar din acele convorbiri rezultă cu certitudine solicitările învinuiților îi ai ajuta și a le sugerea ceea ce au de făcut
În ceea ce privește infracțiunile reținute în sarcina inculpatei C. C., se retine că, aceasta ar fi influențat medicii, ori, nu exista nicio declarație sau act de urmărire penală din care să rezulte aceste lucru. Nu poate să răspundă inculpata pentru actele medicale întocmite de medici, aceasta nu întocmea nici un act, toate actele medicale erau întocmite de către medicii de familie și de specialiști, iar Comisia de expertiză a fost cea care a completat acele acte și a hotărât încadrarea în anumit grad de handicap a acelor persoane.
Raportat la temeiurile reținute de instanța fondului în încheierea din data de_, în sensul că, inculpatele ar prezenta un pericol pentru ordinea publică și ar influența desfășurarea procesului, în opinia nu poate fi vorba de acest lucru, deoarece inculpatele au recunoscut și au înțeles ceea ce au greșit în acest dosar și de ce au ajuns aici, nu au avut cunoștințe juridice și ca atare nu au avut reprezentarea faptelor pe care le-au comis. Acestea nu vor zădărnici aflarea adevărului, iar faptul că, urmărirea penală nu a fost terminată nu poate fi reținută în sarcina acestora.
Nu este real faptul că ar fi susținut anterior în data de 19 iunie 2013, că nu a fost efectuat nici un act de urmărire penală, ci doar învederează faptul că, din data de_ de când inculpatelor le-a fost prelungită starea de arest preventiv, au fost trei zile în care organele de urmărire penală au efectuat acte de urmărire penală. În opinia sa, nu pot fi ținute inculpatele în arest preventiv doar ca organele de urmărire penală să facă în doar trei zile acte de urmărire penală (respectiv in zilele de 06.06.- 13.06.-_ ).
Solicită instanței de recurs să aibă în vedere situația personală și medicală a inculpatelor, îndeosebi situația medicală a inculpatei C. C. care suferă de schizofrenie, are afecțiuni fizice și psihice, iar detențiunea pentru ea este foarte grea.
În speță, raportat la cele menționate anterior, apreciază că se impune luarea față de inculpate a măsurii obligării de a nu părăsi localitatea prev. de art. 145 C.pen., cu anumite obligații instituite în sarcina acestora. Inculpatele doresc să fie cercetate în stare de libertate, cunosc faptul că, în cazul în care nu vor respecta obligațiile care le vor fi impuse, măsura ar putea fi revocată și vor ajunge din nou în stare de arest.
Totodată, precizează că soțul inculpatei C. C. are grave probleme de sănătate, iar în cazul în care inculpatele nu ar fi puse în libertate, acesta a putea fi încredințat spre îngrijirea unei alte persoane, întrucât se află în imposibilitate de a se îngriji singur.
Raportat la cele menționate, apărătorul ales al inculpatelor solicită admiterea recursului formulat, punerea de îndată în libertate a acestora sau înlocuirea măsurii arestului preventiv cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea .
Reprezentantul M. ui P., apreciază argumentele prezentate în considerentele încheierii penale recurate ca fiind pertinente, drept urmare solicită Curții să respingă ca nefondate recursurile declarate de către cele două inculpate.
Arată că urmărirea penală nu a putut fi finalizată de către procuror cauza fiind una deosebit de complexă.
Inculpata C. C., având ultimul cuvânt, arată că nu este vinovată, întrucât nu a falsificat nici un act, solicită să fie cercetată în stare de libertate, întrucât are grave probleme de sănătate.
Inculpata C. N., având ultimul cuvânt, solicită să fie cercetată în continuare în stare de libertate. Arată că a vorbit la telefon cu respectivele persoane însă nu a știu că acestea sunt cercetate penal și nu și-a dat seama de gravitatea faptei întrucât nu are studii juridice. Precizează faptul că, tatăl său este grav bolnav și nu are alte rude care să îl ajute, având în vedere că atât ea cât și mama sa sunt arestate preventiv.
C U R T E A
Deliberând reține că prin încheierea penală nr.57 din 19 iunie 2012 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr._ *, în baza art. 156 și art. 159 C.pr.pen. a fost admisă propunerea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj și s-a dispus prelungirea măsurii arestului preventiv luată prin încheierea penală nr. 41/C/_ a Tribunalului Cluj față de inculpatele C. C. , și C. N.
C. , pe o perioadă de 30 de zile, începând cu data de_ și până la data de _
.
În baza art. 192 alin. 3 C.pr.pen. cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.
Pentru a pronunța această soluție instanța a reținut că la data de_ inculpatele C. C. și C. N. -C. au fost reținute pe o durată de 24 de ore (până la data de_, ora 21,00) prin ordonanța Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj, emisă în dosarul nr.195/P/2012, la aceeași dată fiind audiate de procuror (în prezența apărătorului ales) și fiind pusă în mișcare acțiunea penală împotriva acestora, pentru săvârșirea infracțiunilor sus-menționate. Ulterior, prin încheierea penală nr.41/C/_ a Tribunalului Cluj, s-a dispus arestarea preventivă a inculpatelor pe o perioadă de 29 de zile, începând cu data de_ și până la data de_, măsură prelungită apoi prin încheierea penală nr. 48/C/_ a Tribunalului Cluj.
În fapt s-a reținut, în esență, că inculpata C. C., în calitate de președinte al Asociației de Psihiatrie Arizona a Persoanelor cu Handicap Mental și Boala Alzheimer - Hunedoara, a procurat documente medicale și de altă natură, false, în baza cărora au fost eliberate certificatele de încadrare în grad de handicap pentru mai mulți învinuiți (și anume: Vais A., David Ilona, Cadar I., C. Gligor, Moja A. ca, Mureșan Aurelie, Tat M., Csete M., Tat Dumitru, Hrebenciuc Verona, Mureșan Nastasia, Abrudan M., Peteleu Elisaveta, Bâlc Onisie, Toșa- Abrudan E., Kiss Ilona-E., Hoț Nastasia și M. M. ), de către Comisia de E. luare a Persoanelor Adulte cu Handicap Cluj, fiind cauzat astfel un prejudiciu total de peste 537.000 lei Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Cluj și primăriilor pe raza cărora domiciliază învinuiții (din prejudiciul total, prejudiciul cauzat D.G.A.S.P.C. Cluj fiind în sumă de 237.513 lei). În schimbul acestui "serviciu";, învinuiții (care sunt cercetați pentru săvârșirea infracțiunilor de
înșelăciune și uz de fals, constând în aceea că, în perioada 2008-2010, au obținut indemnizații lunare pentru persoane cu handicap, prin inducerea în eroare a reprezentanților Comisiei de E. luare a Persoanelor Adulte cu Handicap Cluj, cu
ajutorul unor documente medicale false) plăteau inculpatei C. C. o cotizație lunară de 50 lei, aceasta eliberând chitanțe doar pentru suma de 20 lei.
În ceea ce o privește pe inculpata C. N. -C. s-a reținut că, în perioada februarie-aprilie 2013, în mod sistematic, a insistat pe lângă învinuiții Mureșan Aurelie, Cadar I., David Ilona, Bâlc Onisie, C. Gligor, Moja A. ca, M.
M. și Abrudan M., cercetați pentru săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune și uz de fals, să nu se prezinte la chemarea organelor de urmărire penală, să-și retracteze declarațiile date și să refuze prezentarea la I.M.L. Cluj-Napoca în vederea expertizării, pentru îngreunarea desfășurării urmăririi penale.
Instanța a constatat că, în cauză, sunt întrunite condițiile legale pentru prelungirea măsurii arestării preventive față de ambele inculpate, întrucât temeiurile care au determinat arestarea inițială a acestora (respectiv cele prev. de art.143 alin.1 și art.148 alin.1 lit.b C.pr.pen.) subzistă și impun în continuare privarea lor de libertate.
Astfel, din declarațiile învinuiților Vais A., David Ilona, Cadar I., Moja A. ca, Bâlc Onisie și M. M., concluziile expertizelor medico-legale efectuate în cauză față de învinuiții Vais A., David Ilona, Cadar I., C. Gligor și Moja A. ca, comunicările făcute de Casa de Asigurări de Sănătate Cluj, interceptările convorbirilor telefonice și comunicările telefonice efectuate în baza autorizațiilor emise de instanță, coroborate cu declarațiile inculpatelor C. C. și C. N.
-C., rezultă indicii temeinice cu privire la faptul că acestea se fac vinovate de comiterea infracțiunilor reținute în sarcina lor (infracțiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, respectiv de maxim 20 de ani pentru complicitate la înșelăciune și de maxim 7 ani pentru favorizarea infractorului).
În ceea ce privește incidența în speță a dispozițiilor art.148 alin.1 lit.b C.pr.pen., este de menționat că ambele inculpate au încercat să zădărnicească în mod direct aflarea adevărului în cauză prin influențarea învinuiților sus-menționați.
Astfel, după ce învinuiților li s-au comunicat acuzațiile, cele două inculpate au insistat pe lângă aceștia să nu mai răspundă la chemarea organelor de urmărire penală și în cazul în care au dat declarații să le retracteze, cu motivarea că ar fi fost constrânși de organele de poliție. Ulterior, după ce și alți învinuiți au fost invitați la organele de cercetare penală pentru audieri, inculpatele au procedat în aceeași manieră, respectiv le-au dat instrucțiuni ferme să nu dea curs citațiilor, să refuze să
dea orice declarație și să refuze efectuarea expertizelor medico-legale dispuse în cauză, asigurându-i că în acest mod vor scăpa de răspunderea penală. Mai mult, inculpata C. C. a convocat la locuința învinuitei M. M. din Turda și la
locuința învinuiților Tat M. și Tat Dumitru din Cluj-Napoca, pe mai mulți dintre învinuiți, precum și pe alte persoane beneficiare de indemnizații frauduloase de handicap obținute în aceeași modalitate (persoane ce urmează a fi identificate),
dându-le aceleași instrucțiuni. De asemenea, cele două inculpate le-au cerut învinuiților să simuleze simptomele unor afecțiuni psihice în cazul în care vor trebui totuși să fie expertizați și, de asemenea, le-au cerut să-și schimbe cartelele telefonice, bănuind că ar putea fi efectuate interceptări (de precizat că învinuiții Cadar I., Mureșan Aurelie și soția învinuitului Vais A. au dat chiar curs acestei solicitări, înlocuindu-și cartelele telefonice). Ca urmare a manoperelor inculpatelor, mai mulți învinuiți nu s-au prezentat în fața organelor de urmărire penală și nici la I.M.L. Cluj-Napoca în vederea expertizării, astfel că urmărirea penală a fost îngreunată în mod considerabil. Tot datorită acestor demersuri efectuate de cele două inculpate, de a influența învinuiții în vederea zădărnicirii
aflării adevărului, în continuare urmărirea penală se desfășoară cu dificultate, o parte din învinuiți sustrăgându-se de la cercetarea penală (în acest sens fiind atitudinea învinuitei Toșa-Abrudan E. împotriva căreia a fost emis un mandat de aducere la sediul I.P.J. Cluj, pentru data de 14 mai 2013, dar care nu a putut fi executat în condițiile în care învinuita s-a baricadat în propria locuință).
S-a considerat de către instanța de fond că temeiul prevăzut de art. 148 lit. b C.pr.pen. potrivit căruia se poate lua măsura arestării preventive atunci când
"există date că inculpatul încearcă să zădărnicească în mod direct sau indirect aflarea adevărului prin influențarea unei părți, a unui martor sau expert ori prin distrugerea, alterarea sau sustragerea mijloacelor materiale de probă"; subzistă în continuare chiar dacă inculpatele sunt încarcerate. Raportat la modul cum înțeleg acestea să se comporte, amenințând toate persoanele cu care vin în contact dacă nu fac ceea ce vor ele, inventând diverse povești neadevărate pentru a le discredita, țipând după ele pe stradă, spărgând geamurile de la locuința lor pentru a le intimida, blestemând, sunându-le încontinuu până și-au schimbat chiar și de 3 ori numerele de telefon, etc., comportament ce reiese din declarațiile martorilor audiați după ultima prelungire a arestului preventiv (membri ai D.G.A.S.P.C. Hunedoara), la starea de fapt anterior descrisă din care rezultă în mod clar că au influențat în toate modurile posibile pe învinuiți pentru ca aceștia să nu dea declarație în defavoarea lor, să refuze orice examinare medico-legală, să se prefacă bolnavi psihic pentru a nu fi audiați, etc. este cât se poate de cert faptul că lăsate în libertate nu vor face altceva decât să încerce pe mai departe zădărnicirea aflării adevărului. Învinuiții sunt persoane în vârstă, iar din convorbirile telefonice interceptate rezultă că aceștia sunt dependenți de "sfaturile"; inculpatelor, prin urmare dacă inculpatele vor lua din nou legătura cu aceștia, ancheta, și așa îngreunată de inculpate, va deveni și mai anevoioasă cu atât mai mult cu cât se impune identificarea persoanelor care au falsificat într-un fel sau altul actele medicale pe baza cărora învinuiții au obținut certificate de încadrare în grad de handicap.
Mai mult, inculpatele au influențat prin comportamentul lor mai mulți medici, prin urmare și cei care efectuează expertizele medico-legale pot fi în aceeași manieră abordați dacă ele ar fi lăsate în libertate. Pe de altă parte, ele au influențat și până acum expertizele medico-legale în sensul că mai mulți învinuiți au refuzat să fie expertizați tocmai datorită sfaturilor celor două, reflectate de convorbirile telefonice interceptate.
Apoi, este de precizat faptul că, din motive obiective, datorită complexității cauzei, urmărirea penală nu a putut fi finalizată până la momentul expirării duratei arestării preventive dispuse inițial față de inculpate, urmând a se proceda în continuare la efectuarea expertizelor medico-legale de stabilire a stării de sănătate a mai multor învinuiți, identificarea și audierea unor martori, respectiv administrarea de probe referitoare la participația unor medici și alți specialiști la activitatea infracțională.
Faptul că este posibil ca soțul inculpatei C. C. să aibă nevoie de ajutor specializat nu impune punerea în libertate a inculpatelor. Ele beneficiază de asistență juridică în mod cert calificată, iar dacă situația soțului era reală demult ar fi fost formulată o cerere de instituire a unor măsuri de ocrotire.
Nu corespunde adevărului că de la data de_ nu au mai fost efectuate acte de urmărire penală în dosar, din contră, tot volumul XI al dosarului de urmărire penală conține astfel de acte, fiind audiați mai mulți martori și învinuiți
sau procurate acte din care rezultă activitatea infracțională anterioară a inculpatelor.
În consecință, propunerea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj a fost admisă, iar în temeiul art.159 C.pr.pen. s-a dispus prelungirea măsurii arestării preventive față de inculpatele C. C. și C. N. -C., cu o durată de 30 de zile, începând cu data de 23 iunie 2013 și până la data de 22 iulie 2013.
Potrivit art.192 alin.3 C.pr.pen. cheltuielile judiciare ocazionate cu soluționarea propunerii de prelungire a măsurii arestării preventive au rămas în sarcina statului.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs în termenul legal inculpatele C.
C., și C. N. C. .
În motivarea recursului se arată că inculpata C. N. a recunoscut din primul moment toate aspectele reținute în sarcina sa, iar din acele convorbiri telefonice rezultă cu certitudine solicitările învinuiților pentru ca să îi ajute și să le sugereze ceea ce au de făcut, iar în ceea ce privește infracțiunile reținute în sarcina inculpatei C. C., se retine că, aceasta ar fi influențat medicii, ori, nu exista nicio declarație sau act de urmărire penală din care să rezulte aceste lucru. Raportat la temeiurile reținute de instanța fondului în încheierea din data de_, în sensul că, inculpatele ar prezenta un pericol pentru ordinea publică și ar
influența desfășurarea procesului, nu se poate reține acest lucru, deoarece inculpatele au recunoscut și au înțeles ceea ce au greșit în acest dosar și de ce au ajuns aici, nu au avut cunoștințe juridice și ca atare nu au avut reprezentarea faptelor pe care le-au comis. Nu este real faptul că ar fi susținut anterior în data de
19 iunie 2013, că nu a fost efectuat nici un act de urmărire penală, ci doar învederează faptul că, din data de_ de când inculpatelor le-a fost prelungită starea de arest preventiv, au fost trei zile în care organele de urmărire penală au efectuat acte de urmărire penală. În opinia sa, nu pot fi ținute inculpatele în arest preventiv doar ca organele de urmărire penală să facă în doar trei zile acte de
urmărire penală (respectiv in zilele de 06.06.- 13.06.-_ ). De asemenea trebuie să se aibă în vedere situația personală și medicală a inculpatelor, îndeosebi situația medicală a inculpatei C. C. care suferă de schizofrenie, are afecțiuni fizice și psihice, iar detențiunea pentru ea este foarte grea.Totodată, precizează că soțul inculpatei C. C. are grave probleme de sănătate, iar în cazul în care
inculpatele nu ar fi puse în libertate, acesta a putea fi încredințat spre îngrijirea unei alte persoane, întrucât se află în imposibilitate de a se îngriji singur.
Ca atare se solicită admiterea recursului formulat, punerea de îndată în libertate a acestora sau înlocuirea măsurii arestului preventiv cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea .
Examinând probele dosarului Curtea va constata că recursurile declarate în cauză sunt nefondate.
Din actele dosarului rezultă că că la data de_ inculpatele C. C. și C. N. -C. au fost reținute pe o durată de 24 de ore (până la data de _
, ora 21,00) prin ordonanța Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj, emisă în dosarul nr.195/P/2012, la aceeași dată fiind audiate de procuror (în prezența apărătorului ales) și fiind pusă în mișcare acțiunea penală împotriva acestora, pentru săvârșirea infracțiunilor sus-menționate. Ulterior, prin încheierea penală nr.41/C/_ a Tribunalului Cluj, s-a dispus arestarea preventivă a inculpatelor pe o perioadă de 29 de zile, începând cu data de_ și până la data de_, măsură prelungită apoi prin încheierea penală nr. 48/C/_ a Tribunalului Cluj.
În raport cu art. 5 din CEDO și art. 23 din Constituția României măsura arestării unei persoane se poate dispune atunci când există motive verosimile că s-a săvârșit o infracțiune sau există motive temeinice de a se crede în posibilitatea săvârșirii unei noi infracțiuni fiind necesară astfel apărarea ordinii publice, a drepturilor și libertăților cetățenilor, desfășurarea în bune condiții a procesului penal.
Și în prezent subzistă condițiile reglementate de art. 148 lit. dispozițiilor art.148 alin.1 lit.b C.pr.pen., este de menționat că ambele inculpate au încercat să zădărnicească în mod direct aflarea adevărului în cauză prin influențarea învinuiților sus-menționați. Astfel, după ce învinuiților li s-au comunicat acuzațiile, cele două inculpate au insistat pe lângă aceștia să nu mai răspundă la chemarea organelor de urmărire penală și în cazul în care au dat declarații să le retracteze, cu motivarea că ar fi fost constrânși de organele de poliție. Ulterior, după ce și alți învinuiți au fost invitați la organele de cercetare penală pentru audieri, inculpatele au procedat în aceeași manieră, respectiv le-au dat instrucțiuni ferme să nu dea curs citațiilor, să refuze să dea orice declarație și să refuze efectuarea expertizelor medico-legale dispuse în cauză, asigurându-i că în acest mod vor scăpa de răspunderea penală. Mai mult, inculpata C. C. a convocat la locuința
învinuitei M. M. din Turda și la locuința învinuiților Tat M. și Tat Dumitru din Cluj-Napoca, pe mai mulți dintre învinuiți, precum și pe alte persoane beneficiare de indemnizații frauduloase de handicap obținute în aceeași modalitate (persoane ce urmează a fi identificate), dându-le aceleași instrucțiuni. De asemenea, cele două inculpate le-au cerut învinuiților să simuleze simptomele unor afecțiuni psihice în cazul în care vor trebui totuși să fie expertizați și, de asemenea, le-au cerut să-și schimbe cartelele telefonice, bănuind că ar putea fi efectuate interceptări (de precizat că învinuiții Cadar I., Mureșan Aurelie și soția învinuitului Vais A. au dat chiar curs acestei solicitări, înlocuindu-și cartelele telefonice). Ca urmare a manoperelor inculpatelor, mai mulți învinuiți nu s-au prezentat în fața organelor de urmărire penală și nici la I.M.L. Cluj-Napoca în vederea expertizării, astfel că urmărirea penală a fost îngreunată în mod considerabil. Tot datorită acestor demersuri efectuate de cele două inculpate, de a influența învinuiții în vederea zădărnicirii aflării adevărului, în continuare urmărirea penală se desfășoară cu dificultate, o parte din învinuiți sustrăgându-se de la cercetarea penală (în acest sens fiind atitudinea învinuitei Toșa-Abrudan E. împotriva căreia a fost emis un mandat de aducere la sediul I.P.J. Cluj, pentru data de 14 mai 2013, dar care nu a putut fi executat în condițiile în care învinuita s-a baricadat în propria locuință).
S-a considerat în mod pertinent de către instanța de fond că temeiul prevăzut de art. 148 lit. b C.pr.pen. potrivit căruia se poate lua măsura arestării preventive atunci când "există date că inculpatul încearcă să zădărnicească în mod direct sau indirect aflarea adevărului prin influențarea unei părți, a unui martor sau expert ori prin distrugerea, alterarea sau sustragerea mijloacelor materiale de probă"; subzistă în continuare chiar dacă inculpatele sunt încarcerate. Raportat la modul cum înțeleg acestea să se comporte, amenințând toate persoanele cu care vin în contact dacă nu fac ceea ce vor ele, inventând diverse povești neadevărate pentru a le discredita, țipând după ele pe stradă, spărgând geamurile de la locuința lor pentru a le intimida, blestemând, sunându-le încontinuu până și-au schimbat chiar și de 3 ori numerele de telefon, etc., comportament ce reiese din declarațiile martorilor audiați după ultima prelungire a arestului preventiv (membri ai D.G.A.S.P.C. Hunedoara), la starea de fapt anterior descrisă din care rezultă în mod
clar că au influențat în toate modurile posibile pe învinuiți pentru ca aceștia să nu dea declarație în defavoarea lor, să refuze orice examinare medico-legală, să se prefacă bolnavi psihic pentru a nu fi audiați, etc. este cât se poate de cert faptul că lăsate în libertate nu vor face altceva decât să încerce pe mai departe zădărnicirea aflării adevărului. Învinuiții sunt persoane în vârstă, iar din convorbirile telefonice interceptate rezultă că aceștia sunt dependenți de "sfaturile"; inculpatelor, prin urmare dacă inculpatele vor lua din nou legătura cu aceștia, ancheta, și așa îngreunată de inculpate, va deveni și mai anevoioasă cu atât mai mult cu cât se impune identificarea persoanelor care au falsificat într-un fel sau altul actele medicale pe baza cărora învinuiții au obținut certificate de încadrare în grad de handicap.
Mai mult, inculpatele au influențat prin comportamentul lor mai mulți medici, prin urmare și cei care efectuează expertizele medico-legale pot fi în aceeași manieră abordați dacă ele ar fi lăsate în libertate. Pe de altă parte, ele au influențat și până acum expertizele medico-legale în sensul că mai mulți învinuiți au refuzat să fie expertizați tocmai datorită sfaturilor celor două, reflectate de convorbirile telefonice interceptate.
Totodată se constată că prelungirea măsurii arestării este oportună și pentru continuarea cercetărilor în bune condiții întrucât în cauză urmează a se efectua numeroase acte procedurale și procesuale față de inculpate.
Motivele care au condus la luarea măsurii arestării preventive nu s-au schimbat, iar prelungirea acestei măsuri prin prisma art .155 C.p.p.este justificată de necesitatea administrării unor probe esențiale pentru soluționarea legală a cauzei, așa cum de altfel a apreciat în mod pertinent și instanța de fond urmând a se efectua expertize medico-legale de stabilire a stării de sănătate a mai multor învinuiți, identificarea și audierea unor martori, respectiv administrarea de probe referitoare la participația unor medici.
Referitor la existența anumitor circumstanțe sau împrejurări de natură să se răsfrângă asupra situației juridice ale inculpatelor, conduita procesuală, situația familială, absența antecedentelor penale, vor fi relevante într-un moment procesual ulterior când instanța va adopta o soluție în concordanță cu disp. art. 345 C.p.p
De asemenea starea de sănătate a inculpatelor a fost analizată și cu ocazia luării măsurii arestării preventive a acestora și nu au intervenit modificări medicale care să fie constatate printr-o expertiză medico-legală care să implice punerea în libertate a acestora, iar faptul că este posibil ca soțul inculpatei C. C. să aibă nevoie de ajutor specializat nu impune punerea în libertate a inculpatelor care beneficiază de asistență juridică în mod cert calificată, iar dacă situația soțului era reală de urgență ar fi fost formulată o cerere de instituire a unor măsuri de ocrotire.
Nici înlocuirea măsurii arestării preventive a inculpatelor cu măsura obligării de a nu părăsi țara sau localitatea nu este oportună raportat la cele expuse mai sus, precum și la disp. art. 139 C.p.p.
Astfel potrivit art. 139 C.p.p. o măsură preventivă poate fi înlocuită cu o altă măsură preventivă când temeiurile care au stat la luarea măsurii, în speță cea a arestării, s-au schimbat.
Înlocuirea trebuie să fie consecința unei schimbări relevante a situației inculpatelor sau a faptelor săvârșite de către acestea, ceea ce în speță până în prezent nu s-a constatat.
În contextul celor expuse mai sus Curtea, în baza art.385 indice 15 pct.1 lit. b C.p.p. va respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpatele C. C. si C. N. C., aflate in prezent in Arestul IPJ Cluj împotriva încheierii penale nr. 57 din 19 iunie 2013 a Tribunalului Cluj.
În baza art.192 alin.2 Cod procedură penală va obliga pe fiecare recurentă să plătească în favoarea statului suma de câte 200 lei cheltuieli judiciare.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpatele C. C. si C.
N. C., aflate in prezent in Arestul IPJ Cluj împotriva încheierii penale nr. 57 din 19 iunie 2013 a Tribunalului Cluj.
Obligă pe fiecare recurentă să plătească în favoarea statului suma de câte 200 lei cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 21 iunie 2013 . PREȘEDINTE JUDECĂTORI
V. C. I. C. M. SS Plecat in C.O.-semneaza
presedintele C.A .Cluj
V. M.
GREFIER
G. I. -B.
Red.I.C.M./S.M.D.
3 ex./_ Jud.fond. S. T
← Încheierea penală nr. 238/2013. Prelungirea arestului preventiv | Încheierea penală nr. 77/2013. Prelungirea arestului preventiv → |
---|