Încheierea penală nr. 69/2013. Prelungirea arestului preventiv
| Comentarii |
|
R O M Â N I A TRIBUNALUL CLUJ SECȚIA PENALĂ DOSAR Nr._
Cod operator de date cu caracter personal: 3184
ÎNCHEIEREA PENALĂ Nr. 69/C/2013
Ședința Camerei de Consiliu din 18 iulie 2013 Instanța este constituită din :
Președinte: L. F. Grefier: A. T.
Pe rol se află soluționarea propunerii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj, privind prelungirea duratei măsurii arestării preventive luată față de inculpatele C. C. și C. N. -C. , cercetate în dosarul penal nr.195/P/2012 pentru săvârșirea infracțiunilor, după cum urmează:
C. C., pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la înșelăciune, cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată, cu 20 acte materiale, prev. de art.26 C.pen. rap. la art.215 alin.1, 2 și 5 C.pen., cu aplicarea art.41 alin.2 C.pen.
C. N. -C., pentru săvârșirea infracțiunii de favorizarea infractorului, în formă continuată, cu 8 acte materiale, prev. de art.264 C.pen., cu aplicarea art.41 alin. 2 C.pen.
La apelul nominal făcut în cauză, se prezintă inculpatele C. C. și C.
N. -C., aflate în stare de arest preventiv, asistate de către apărătorul ales, av. Costea Cuc Gianina, cu împuternicire avocațială depusă la dosar.
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj este reprezentat de procuror ROMANA RĂDUCANU.
S-a făcut referatul cauzei, după care, instanța aduce la cunoștința inculpatelor C. C. și C. N. -C. obiectul sesizării și motivul prezenței lor în fața instanței, respectiv faptul că, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj a solicitat prelungirea duratei măsurii arestării preventive, pe o durată de 30 de zile, începând cu data de 23 iulie 2013, până la data de 21 august 2013.
În continuare, instanța întreabă participanții dacă sunt cereri de formulat ori excepții de ridicat, prealabile acordării cuvântului în dezbaterea judiciară a propunerii de prelungire a măsurii arestului preventiv.
Atât reprezentanta Ministerului Public, cât și apărătoarea inculpatelor C.
C. și C. N. -C., învederează instanței că nu au cereri de formulat ori excepții de invocat.
Nefiind cereri de formulat sau excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul participanților în dezbaterea judiciară a propunerii de prelungire a măsurii arestului preventiv.
Reprezentanta Ministerului Public, în temeiul prevederilor art. 1551și următoarele C.pr.pen., susține propunerea de prelungire a măsurii arestului preventiv față de inculpatele C. C. și C. N. -C., astfel cum a fost formulată și argumentată amănunțit și în mod judicios prin memoriul scris aflat la dosarul cauzei, apreciind că sunt îndeplinite condițiile legale prevăzute de lege în acest sens.
În speța de față, este vorba de subzistența și în prezent a temeiului avut în vedere la arestarea inițială a inculpatelor, și anume cel prevăzut de art. 148 lit. b C.pr.pen., referitor la încercarea de zădărnicire în mod direct a aflării adevărului în cauză, în cursul fazei de urmărire penală a procesului penal în care sunt implicate inculpatele C. C. și C. N. -C. . A avut loc influențarea unei multitudini de participanți în faza de urmărire penală, influențare ce s-a produs în mod repetat, sistematic, insistent și chiar agresiv, cu tentă de hărțuire a unor persoane, așa cum reiese din actele dosarului, în special din volumul IV a dosarului de urmărire penală. Această atitudine a inculpatelor a și avut efectul scontat și urmărit de ele, fiind îngreunată și întârziată efectiv administrarea probațiunii.
Prin urmare, apreciază că se impune în continuare privarea de libertate a inculpatelor C. C. și C. N. -C., până la finalizarea urmăririi penale, sau cel puțin până la apropierea de finalizare a urmăririi penale, pentru a elimina în totalitate scopul de alterare a cercetărilor prin intervențiile nejustificate și abuzive ale celor două inculpate.
Așa cum reiese din motivarea propunerii de prelungire a măsurii arestării preventive formulată în cauză, probațiunea va fi completă în perioada imediat următoare, prin administrarea unor probe științifice cu expertize medico-legale, prin stabilirea cadrului procesual prin extinderea acțiunii penale sau cel puțin extinderea cercetărilor față de alte persoane, audieri de martori și alte probe ce vor fi considerate necesare pe parcurs.
În condițiile în care fiecare inculpată a acționat în mod repetat în scopul influențării tuturor acestor categorii de probe și mijloacelor de probe, inclusiv a probelor stiințifice prin determinarea coautorilor, fie să nu se prezinte la expertizare, fie să simuleze simptomele unor boli psihice, precum și a tuturor categoriilor de participanți, fie învinuiți, fie martori, cum ar fi de exemplu martora Molnar N., singura concluzie logică care se poate desprinde este cea a persistenței inculpatelor la influențarea bunul mers al anchetei penale.
Chiar și în ultima perioadă, respectiv după arestarea sa, inculpata C. C.
, continuă să își planifice cu vehemență schimbarea cursului urmăririi penale prin realizarea unei proprii anchete asupra unor medici și membrii ai comisiilor județele, fie prin implicarea corpului de control al Guvernului, fie prin alte mijloace, astfel cum a susținut personal în declarația din data de_ la sediul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj.
Pentru toate aceste considerente, precum și pentru celelalte argumente expuse în memeriul scris al Parchetului, dar mai ales fiind îndeplinite condițiile legale stipulate în art. 155 alin 1 teza 1 C.pr.pen, solicită admiterea propunerii de prelungire a arestului preventiv față de ambele inculpate.
Apărătoarea inculpatelor C. C. și C. N. -C. , solicită respingerea propunerii de prelungire a măsurii arestării preventive luată față de cele două inculpate, solicitând instanței a observa că acestea au fost reținute și apoi arestare din data de 24 aprilie 2013, astfel că în curând se vor împlini 90 de zile de când inculpatele se află în arest preventiv.
S-a reținut în sarcina inculpatei Cotoraș C. faptul că a procurat documente medicale false în baza cărora au fost eliberate certificate de încadrare în grad de handicap pentru mai multe persoane, iar în sarcina inculpatei Cotoraș
N. -C., faptul că în perioada februarie-aprilie a insistat pe lângă învinuiți să nu se prezinte la solicitarea organelor de urmărire penală, să își retracteze declarațiile date, sau să refuze prezentarea la I.M.L. în vederea expertizării.
Solicită a se observa că inculpata C. N. a recunoscut infracțiunea săvârșită, dând și o explicație organelor de urmărire penală, respectiv că nu înțelegea de ce învinuiții îi spuneau că trebuie să fie expertizați din nou. Nu avea cunoștință despre dosarul de urmărire penală aflat pe rolul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj și nu înțelegea ce doreau persoanele respective. Infracțiunea reținută în sarcina sa, respectiv aceea ce favorizare a infracțtorului a recunoscut-o, astfel că nu înțelege de ce mai este nevoie ca inculpata să stea în arest preventiv, atâta timp cât a recunoscut și și-a asumat fapta.
Cu privire la învinuirea adusă inculpatei C. C., solicită instanței a observa faptul că inculpata era președinta unei organizații nonguvernamentale pentru sprijinirea unor persoane cu handicap. În această calitate, inculpata a depus la comisia de expertizare dosarele întocmite de către învinuiții din dosar, împreună cu aparținătorii acestora. Inculpata nu putea să ducă acte medicale false, sau să facă acte medicale false, ci a luat actele primite de la familiile învinuiților și le-a transportat pentru a le depune la comisia respectivă.
Face referire la declarația martorei Molnar N., arătând că este o persoană interesată pentru ca ea răspunde de toate acele diagnostice pe care le-a dat, pentru că ea este președinta comisiei, astfel că încercând să iasă nevinovată, vine și spune că a fost influențată de inculpata C. Cantica.
În ceea ce privește faptul că urmărirea penală nu a fost finalizată, solicită instanței a observa că în cursul acestui mandat de 30 de zile care urmează să se încheie duminică, s-au finalizat 5 expertize făcute la I.M.L. Cluj. Se întreabă cum ar putea inculpatele să influențeze probe științifice. În altă ordine de idei, nici un alt martor nu a fost audiat în aceste 30 de zile, ori pentru a finaliza expertize medico-legale nu este nevoie ca inculpatele să își petreacă timpul în arest preventiv.
Inculpata este grav bolnavă, astfel cum rezultă din actele medicale depuse la dosarul cauzei. A ține inculpata în arest preventiv în aceste condiții pentru a finaliza 5 expertize medicale este prea mult.
Cu privire la infracțiunea reținută în sarcina inculpatei C. N., dacă inculpata ar fi fost condamnată și ar fi primit minimul pedepsei, și-ar fi executat pedeapsa în acest timp.
Solicită instanței a face aplicarea art. 145, art.145/1 C.pr.pen., respectiv luarea măsurii obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu sau țara. Referitor la declarația dată în fața procurorului Parchetului de pe lângă Curtea de Apel
Cluj, învederează instanței faptul că, în urma unei expertize efectuate la Spital Penitenciar Jilava, inculpata C. C. a fost diagnosticată cu o boală psihică, iar în ziua când a dat declarația, inculpata nu își luase medicamentele. Domnul procuror a solicitat inculpatei să îi spună ce a făcut, cui anume a dat bani și cine a făcut toate acele acte, iar inculpata a spus că nu a dat nici un ban nimănui. În acest context a fost solicitată să ajute la finalizarea anchetei, iar inculpata a răspuns că singurul mod în care ar putea face acest lucru ar fi acela de a se face verificările despre care face vorbire reprezentanta Ministerului Public.
Totodată, solicită instanței a avea în vedere că toți învinuiții din prezenta cauză sunt bolnavi, unii din ei nici nu puteau să urce scările sau să vorbească coerent.
Solicită instanței a avea în vedere și faptul că soțul inculpatei este grav bolnav, nu se poate îngriji singur, iar la acest moment se află la niște vecini.
În concluzie, solicită instanței respingerea propunerii de prelungire a măsurii arestării preventive și dispunerea unei alte măsuri preventive neprivative de libertate cu mențiunea că inculpatele vor respecta toate obligațiile care le vor fi impuse.
În replică, reprezentanta Ministerului Public, cu privire la inculpata C.
N., a se remarca că din ansamblul probator rezultă fără dubii că de la un anumit moment a acționat în deplina facultate mintală, împreună cu coinculpata. În ce privește starea de sănătate alterată a inculpatei C. C. ,
apreciază că este rezolvabilă prin proceduri legale aferente stării de fapt.
În ce privește modul de consemnare al declarațiilor de la Parchet, solicită instanței a avea în vedere că inculpata a fost asistată de către apărătorul ales, la acel moment neexistând modificări sau reformulări, fiind semnate fără obiecțiuni cele consemnate în scris.
Inculpata C. C. , având ultimul cuvânt, solicită instanței a fi cercetată în stare de libertate întrucât este grav bolnavă.
Inculpata C. N. -C. , având ultimul cuvânt, solicită instanței a fi cercetată în stare de libertate întrucât și-a recunoscut fapta pe care o regretă și și- o asumă. De asemenea, arată că este studentă și dorește să își susțină examenele în toamnă, pentru a nu fi nevoită să repete anul universitar.
I N S T A N Ț A
Prin sesizarea înregistrată sub numărul de mai sus, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj a solicitat instanței, în conformitate cu prev. art.155 și urm. C.pr.pen., să dispună prelungirea măsurii arestării preventive față de inculpatele
C. C., cercetată pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la înșelăciune, cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată, cu 20 acte materiale, prev. de art.26 C.pen. rap. la art.215 alin.1, 2 și 5 C.pen., cu aplicarea art.41 alin.2 C.pen. și C. N. -C. , cercetată pentru săvârșirea infracțiunii de favorizarea infractorului, în formă continuată, cu 8 acte materiale, prev. de art.264 C.pen., cu aplicarea art.41 alin. 2 C.pen., cu o durată de 30 de zile, începând cu data de 23 iulie 2013 și până la data de 21 august 2013, arătând în motivare, în esență, că sunt întrunite condițiile prevăzute de lege pentru
prelungirea măsurii arestării preventive față de ambele inculpate, iar prelungirea măsurii este necesară pentru a se asigura buna desfășurare a procesului penal.
Analizând propunerea formulată, în raport cu actele dosarului de urmărire penală și cu dispozițiile legale în materie, instanța reține următoarele :
La data de_ inculpatele C. C. și C. N. -C. au fost reținute pe o durată de 24 de ore (până la data de_, ora 21,00) prin ordonanța Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj, emisă în dosarul nr.195/P/2012, la aceeași dată fiind audiate de procuror (în prezența apărătorului ales) și fiind pusă în mișcare acțiunea penală împotriva acestora, pentru săvârșirea infracțiunilor sus-menționate. Ulterior, prin încheierea penală nr.41/C/_ a Tribunalului Cluj, s-a dispus arestarea preventivă a inculpatelor pe o perioadă de 29 de zile, începând cu data de_ și până la data de_, măsură fiind ulterior prelungită prin încheierile penale nr. 48/C/_ a Tribunalului Cluj și respectiv nr. 57/C/_ .
În fapt s-a reținut, în esență, că inculpata C. C., în calitate de președinte al Asociației de Psihiatrie Arizona a Persoanelor cu Handicap Mental și Boala Alzheimer - Hunedoara, a procurat documente medicale și de altă natură, false, în baza cărora au fost eliberate certificatele de încadrare în grad de handicap pentru mai mulți învinuiți (și anume, Vais A., David Ilona, Cadar
I., C. Gligor, Moja A. ca, M. Aurelie, Tat M., Csete M., Tat Dumitru, Hrebenciuc Verona, M. Nastasia, Abrudan Marioara, Peteleu Elisaveta, Bâlc Onisie, Toșa-Abrudan E., Kiss Ilona-E., Hoț Nastasia și M. M. ), de către Comisia de E. luare a Persoanelor Adulte cu Handicap Cluj, fiind cauzat astfel un prejudiciu total de peste 537.000 lei Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Cluj și primăriilor pe raza cărora domiciliază învinuiții (din prejudiciul total, prejudiciul cauzat D.G.A.S.P.C. Cluj fiind în sumă de
237.513 lei); în schimbul acestui "serviciu";, învinuiții (care sunt cercetați pentru săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune și uz de fals, constând în aceea că, în perioada 2008-2010, au obținut indemnizații lunare pentru persoane cu handicap, prin inducerea în eroare a reprezentanților Comisiei de E. luare a Persoanelor Adulte cu Handicap Cluj, cu ajutorul unor documente medicale false) plăteau inculpatei C. C. o cotizație lunară de 50 lei, aceasta eliberând chitanțe doar pentru suma de 20 lei.
În ceea ce o privește pe inculpata C. N. -C. s-a reținut că, în perioada februarie-aprilie 2013, în mod sistematic, a insistat pe lângă învinuiții
M. Aurelie, Cadar I., David Ilona, Bâlc Onisie, C. Gligor, Moja A. ca, M.
M. și Abrudan Marioara, cercetați pentru săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune și uz de fals, să nu se prezinte la chemarea organelor de urmărire penală, să-și retracteze declarațiile date și să refuze prezentarea la I.M.L. Cluj- Napoca în vederea expertizării, pentru îngreunarea desfășurării urmăririi penale.
Instanța constată că, în cauză, sunt întrunite condițiile legale pentru prelungirea măsurii arestării preventive față de ambele inculpate, întrucât temeiurile care au determinat arestarea inițială a acestora (respectiv cele prev. de art.143 alin.1 și art.148 alin.1 lit.b C.pr.pen.) subzistă și impun în continuare privarea lor de libertate.
Astfel, cu observația că existența indiciilor temeinice că inculpatele s-ar putea face vinovate de săvârșirea infracțiunilor imputate a fost deja tranșată în mod definitiv prin decizia penală nr. 601/R/_ pronunțată de Curtea de Apel Cluj, ne vom rezuma la a arăta că și în opinia instanței, în cauză sunt îndeplinite cerințele impuse de art. 143 alin. 1 C.pr.pen., raportat la declarațiile învinuiților Vais A., David Ilona, Cadar I., Moja A. ca, Bâlc Onisie, M. M., Peteleu Elisaveta, Kiss Ilona E., la comunicările făcute de Casa de Asigurări de Sănătate Cluj, la conținutul expertizelor medico-legale efectuate până în prezent (excepție făcând situația învinuitului Tat Dumitru), dar și la cuprinsul proceselor-verbale de redare a conținutului convorbirilor telefonice efectuate în cauză.
În acest sens, instanța reamintește practica instanței de contencios european de la Starsbourg, în care s-a statuat în mod constant că faptele ce au dat naștere la bănuielile legitime nu trebuie să fie de același nivel ca și cele necesare pentru justificarea unei condamnări sau chiar pentru a fundamenta o anumită acuzație, acestea urmând a fi probate în faza ulterioară a urmăririi penale angajate împotriva persoanei reținute. (cauza Murray c/Royaume - Uni; Erdagoz c/Turquie).
În al doilea rând, în ceea ce privește incidența în speță a dispozițiilor art.148 alin.1 lit.b C.pr.pen., este de menționat că ambele inculpate au încercat să zădărnicească în mod direct aflarea adevărului în cauză prin influențarea învinuiților sus-menționați. Astfel, după ce învinuiților li s-au comunicat acuzațiile, cele două inculpate au insistat pe lângă aceștia să nu mai răspundă la chemarea organelor de urmărire penală și în cazul în care au dat declarații să le retracteze, cu motivarea că ar fi fost constrânși de organele de poliție. Ulterior, după ce și alți învinuiți au fost invitați la organele de cercetare penală pentru audieri, inculpatele au procedat în aceeași manieră, respectiv le-au dat instrucțiuni ferme să nu dea curs citațiilor, să refuze să dea orice declarație și să refuze efectuarea expertizelor medico-legale dispuse în cauză, asigurându-i că în acest mod vor scăpa de răspunderea penală. Mai mult, inculpata C. C. a convocat la locuința învinuitei M. M. din Turda și la locuința învinuiților Tat M. și Tat Dumitru din Cluj-Napoca, pe mai mulți dintre învinuiți, precum și pe alte persoane beneficiare de indemnizații frauduloase de handicap obținute în aceeași modalitate (persoane ce urmează a fi identificate), dându-le aceleași instrucțiuni. De asemenea, cele două inculpate le-au cerut învinuiților să simuleze simptomele unor afecțiuni psihice în cazul în care vor trebui totuși să fie expertizați și, de asemenea, le-au cerut să-și schimbe cartelele telefonice, bănuind că ar putea fi efectuate interceptări (de precizat că învinuiții Cadar I. ,
M. Aurelie și soția învinuitului Vais A. au dat chiar curs acestei solicitări, înlocuindu-și cartelele telefonice). Ca urmare a manoperelor inculpatelor, mai mulți învinuiți nu s-au prezentat în fața organelor de urmărire penală și nici la I.M.L. Cluj-Napoca în vederea expertizării, astfel că urmărirea penală a fost îngreunată în mod considerabil. Tot datorită acestor demersuri efectuate de cele două inculpate, de a influența învinuiții în vederea zădărnicirii aflării adevărului, în continuare urmărirea penală se desfășoară cu dificultate, o parte din învinuiți sustrăgându-se de la cercetarea penală (în acest sens fiind
atitudinea învinuitei Toșa-Abrudan E. împotriva căreia a fost emis un mandat de aducere la sediul I.P.J. Cluj, pentru data de 14 mai 2013, dar care nu a putut fi executat în condițiile în care învinuita s-a baricadat în propria locuință).
Contrar susținerilor apărătorului ales al inculpatelor, acestea ar avea în continuare posibilitatea influențării mersului anchetei chiar și sub aspectul probelor științifice (expertize medico-legale), în contextul în care inculpatele au dat instrucțiuni amănunțite învinuiților cercetați sub aspectul săvârșirii infracțiunii de înșelăciune în sensul de a refuza orice examinare medico-legală și să se prefacă bolnavi psihic, învinuiții persoane în vârstă și dependente de sfaturile inculpatelor constituind o masă de manevră lesnicioasă pentru acestea. Sub acest aspect, experiența inculpatelor pare a fi una consolidată, prin prisma declarațiilor date de martorii Buda M. a, G. scu M. și P. escu Viorica, toate lucrători în cadrul Direcției Generale pentru Protecția Copilului din Hunedoara (f. 15-28 vol. 11 d.u.p), care atestă modul în care se prezentau în vederea evaluării persoanele cu handicap care erau însoțite de inculpata C. C. (aveau legate cu sârmă de picioare borcane pentru a face zgomot, unii dintre ei erau desculți sau în șlapi fără ciorapi deși afară era iarnă și foarte rece, iar în fața comisiei sau când așteptau pentru redactarea certificatului aceștia făceau pe ei, fiind și într-o stare de somnolență permanentă ca și cum erau sedați), atitudini care par a fi teatrale și în concordanță cu "sfaturile"; date învinuiților din prezenta cauză.
Pe de altă parte, instanța subliniază ca fiind deosebit de relevant cauzei și faptul că din procesul-verbal de redare rezumativă a convorbirilor telefonice, (f. 27-28 vol. 4 d.u.p) rezultă că inculpata C. C. a luat legătura telefonic și cu o persoană care s-a recomandat a avea calitatea de avocat și care în această calitate a instruit-o pe învinuita David Ilona cu privire la conduita pe care să o adopte în fața organelor de urmărire penală, astfel că susținerea apărătorului inculpatelor în sensul că atitudinea procesuală a învinuiților, care au dat declarații în prezența apărătorului ales nu le poate fi imputată în vreun fel clientelor sale nu are suport probator. Dimpotrivă, se constată că inculpatele au încercat prin orice mijloc posibil să influențeze mersul anchetei, inclusiv prin punerea la dispoziția învinuiților a asistenței juridice calificate, aparent numai luarea celei mai drastice dintre măsurile preventive față de acestea fiind în măsură să determine schimbarea atitudinii procesuale a unora dintre învinuiți (în speță fiind vorba despre Kiss Ilona E., M. M., Peteleu Elisaveta și Bâlc Onisie).
Actualitatea temeiului de arestare transpare și din atitudinea deosebit de agresivă de hărțuire a lucrătorilor D.G.A.S.P.C., despre care inculpata C. C. avea cunoștințe deosebit de aprofundate inclusiv cu referire la membrii familiilor acestora, subzistând un real risc de reluare a activității de obstrucționare a anchetei cu șanse crescute de reușită.
În egală măsură, temeiul de arestare este încă de actualitate și pentru inculpata C. N. -C., datorită gradului de rudenie cu coinculpata, a coeziunii de acțiune și psihice cu aceasta și independent de atitudinea procesuală (care este interpretată de instanță ca una recunoaștere nuanțată și de circumstanță) manifestată de aceasta.
În al treilea rând, este de precizat faptul că, din motive obiective, datorită complexității cauzei, urmărirea penală nu a putut fi finalizată până la momentul expirării duratei arestării preventive dispuse inițial față de inculpate, urmând a se proceda în continuare la finalizarea expertizelor medico-legale de stabilire a stării de sănătate a mai multor învinuiți, urmată de eventuala extindere a cercetărilor pentru alte persoane (medici, psihologi) care au ajutat la comiterea infracțiunii de înșelăciune prin furnizarea de documente medicale false, prezentarea materialului de urmărire penală și întocmirea rechizitoriului.
Cu referire la invocarea duratei arestului preventiv, reținem faptul că instanța de contencios European de la Strasbourg a statuat că pentru determinarea caracterului rezonabil a duratei arestului preventiv trebuie făcute aprecieri in concreto, evaluate prin prisma complexității cauzei, comportamentul inculpatului și comportamentul autorităților competente. (decizia CEDO din 31 martie 1998 paragraf 97). Or, așa cum s-a arătat în precedent, nu se poate imputa autorității culpa în celeritatea desfășurării procedurilor, mai ales în contextul ingerinței inculpatelor în activitatea de cercetare desfășurată în cauză.
De altfel, durata arestării preventive nu este un temei al înlocuirii măsurii preventive, aceasta având relevanță numai sub aspectul prevăzut în art.140 C.pr.pen. rap. la art. 159 alin. 13 C.pr.pen., referitor la încetarea de drept a măsurilor preventive, text care nu are incidență în cauză.
Pentru toate aceste motive, instanța apreciază că sesizarea este întemeiată, astfel că în conformitate cu art.155 și art.159 al.7 Cod Procedură Penală va fi prelungită durata arestării preventive a inculpatelor cu 30 de zile, începând cu_ și până la data de_ .
În privința stării de sănătate a inculpatei C. C., reamintim dispozițiile art. 139 ind. 1 C.pr.pen., referitoare la tratamentul medical sub pază permanentă de care ar putea beneficia inculpata, iar sub aspectul stării de sănătate a soțului inculpatei C. C., respectiv tatăl inculpatei C. N.
, și-ar putea găsi aplicarea dispozițiile art. 161 C.pr.pen., referitoare la măsurile de ocrotire în caz de reținere sau arestare preventivă, astfel că înlocuirea prevenției nu este singura soluție legală care poate fi dispusă în cauză. În consecință, propunerea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj urmează a fi admisă, iar în temeiul art.159 C.pr.pen. se va dispune prelungirea măsurii arestării preventive față de inculpatele C. C. și C. N. -C.
, cu o durată de 30 de zile, începând cu data de 23 iulie 2013 și până la data de 21 august 2013.
Potrivit art.192 alin.3 C.pr.pen. cheltuielile judiciare ocazionate cu soluționarea propunerii de prelungire a măsurii arestării preventive vor rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D I S P U N E :
Cluj.
Admite propunerea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel
În temeiul art.159 C.pr.pen. dispune prelungirea măsurii arestării
preventive față de inculpatele :
C. C. , fiica lui A. și I., născută la data de_ în localitatea Hăsdat, jud. Hunedoara, posesoare a C.I. seria HD nr.4. eliberată de S.P.C.L.E.P. Hunedoara, CNP 2. ;
C. N. -C. , fiica lui I. -L. și C., născută la data de_ în Hunedoara, jud. Hunedoara, posesoare a C.I. seria HD nr.3. eliberată de S.P.C.L.E.P. Hunedoara, CNP 2. ;
- cu o durată de 30 de zile, începând cu data de 23 iulie 2013 și până la data de 21 august 2013.
Potrivit art.192 alin.3 C.pr.pen. cheltuielile judiciare ocazionate cu soluționarea propunerii de prelungire a măsurii arestării preventive rămân în sarcina statului.
Cu drept de recurs în termen de 24 de ore de la pronunțare. Pronunțată în ședința publică din data de 18 iulie 2013.
PREȘEDINTE, GREFIER
L. F. A. T.
LF/LF/2 ex/_
| ← Încheierea penală nr. 1350/2013. Prelungirea arestului preventiv | Încheierea penală nr. 182/2013. Prelungirea arestului preventiv → |
|---|
