Încheierea penală nr. 73/2013. Propunere de arestare preventiva a inculpatului
| Comentarii |
|
R O M Â N I A TRIBUNALUL CLUJ SECȚIA PENALĂ
Dosar nr._
Cod operator de date cu caracter personal 3184
ÎNCHEIEREA PENALĂ Nr.73/R/2013
Ședința publică din 24 Iulie 2013 Instanța compusă din: PREȘEDINTE: L. F.
Judecător: A. I. Judecător: L. C.
Grefier: A. T.
S-a luat spre examinare recursul declarat de recurentul-inculpat Ș. A. , împotriva încheierii penale nr. 59/_ pronunțată de Judecătoria Turda, încheiere prin care s-a luat față de inculpat măsura arestării preventive, acesta fiind cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, prev. și ped. de art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. c C.pen., cu aplicarea art. 37 alin. 1 lit. a C.pen.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă inculpatul Ș. A.
, aflat în stare de arest preventiv, asistat de către apărătorul ales, av. Vomir Bizo
D., cu împuternicire avocațială depusă la dosar.
De asemenea, se prezintă și apărătorul desemnat din oficiu al inculpatului, doamna av. C. Manuela.
Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj este reprezentat prin procuror
ROMANA RĂDUCANU.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, apărătoarea desemnată din oficiu pentru a asigura asistența juridică a inculpatului Ș. A., av. C. Manuela, față de prezența apărătorului ales al inculpatului, respectiv doamna av. Vomir Bizo D., solicită instanței a constata încetată delegația avocațială din oficiu și a se pronunța asupra onorariului avocațial parțial, pentru studiul dosarului și prezență în fața instanței.
În urma deliberării, în temeiul art. 189 C.pr.pen., va stabili în favoarea Baroului Cluj, suma de 25 lei, reprezentând onorariul avocațial parțial din oficiu, cuvenit doamnei av. Leahu M., pentru asistența juridică acordată inculpatului Ș. A., sumă care se va avansa din F.M.J.
La întrebarea instanței, inculpatul Ș. A. arată că își menține recursul promovat în cauză și, totodată, că dorește să dea declarații în fața instanței de recurs.
Având în vedere poziția procesuală a inculpatului, în conformitate cu prev.art. 323 C.pr.pen., instanța procedează la ascultarea inculpatului Ș. A., declarația acestuia find consemnată în procesul-verbal semnat și atașat la dosarul cauzei.
Apărătoarea inculpatului Ș. A. depune la dosar un set de înscrisuri reprezentând practică judiciară și un înscris din care rezultă că inculpatul a fost plecat în Anglia, la muncă, împreună cu tatăl său.
În continuare, instanța întreabă participanții dacă au cereri de formulat sau excepții de ridicat, prealabile acordării cuvântului în dezbaterea judiciară a cauzei.
Atât reprezentanta Ministerului Public, cât și apărătoarea inculpatului Ș.
A. învederează instanței că nu au alte cereri de formulat sau excepții de ridicat, sens în care solicită instanței acordarea cuvântului în dezbaterea judiciară a cauzei.
Nefiind alte cereri de formulat ori excepții de invocat, tribunalul, constatând cauza în stare de judecată, acordă cuvântul participanților în dezbaterea judiciară a recursului.
Apărătoarea inculpatului Ș. A. , solicită instanței, în principal, în baza art. 385/15 pct. 2 lit. d C.pr.pen., admiterea recursului formulat în cauză, casarea încheierii penale atacate, iar în urma rejudecării cauzei, pronunțarea unei noi hotărâri prin care să se dispună respingerea propunerii de arestare preventivă a inculpatului cu consecința punerii de îndată în libertate a acestuia.
Criticile care vizează hotărârea instanței de fond sunt următoarele: Judecătoria Turda a admis propunerea de arestare preventivă a inculpatului Ș.
, în baza art. 143, art. 148 lit. f C.pr.pen, considerând că lăsarea în libertate a inculpatului ar prezenta un pericol concret pentru ordinea și liniștea publică. În acest sens, solicită instanței a avea în vedere faptul că infracțiunea a fost săvârșită în urmă cu un an și o lună de zile, la data de 21 iunie 2912. Atât Curtea Europeană a Drepturilor Omului, cât și practica internă a statuat că odată cu trecerea timpului, pericolul social nu mai este de actualitate. Solicită instanței a avea în vedere și faptul că timp de un an de zile, Parchetul nu a lucrat nimic în dosar. Există o rezoluție de începere a urmăririi penale față de autor necunoscut, după care după un an de zile s-a procedat la audierea părții vătămate și a două martore. Ulterior, se face proces-verbal de recunoaștere din grup de unde rezultă că cele două martore l-au recunoscut pe inculpat, pe care l-au văzut la data de_ la locul săvârșirii faptei. Atât de gravă este fapta încât timp de un an de zile nu s-a lucrat nimic în prezentul dosar.
De asemenea, învederează instanței faptul că, nu este normal ca Parchetul să desfășoare activități de urmărire penală fără să i se aducă la cunoștință inculpatului că față de dânsul s-a dispus începerea urmăririi penale, pentru ca apoi să fie ridicat de la domiciliu și să fie înaintat instanței cu propunere de arestare preventivă.
Totodată, în urma unei simple lecturări a dosarului de urmărire penală se poate observa că toate probele și actele existente la dosar au fost administrate în afara cadrului procesual. Propunerea de arestare preventivă este legală în condițiile în care probele care stau la baza acesteia au fost administrate în condiții legale.
A depus acel înscris la dosar din care rezultă că din cursul lunii iunie 2012 până în septembrie 2012, inculpatul s-a aflat în țară, în Cluj-Napoca, iar în
perioada ianuarie 2013 - 18 iulie 2013, de asemenea s-a aflat pe raza mun. Cluj- Napoca, perioade în care putea fi arestat.
Instanța de fond a admis propunerea de arestare preventivă pe considerentul că fapta reținută în sarcina inculpatului prezintă un grad de pericol social ridicat. S-a reținut alin.2, respectiv că fapta are fi fost săvârșită într-un loc public. Din punctul său de vedere, fapta inculpatului nu s-ar încadra la alin.2, ci la alin. 1 întrucât nu consideră că scara unui bloc este un loc public.
Totodată, solicită instanței a observa că la dosarul cauzei nu există nici o probă din care să rezulte presupunerea rezonabilă că odată lăsat în libertate, inculpatul Ș. A. ar prezenta un pericol pentru ordinea publică.
Ulterior săvârșirii faptei, inculpatul și-a găsit un loc de muncă, a lucrat circa 3-4 luni în străinătate împreună cu tatăl său, după care a revenit în țară. Mai mult, solicită instanței a avea în vedere și faptul că inculpatul s-a prezentat de două ori la S. de Probațiune de când a rămas definitivă hotărârea Curții de Apel Cluj, și nu a mai plecat din țară întrucât nu îi este permis.
În subsidiar, în cazul în care instanța va constata că se impune totuși luarea unei măsuri preventive față de inculpat, solicită înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsură neprivativă de libertate, respectiv măsura obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu sau țara, cu mențiunea că inculpatul se angajează să respecte toate obligațiile care îi vor fi impuse de către instanță.
În final, învederează instanței faptul că măsura arestului preventiv este o măsură excepțională care poate fi dispusă numai în situația în care există indicii temeinice cum că, odată lăsat în libertate, inculpatul s-ar sustrage de la judecarea cauzei.
Reprezentanta Ministerului Public, solicită instanței respingerea ca neîntemeiat a recursului formulat în cauză de către inculpatul Ș. A. și menținerea încheierii penale nr.59/_ ca fiind temeinică și legală sub toate aspectele.
Prezintă pe scurt starea de fapt, arătând că inculpatul Ș. A. este trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie calificată, cu exercitare de violențe, inculpatul săvârșind această infracțiune în condițiile în care a mai fost condamnat anterior pentru fapte penale, beneficiind de clemența instanței de judecată.
În ceea ce privește modul comiterii faptei, solicită instanței a avea în vedere că inculpatul a exercitat agresiuni fizice asupra părții vătămate care este o persoană de sex feminin, aflată în imposibilitatea de a se apăra, inculpatul dând dovadă de dispreț total și nepăsare față de semenii săi. De asemenea, arată că săvârșirea faptei a avut loc într-o scară de bloc, unde se presupune că victima ar fi trebuit să fie în siguranță. Cu privire la modul de operare al inculpatului, solicită a se avea în vedere declarația martorei M. Natașa care este extrem de relevantă soluționării cauzei.
În ceea ce privește întârzierea efectuării urmăririi penale în cauză, arată că a fost determinată de lipsa inculpatului din țară.
În replică, apărătoarea inculpatului Ș. A. , învederează instanței faptul că, la data săvârșirii faptei inculpatul avea o singură condamnare, cea din 2007.
Ulterior, a mai avut două condamnări, una pentru săvârșirea infracțiunii de furt, iar cealaltă pentru săvârșirea infracțiunii de abuz de încredere.
Reprezentanta Ministerului Public, solicită instanței a avea în vedere și persoana inculpatului, care și după săvârșirea infracțiunii de tâlhărie a săvârșit acțiuni ilicite, și se referă aici la consumul unor substanțe interzise.
Inculpatul Ș. A., având ultimul cuvânt, arată că regretă fapta comisă și că achiesează la concluziile apărătorului său.
T R I B U N A L U L
Asupra recursului penal de față,
În baza lucrărilor dosarului, tribunalul constată că prin încheierea penală nr.59 din_ a Judecătoriei Turda, n baza art. 146 C.pr.pen., s-a admis propunerea de arestare preventivă formulată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Turda și în temeiul art. 149 ind. 1 coroborat cu art. 143 și art. 148 lit. f C.pr.pen., s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului Ș. (nume anterior LAKATOS) A., cercetat pentru infracțiunea de tâlhărie, faptă prevăzută și pedepsită de art. 211 alin 1, alin. 2, lit c C.pen., cu aplicarea art. 37 al. 1 lit. a C.pen. pe o durată de 29 zile, începând cu data de 19 iulie 2013 până la data de 16 august 2013, inclusiv.
În baza art. 151 alin.1 C.pr.pen., s-a dispus emiterea mandatului de arestare a inculpatului pe perioada menționată.
În temeiul art. 192 alin.3 C.pr.pen, cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia, din care suma de 100 lei, reprezentând onorariul avocatului din oficiu M. R., s-a avansat din fondul Ministerului Justiției în favoarea Baroului Cluj.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a apreciat că sunt indicii și probe temeinice că acest inculpat a săvârșit fapta penală reținută în sarcina sa, impunându-se pentru buna desfășurare a procesului penal privarea sa de libertate.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs inculpatul, solicitând cercetarea sa în stare de libertate, pe considerentul că el nu prezintă pericol concret pentru ordinea publică, și-a găsit un loc de muncă, s-a prezentat la S. de Probațiune de pe lângă Tribunalul Cluj pentru respectarea programului impus prin sentința de condamnare anterioară, în cauză fiind condiții pentru luarea unei alte măsuri preventive neprivative de libertate.
Analizând recursul declarat în cauză, tribunalul apreciază că este nefondat și în temeiul art.385/15 pc.1 lit.b C.pr.pen., îl va respinge. Aceasta deoarece prima instanță a pronunțat o hotărâre legală și temeinică sub toate aspectele. Astfel, s-a reținut în mod corect faptul că în dimineața zilei de_, partea vătămată, care locuiește în Mun. Câmpia Turzii, Str. Andrei Mureșanu nr. 30, Jud. Cluj, în jurul orei 07-07:30 s-a deplasat până la magazinul din aproprierea blocului său pentru a-și cumpăra țigări, iar la întoarcere, în fața scării unde locuia, se afla un tânăr necunoscut, care a întrebat-o unde este scara a 5-a.
Aceasta i-a răspuns că nu este aceasta (unde domiciliază partea vătămată) și s-a întors pentru a intra în bloc. Imediat după partea vătămată, înainte ca ușa de la accesul în scara blocului să se închidă, inculpatul a intrat în viteză în scară și a prins-o pe partea vătămată de păr, împingând-o pe scări și doborând-o la pământ, după care a început să o lovească în mod repetat cu pumnii. În timp ce aceasta se afla pe jos, inculpatul i-a smuls părții vătămate lănțișorul de aur de la gât și a încercat să fugă din zonă. În timpul agresiunii victima a început să strige după ajutor, iar de la etaj a coborât în fugă martora M. Natașa, femeie de serviciu, care l-a surprins pe inculpat lovind-o pe partea vătămată și ținându-i acesteia mâna la gât, în timp ce o agresa. Martora s-a apropiat în fugă de locul agresiunii, strigându-i respectivului să o lase în pace pe partea vătămată. În aceste condiții, inculpatul s-a repezit să iasă pe ușa pe care intrase, respectiv pe ușa din față a scării blocului, însă aceasta se închisese, fiind dotată cu sistem de închidere cu interfon. Văzând aceasta, inculpatul s-a repezit la ușa din spate a scării blocului, pe care a încercat să o deschidă împingând-o cu palmele, fără însă a reuși, deoarece acea ușă este blocată, nefiind folosită pentru acces. Între timp partea vătămată a reușit să se ridice în picioare, și a ieșit afară, strigând în continuare după ajutor. Profitând de aceasta, inculpatul a ieșit pe ușa din față, deschisă de partea vătămată, și a fugit spre centrul orașului, pierzându-și urma, în ciuda eforturilor soțului victimei de a-l urmări, alertat și el de strigătele soției sale.
Această stare de fapt a fost dovedită cu următorul probatoriu: proces- verbal de cercetare la față locului( f. 19 d.u.p), planșe fotografice ( f. 24-31, 49, 53, 56, 62 d.u.p), raport de constatare tehnico - științifică ( f. 36-43 d.u.p), declarațiile părții vătămate ( f. 44-47 d.u.p.), proces verbal de consemnare a actelor premergătoare ( f. 16 d.u.p), raport de constatare medico-legală ( f. 48), declarații inculpat Ș. A. ( f. 8-11, 69 d.u.p), declarațiile martorei M. Natașa ( f. 57-58 d.u.p), declarația martorei Suciu M. ( f. 64-65 d.u.p), procese-verbale de prezentare pentru recunoaștere ( f. 50, 54, 59 d.u.p), fișa cazier judiciar ( f. 82).
Din probatoriul administrat în cursul urmăririi penale, până în prezent, s-a reținut existența unor indicii temeinice și probe care au impus concluzia că inculpatul Ș. A. a săvârșit fapta pentru care este cercetat și care se înscrie în prevederile art. 211 al. 1, al. 2 lit. c Cod penal, cu aplicarea art. 37 al. 1 lit. a Cod Penal.
Raportat la prevederile art.148 lit. f Cod.pr.pen., instanța de fond a verificat îndeplinirea a altor două condiții.
Prima dintre acestea se referă la pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea săvârșită, aceasta trebuind să fie pedeapsa detențiunii pe viață sau pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani. Instanța a constatat că această condiție ca îndeplinită, pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea de tâlhărie prev. și ped. de art. 211 al. 1, al. 2 lit. c, fiind de la 5 la 20 de ani.
In ce privește cea de a doua condiție prevăzută de art. 148 al. 1 lit. f Cod pr. pen., și anume ca lăsarea in libertate a inculpatului să prezinte pericol social concret pentru ordinea publica, instanța de fond a arătat că existenta pericolului poate rezulta, între altele, și din pericolul social al infracțiunii de care este acesta
învinuit, din reacția publica la comiterea unor astfel de infracțiuni și din posibilitatea comiterii unor asemenea fapte de către alte persoane. Ca urmare, la stabilirea pericolului social concret nu pot fi avute in vedere doar date ce sunt legate de persoana inculpatului, ci si date referitoare la faptele asupra cărora este cercetat. În prezenta cauză, sub aspectul pericolului social concret pentru ordinea publica, instanța a considerat ca acesta deriva atât din pericolul social al faptei săvârșite, fiind de reținut că, inculpatul a acționat dimineața, în scara blocului unde locuiește victima, a prins-o pe aceasta de păr și a aruncat-o jos, pe scări, aplicându-i lovituri cu pumnii în zona capului și smulgându-i acesteia lănțișorul de la gât, cât și din datele care îl caracterizează pe inculpat.
Din fișa de cazier judiciar a reieșit că, inculpatul Ș. A. a fost condamnat definitiv pentru săvârșirea mai multor infracțiuni de furt și de punere în circulație pe drumurile publice a unui autovehicul neînmatriculat. De menționat că, infracțiunea pentru care este cercetat în prezentul dosar a fost săvârșită în termenul de încercare al pedepsei de 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 800/_ a Judecătoriei Cluj Napoca pentru complicitate la infracțiunea de furt calificat, inculpatul înțelegând să treacă la săvârșirea unor infracțiuni mai grave după ce a beneficiat de clemența organelor judiciare. În raport cu antecedentele penale ale inculpatului, nu trebuie pierdut din vedere riscul ca, o dată lăsat în libertate, să continue săvârșirea de infracțiuni de același gen cu cea pentru care este cercetat în prezenta cauză.
Față de cele reținute mai sus, instanta de fond a apreciat ca lăsarea în libertate a inculpatului ar afecta climatul social firesc, în care să fie asigurată existența și menținerea unei stări de siguranță și securitate, de liniște a cetățenilor și de respectare a drepturilor acestora, iar lipsa unei reacții ferme din partea organelor judiciare ar încuraja alte persoane să săvârșească infracțiuni contra patrimoniului și contra persoanei. Față de considerentele de mai sus, instanța de fond în mod just a apreciat ca insuficientă luarea oricărei alte măsuri preventive, neprivative de libertate, având în vedere că infracțiunea pentru care este cercetat inculpatul este gravă, fiind comisă prin violență și îndreptată împotriva patrimoniului, respectiv a integrității corporale și sănătății persoanei.
Împrejurarea că, propunerea de arestare preventivă a fost formulată după un an de la săvârșirea faptei, nu este imputabilă organelor judiciare care au început efectuarea cercetărilor imediat după sesizarea faptei de către partea vătămată, astfel cum reiese din actele existente în dosarul de urmărire penală ( proces verbal de cercetare la fața locului - f. 19, planșe fotografice - f. 25-31, declarația părții vătămate - f. 44, rezoluția de începere a urmăririi penale față de autor necunoscut - f. 15).
Pe cale de consecință, soluția primei instanțe este legală și temeinică, va fi menținută în totalitate, prin respingerea recursului declarat în cauză.
Potrivit art.189 C.pr.pen., onorariul avocațial din oficiu, în sumă de 100 lei, cuvenit av.C. Manuela, se va suporta de la FMJ.
În temeiul art.192 al.2 C.pr.pen., inculpatul va fi obligat să plătească 150 lei cheltuieli judiciare în recurs în favoarea statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DISPUNE
În temeiul articolului 385/15 punctul 1 litera b Cod procedură penală, respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul Ș. A., fiul lui A. și I.
, născut la_, reținut în Arestul IPJ Cluj, împotriva încheierii penale nr.59 din_ a Judecătoriei Turda.
În temeiul art.189 C.pr.pen., onorariul avocațial din oficiu, în sumă de 100 lei, cuvenit av.C. Manuela, se suportă de la FMJ.
În temeiul articolului 192 aliniatul 2 Cod procedură penală, obligă pe inculpat să plătească 150 lei cheltuieli judiciare în recurs în favoarea statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din_ .
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER LUMINȚA F. A. I. A. T.
Plecată C.O., semnează Grefier șef secție penală
L. C.
Red.A.I./Dact.A.I 2 ex.,_ .
| ← Încheierea penală nr. 87/2013. Propunere de arestare... | Încheierea penală nr. 105/2013. Propunere de arestare... → |
|---|
