Încheierea penală nr. 75/2013. Propunere de arestare preventiva a inculpatului
| Comentarii |
|
R O M Â N I A TRIBUNALUL CLUJ SECȚIA PENALĂ DOSAR NR. _
ÎNCHEIEREA PENALĂ NR. 75/C/2013
Ședința camerei de consiliu din data de 25 iulie 2013 Instanța este constituită din :
JUDECĂTOR: A. I. GREFIER: C. M.
Pe rol este soluționarea propunerii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj, privind luarea măsurii arestării preventive față de inculpații C. R. și R. C., cercetați în dosarul penal nr.195/P/2012 pentru săvârșirea infracțiunilor după cum urmează:
C. R., cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la înșelăciune, cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată, cu 17 acte materiale, prev. și ped. de art. 26 Cod penal, rap. la art. 215 alin.1, 2 și 5 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal și fals intelectual, în formă continuată, cu 38 acte materiale, prev. și ped. de art.289 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, totul cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal și
R. C., cercetată pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la înșelăciune, cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată, cu 13 acte materiale, prev. și ped. de art.26 Cod penal, rap. la art.215 alin.1, 2 și 5 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal și fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată, cu 30 acte materiale, prev. de art. 290 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, totul cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul C. R., în stare de reținere, asistat de către apărătorii aleși, av. Lacrima Stan și av. Țărmure Tiberiu, cu împuternicire la dosar și inculpata R. C., în stare de reținere, asistată de către apărătorul ales av. Vlad Mudure, cu împuternicire la dosar.
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj este reprezentat prin procuror PAȘCA R. MIHAI.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a procedat la verificarea identității inculpaților după care li s-a adus la cunoștință acestora obiectul sesizării, respectiv faptul că Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj, a solicitat arestarea lor preventivă pentru o durată de 29 de zile, începând cu data de_ și până la_ .
Totodată instanța aduce la cunoștința inculpaților ca prin ordonanța din data de_ a fost începută urmărirea penală și prin ordonanța din data de 24 iulie 2013, a fost pusă în mișcare acțiunea penală împotriva inculpatului C.
R. pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la înșelăciune, cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată, cu 17 acte materiale, prev. și ped. de art. 26 Cod penal, rap. la art. 215 alin.1, 2 și 5 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal și fals intelectual, în formă continuată, cu 38 acte materiale, prev. și ped. de art.289 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, totul cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal și împotriva inculpatei
R. C. pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la înșelăciune, cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată, cu 13 acte materiale, prev. și ped. de art.26 Cod penal, rap. la art.215 alin.1, 2 și 5 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal și fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată, cu 30 acte materiale, prev. de art. 290 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, totul cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal .
De asemenea, instanța dă citire pe scurt stării de fapt reținute în sarcina celor doi inculpați.
Întrucât inculpații C. R. și R. C., au precizat că doresc să dea declarație, instanța procedează la ascultarea acestora, cele declarate fiind consemnate în procesele verbale atașate la dosarul cauzei.
Instanța întreabă participanții dacă mai au de formulat cereri sau de ridicat excepții prealabile dezbaterii propunerii.
Atât reprezentanta Parchetului cât și apărătorii aleși ai inculpaților arată că nu mai au de formulat cereri sau de ridicat excepții.
Nefiind cereri de formulat sau excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul în deubaterea propunerii de arestare preventivă.
Reprezentantul Parchetului susține propunerea de luarea a măsurii arestării preventive formulată pentru inculpații C. R. și R. C. și precizează faptul că apărarea acestora era previzibilă și era de așteptat că au să prezinte situația ca având cele mai nobile intenții atunci când au evaluat și examinat pacienții, iar pe baza acestor constatări și ca urmare a manoperelor de simulare făcute de pacienți comisiile de evaluare au eliberat certificatele de handicap. Este greu de crezut că inculpații care sunt profesioniști, în zeci de cazuri au fost induși în eroare de niște persoane care nu au o pregătire prea elevată.
Situația de față este de necontestat, inculpații sunt cei care au eliberat actele medicale, se crede că inculpata Cotoraci Catinca a organizat totul, a apelat la cei doi inculpați știind că aceștia vor elibera actele în sensul dorit de ea, iar inculpații au eliberat acte medicale fără să fi examinat pacienții, care în baza înțelegerii cu inculpata Cotoraci i-au remis acesteia suma de 1.000 euro și au primit certificatul de handicap acasă prin poștă. Sunt învinuiți care au recunoscut că au obținut actele medicale și certificatul de handicap fără nicio problemă.
În 13 cazuri inculpatul C. R. arată cu nu poate face legătura între actele medicale emise și pacienți, dar la dosarul cauzei este înregistrarea ambientală a unei convorbiri între inculpatul C. R. și învinuiții David Ilona și C. Gligor, la data de_, după punerea sub învinuire a acestora și dispunerea expertizelor medico-legale. Discuția între cei trei se poartă pe un ton amical, subiectele atinse fiind prescrierea de medicamente la indicația
inculpatei Cotoraci Catinca - pentru a crea impresia că învinuiții urmează un tratament - și despre situația cercetărilor în prezenta cauză. La un moment dat, inculpatul C. R. îi întreabă pe cei doi învinuiți, în mod expres despre cauză, folosind expresia "ce mai e nou cu băieții";, aceștia răspunzând că au fost chemați la I.M.L.. Învinuiții i-au explicat inculpatului C. R. că inculpata Cotoraci Catinca le-a promis că va rezolva totul, iar inculpatul le-a explicat metodologia de obținere a unor medicamente. În momentul în care învinuiții i-au cerut sfatul în legătură cu prezentarea la I.M.L., inculpatul C.
R. le-a spus că în situația în care va fi nevoie să meargă, acolo să spună
"toate simptomele așa cum îs";.
Inculpatul C. R. arată chiar azi, în fața instanței faptul că a consultat oamenii pe fugă și a eliberat acte medicale cu un diagnostic de care nu era sigur, pentru care se face o medicație costisitoare.
În ceea ce o privește pe inculpata R. C., din copia contractului de muncă reiese că a fost angajată în perioada septembrie 2009- noiembrie 2009, dar a eliberat și completat rapoarte de evaluare din primăvara anului 2009 și este greu de crezut că s-au prezentat sute de persoane care au mimat simptomele și au fost crezute de către inculpată. Este interesant faptul că 13 persoane au fost aduse cu un microbuz împreună cu însoțitorii acestora, când era necesar un autocar, pentru ca inculpata să elibereze rapoartele de evaluare, având în vedere faptul că evaluarea bolnavilor a fost refuzată de un psiholog din Cluj, întrucât persoanele așteptându-și rândul discutau râdeau, din manifestări erau oameni normali.
Din articolele din presa din ultima vreme inculpații sunt indicați că eliberau acte medicale false. Nu se poate lua în considerare această apărare a inculpaților iar pentru a descuraja săvârșirea unor astfel de fapte și pentru a demonstra că nimeni nu este mai presus de lege, în consecință instanța trebuie să admită propunerea de arestare preventivă.
În concluzie, se apreciază că în cauză sunt indicii temeinice în sensul vinovăției celor doi inculpați și pentru a se asigura buna desfășurare a procesului penal, se impune luarea măsurii arestării preventive împotriva acestora, în condițiile în care aceștia au săvârșit două infracțiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și există probe că lăsarea lor în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, fiind incidente prevederile art. 148 alin. 1, lit. f C.pr.pen.., iar în ce-l privește pe inculpatul C. R. apreciază că sunt incidente și prevederile art. 148 lit. b C.pr.pen., deoarece există date că ar putea să încerce să zădărnicească, în mod direct sau indirect, aflarea adevărului, prin influențarea unor părți.
În acest sens, la dosarul cauzei se află înregistrarea ambientală din data de_, din care rezultă că inculpatul C. R., în mod voalat le dă indicații învinuiților David Ilona și C. Gligor, cum să-și procure medicamente (pentru a crea impresia că urmează un tratament specific bolii psihice) și chiar cum să se comporte în fața medicilor legiști, respectiv să spună "toate simptomele așa cum îs"; .
Pericolul concret pentru ordinea publică rezidă, în speță, din natura și rezonanța socială a infracțiunilor săvârșite și din consecințele deosebit de
grave ale acestora, în condițiile în care în ultimii ani dimensiunea fraudelor în materia asistenței sociale de orice natură, este în măsură să afecteze însăși siguranța națională.
Paradoxul situației constă în faptul că fraudele de acest gen sunt de notorietate, opinia publică le cunoaște, însă este lăsată impresia că statul le acceptă tacit în lipsa reacției autorităților.
Această atitudine nu poate fi acceptată și pentru a evita compromiterea ideii de justiție, este necesară luarea unor măsuri ferme de către autorități pentru a descuraja comiterea infracțiunilor de acest gen.
Apărătoul ales al inculpatului C. R., av. Lacrima Stan, arată că în situația de față trebuie să dea acele răspunsuri ca să convingă instanța că nu sunt argumente temeinice pentru a da curs propunerii de arestare preventivă și arată că este implicată în această cauză și personal, întrucât îl cunoaște pe doctorul C. R. și nu numai profesional, solicitând respingerea propunerii de arestare preventivă, cu consecința punerii în libertate, atunci când expiră ordonanța de reținere.
Inculpata Cotoraci Catinca a manipulat pe toți cei cercetați în dosar, această doamnă care și-a făcut o asociație a folosit toate demersurile posibile pentru a obține certificatele de handicap pentru membrii acestei asociații, dar aici trebuie făcută o distincție între pacienții doamnei Cotoraci și pacienții doctorului C., acest fapt justificând o diferență de tratament în ceea ce-l privește pe inculpatul C., diferit de inculpata Cotoraci, de care s-a făcut referire de nenumărate rânduri de către domnul procuror în propunerea de arestare preventivă, încât se poate solicita arestarea acestei inculpatei dar nu se poate, ce se poate solicita în cazul de față este să se respingă propunerea de arestare preventivă în ceea ce-l privește pe doctoral C., cu mențiunea că acesta a examinat pacienții și a eliberat un tratament.
În propunerea de arestare preventivă se susține că niște pacienți au primit acte medicale fără să fie consutați, dar totuși declară că s-au prezentat la o consultație, numita Cete M. arată că a fost la doctoral C. pentru un control în urma unei operații, numitul Bâlc Onisie arată că a fost la doctor unde a făcut o radiografie, numita M. M. spune că a fost consultată de un doctor la Cluj, argumentul că doctoral C. a eliberat acte medicale fără a consulta pacienții este demontat de declarațiile acestor persoane indicate.
În propunerea de arestare se arată că există expertize medico legale care infirmă diagnosticul pus de doctorul C., aceste expertize sunt de fapt rapoarte de expertiză medico-legale întocmite de un medic legist psihiatru în speță doctoral G., care în concluziile acestor rapoarte nu infirmă diagnosticul ba mai mult se mențin aceste diagnostice.
În propunerea de arestare preventivă se arată că sunt indicii care arată vinovăția inculpatului, sau chiar probe, a fost pusă în mișcare acțiunea penală, că sunt întrunite condițiile prev. de art. 148 lit.b și f C.pr.pen., lit. b fiind argumentată prin existența unei înregistrări din care reiese faptul că doctorul
C. ar influența anumite persoane, încercând să le explice cum au fost examinate, dar aceste argumente nu sunt temeinice.
La luarea unei măsuri atât de drastice cum este măsura arestării preventive trebuie avută în vedere și persoana inculpatului, inculpatul C. R. este medic primar, fiu de judecator, are un copil de 10 ani, nu crede că prezintă un pericol pentru ordinea publică, în concluzie se solicită de către apărătorul ales al inculpatului respingerea propunerii de arestare.
Apărătorul ales al inculpatului C. R., av. Țărmure Tiberiu, solicită respingerea propunerii de arestare preventive cu mențiunea că nici unul din textele invocate de parchet nu duc la luarea acestei măsuri, doar când se face referire la art. 148 lit.b C.pr.pen. ar ingreuna situația inculpatului, în rest despre inculpat sunt numai cuvinte de laudă.
În propunerea de arestare preventivă se arată că sunt indicii temeinice pentru luarea măsurii arestării preventive și anume că învinuiții declară că nu au fost la Spitalul Militar, că diagnosticul pus de doctor este unul fals, demonstrat de expertizele medicale, dar acestea nu sunt expertize, sunt numai rapoarte iar diagnosticul nu a fost infirmat, adeverințele eliberate conțin concluziile la momentul la care pacientul a fost examinat iar la reexaminare nu rezultă că bolnavii nu ar fi suferi de aceste boli.
Cu referire la art. 148 lit.b C.pr.pen., deși motivul pentru care procurorul se teme că inculpatul ar putea influența martori din dosar la baza stând înregistrarea din data de_, acest motiv nu a fost invocat ieri cu ocazia reținerii inculpatului, ci numai azi, nu crede că intenția inculpatului a fost ca pacienții să spună altceva.
Pericolul concret pentru ordinea publică ar rezida din natura și rezonanța socială a infracțiunilor săvârșite și din consecințele deosebit de grave ale acestora și este în măsură să afecteze însăși siguranța națională, dar nu se poate stabili o legătură între inculpatul C. R. și inculpata Cotoraci Catinca și faptul că inculpatul ar fi eliberat adeverințe false, în concluzie nu sunt întrunite dispozițiile art, 148 lit.b și f C.pr.pen. motiv pentru care apărătorul inculpatului solicită respingerea măsurii arestului preventiv.
Apărătorul ales al inculpatei R. C., av. Vlad Mudure, solicită respingerea propunerii de arestare preventivă, ca fiind nefondată, netemeinică.
În ceea ce privește prev. art. 143 C.pr.pen. invocate în propunere, cum că există probe și indicii temeinice că a fost săvârșită o faptă penală, în cazul de față fapta este de complicitate la infracțiunea de înșelăciune iar prev. art. 26 C.pen., spun că există un ajutor dat cu intenție de către inculpat cuiva, însă nu avem nicio probă în acest sens și nici indicii, de ce să se asocieze inculpata cu cineva pentru a obține ceva, în cazul de față acesteia nu i-a fost plătit salariul, iar în perioada cat a lucrat a primit suma de 250 lei, practic a lucrat pe gratis.
Inculpata R. C. nu a făcut decât să-și exercite meseria și a demisionat de bună voie întrucât nu a mai dorit să continuie o astfel de activitate. Pe perioada când a fost angajată a examinat persoanele pe bune.
Psihologul nu poate diagnostica, inculpata a făcut acel interviu MMSE, care este un aviz consultativ, cum s-a ajuns la această invinuire nu se știe intrucât nu există probe și indicii, iar inculpata singură și cu demnitate și-a dat demisia și a plecat de la asociație.
În ceea ce privește pericolul pentru ordinea publică prev. de art. 148 lit.f C.pr.pen., acesta trebuie să fie concret și actual și nu după 4 ani prezentăm inculpatul pentru arestarea preventivă, în speță care este actualitatea, autoritățile trebuie să aibă o atitudine fermă și promptă, dar nu s- au adus motive concrete și de actualitate iar articolele de presă nu reprezintă probe.
Având în vedere persoana inculpatei care nu are antecedente penale, situația ei familiară este dramatică, are un copil cu autism, o mamă bolnavă și un tată cu grave probleme de sănătate, apărătorul inculpatei solicită respingerea propunerii de arestare preventivă.
Inculpatul C. R., având ultimul cuvânt solicită cercetarea în stare de libertate.
Inculpata R. C., având ultimul cuvânt solicită cercetarea în stare de libertate.
T R I B U N A L U L
Prin sesizarea înregistrată sub nr. de mai sus, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj a solicitat instanței, în conformitate cu prevederile art. 1491C.pr.pen., luarea măsurii arestării preventive pe o durată de 29 zile, începând cu data de 25 iulie 2013, până la data de 22 august 2013 împotriva inculpaților C. R., cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la înșelăciune, cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată, cu 17 acte materiale, prev. și ped. de art. 26 Cod penal, rap. la art. 215 alin.1, 2 și 5 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal și fals intelectual, în formă continuată, cu 38 acte materiale, prev. și ped. de art.289 Cod penal, cu
aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, totul cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal și
R. C. , cercetată pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la înșelăciune, cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată, cu 13 acte materiale, prev. și ped. de art.26 Cod penal, rap. la art.215 alin.1, 2 și 5 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal și fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată, cu 30 acte materiale, prev. de art. 290 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, totul cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal.
Din actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Inculpatul C. R. este cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la înșelăciune, cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată, cu 17 acte materiale, prev. și ped. de art. 26 Cod penal, rap. la art. 215 alin.1, 2 și 5 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal și fals intelectual, în formă continuată, cu 38 acte materiale, prev. și ped. de art.289 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, totul cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal, iar inculpata R. C. este cercetată pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la înșelăciune, cu consecințe deosebit de grave,
în formă continuată, cu 13 acte materiale, prev. și ped. de art.26 Cod penal, rap. la art.215 alin.1, 2 și 5 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal și fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată, cu 30 acte materiale, prev. de art. 290 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, totul cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal.
În sarcina inculpatului C. R. , organul de urmărire penală a reținut că, în perioada 2008-2009, în calitate de medic specialist psihiatru, în cadrul Spitalului Militar de Urgență "Dr. Constantin Papilian"; Cluj-Napoca, a eliberat documente medicale pentru învinuiții Vais A. (2 adeverințe medicale și o scrisoare medicală), David Ilona (2 adeverințe medicale și o scrisoare medicală), Cadar I. (o adeverință medicală și o scrisoare medicală),
C. Gligor (2 adeverințe medicale și o scrisoare medicală), Moja A. ca (o adeverință medicală și o scrisoare medicală), M. Aurelie (o adeverință medicală și o scrisoare medicală), Tat M. (o adeverință medicală la data de_ - fals prescris), Csete M. (2 adeverințe medicale, o scrisoare medicală și un bilet de ieșire din spital), Tat Dumitru (o adeverință medicală la data de_ - fals prescris), Hrebenciuc Verona (o adeverință medicală și o scrisoare medicală), M. Nastasia (2 adeverințe medicale, din care una la data de_ - fals prescris), Peteleu Elisaveta (2 adeverințe și o scrisoare medicală), Bâlc Onisie (2 adeverințe medicale, o scrisoare medicală și două bilete de ieșire din spital), Toșa-Abrudan E. (o adeverință medicală și o scrisoare medicală), Kiss Ilona-E. (2 adeverințe medicale și o scrisoare medicală, din care o adeverință și scrisoarea medicală la data de_ - falsuri prescrise), Hoț Nastasia (o adeverință medicală și o scrisoare medicală) și M. M. (2 adeverințe medicale și o scrisoare medicală), în care a consemnat afecțiuni psihice nereale, ajutându-i în acest mod să inducă în eroare pe reprezentanții Comisiei de E. luare a Persoanelor Adulte cu Handicap Cluj și să obțină astfel în mod fraudulos indemnizații lunare de handicap, prejudiciul total cauzat de aceștia fiind de peste 514.000 lei.
În sarcina inculpatei R. C. , organul de urmărire penală a reținut că, în cursul anului 2009 le-a furnizat rapoarte de evaluare psihologică și teste MMSE învinuiților Vais A. (un raport de evaluare psihologică și un MMSE), David Ilona (2 rapoarte de evaluare psihologică și un MMSE), Cadar I. (un raport de evaluare psihologică și un MMSE), C. Gligor (2 rapoarte de evaluare psihologică și un MMSE), Moja A. ca (un raport de evaluare psihologică și un MMSE), M. Aurelie (un raport de evaluare psihologică și un MMSE), Csete M. (un raport de evaluare psihologică și un MMSE), M. Nastasia (un raport de evaluare psihologică și un MMSE), Peteleu Elisaveta (un raport de evaluare psihologică și un MMSE), Bâlc Onisie (un raport de evaluare psihologică și un MMSE), Toșa-Abrudan E. (un raport de evaluare psihologică și un MMSE), Kiss Ilona-E. (2 rapoarte de evaluare psihologică și un examen psihologic) și M. M. (2 rapoarte de evaluare psihologică și un MMSE), în care a consemnat psihodiagnostice și punctaje nereale, ajutându-i în acest mod să inducă în eroare pe reprezentanții Comisiei de E. luare a Persoanelor Adulte cu Handicap Cluj și
să obțină astfel în mod fraudulos indemnizații lunare de handicap, prejudiciul cauzat fiind de peste 320.000 lei.
Prin rezoluția din data de 1 februarie 2013 a lucrătorilor de poliție din cadrul I.P.J. Cluj - Serviciul de Investigarea Fraudelor, confirmată prin rezoluția, din aceeași dată, a procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj și prin ordonanța din data de 5 aprilie 2013, s-a dispus începerea urmăririi penale împotriva învinuiților Vais A., David Ilona, Cadar I., C. Gligor, Moja A. ca, M. Aurelie, Tat M., Csete M., Tat Dumitru, Hrebenciuc Verona, M. Nastasia, Abrudan Marioara, Peteleu Elisaveta, Bâlc Onisie, Toșa-Abrudan E., Kiss Ilona-E., Hoț Nastasia și M.
M. pentru săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune, prev. de art. 215 alin. 1 și 2 Cod penal și uz de fals, prev. de art. 291 Cod penal (în sarcina învinuitei Moja A. ca s-au reținut și două infracțiuni de tentativă la înșelăciune, prev. de art. 20 Cod penal, rap. la art. 215 alin. 1 și 2 Cod penal), reținându-se, în esență că, în perioada 2008-2010, aceștia au obținut indemnizații lunare pentru persoane cu handicap, prin inducerea în eroare a reprezentanților Comisiei de E. luare a Persoanelor Adulte cu Handicap Cluj, cu ajutorul unor documente medicale false.
Prin ordonanța din data de 22 aprilie 2013, s-a dispus începerea urmăririi penale și prin ordonanța din data de 24 aprilie 2013 a fost pusă în mișcare acțiunea penală, împotriva inculpatei COTORACI CATINCA, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la înșelăciune, cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată, cu 20 acte materiale, prev. de art. 26 Cod penal, rap. la art. 215 alin.1, 2 și 5 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin. 2 Cod penal, constând în aceea că, în perioada 2008-2010 i-a racolat și i-a ajutat pe învinuiții Vais A., David Ilona, Cadar I., C. Gligor, Moja A. ca, M. Aurelie, Tat M., Csete M., Tat Dumitru, Hrebenciuc Verona, M. Nastasia, Abrudan Marioara, Peteleu Elisaveta, Bâlc Onisie, Toșa-Abrudan E.
, Kiss Ilona-E., Hoț Nastasia și M. M., să obțină, în mod fraudulos, indemnizații lunare pentru persoane cu handicap, organizând procurarea și depunerea unor documente medicale și de altă natură, false, pentru aceștia, prejudiciul cauzat fiind de peste 537.000 lei. În schimbul ajutorului dat, susnumiții achită lunar către Asociația de Psihiatrie ARIZONA a Persoanelor cu Handicap Mental și Boala Alzheimer - Hunedoara, o cotizație de 50 lei. Cu ocazia cercetărilor efectuate în cauză s-a constatat că inculpata Cotoraci Catinca este la rândul său beneficiara unei indemnizații lunare de handicap accentuat, pe care a obținut-o în mod fraudulos începând cu anul 2004, prin inducerea în eroare a membrilor Comisiei de expertiză medicală a persoanelor cu handicap pentru adulți din cadrul Consiliului Județean Hunedoara, folosind documente medicale ce atestau în mod nereal că suferă de schizofrenie paranoidă, prejudiciul cauzat până în prezent fiind de peste 18.000 lei.
Prin ordonanța din data de 28 iunie 2013 s-a dispus extinderea cercetărilor împotriva inculpatei Cotoraci Catinca, pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, prev. de art. 215 alin. 1 și 2 Cod penal. Prin ordonanța din data de 22 aprilie 2013 a fost începută urmărirea penală, iar prin ordonanța din 24 aprilie 2013 a fost pusă în mișcare acțiunea penală
împotriva inculpatei COTORACI N. CECILIA, pentru săvârșirea infracțiunii de favorizarea infractorului, în formă continuată, cu 8 acte materiale, prev. de art. 264 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, constând în aceea că, constând în aceea că, în perioada februarie-aprilie 2013 a insistat în mod sistematic pe lângă învinuiții M. Aurelie, Cadar I., David Ilona, Bâlc Onisie, C. Gligor, Moja A. ca, M. M. și Abrudan Marioara, cercetați pentru săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune și uz de fals, să nu se prezinte la chemarea organelor de urmărire penală, să-și retracteze declarațiile date și să refuze prezentarea la I.M.L. Cluj-Napoca în vederea expertizării, pentru a îngreuna sau a zădărnici urmărirea penală în cauză.
Organul de urmărire penală a solicitat, având în vedere prev. art.143 și 148 lit.f, respectiv lit.b C.pr.pen. - numai față de inculpatul C. R., luarea măsurii arestului preventiv față de cei doi inculpați, pe o perioadă de 29 zile, după cele 24 ore de reținere care s-a dispus în cauză.
Judecătorul investit cu soluționarea propunerii de arestare preventivă trebuie să analizeze dacă sunt întrunite condițiile legale pentru luarea acestei măsurii preventive împotriva inculpaților, având în vedere considerentele ce urmează a fi expuse mai jos.
Din studierea pieselor dosarului de la acest moment procesual, instanța apreciază se poate reține existența unei suspiciuni rezonabile în sensul art.5 parg.1 lit.c din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și a unor indicii temeinice în sensul art.68 ind.1 C.pr.pen. cu privire la săvârșirea infracțiunilor reținute în sarcina inculpaților, fiind de reținut jurisprudența constantă a instanței de contencios european de la Strasbourg, în lumina căreia forța juridică a probelor și indiciilor temeinice care ar putea justifica măsura arestării preventive nu este necesar să fie echivalentă celor care ar putea justifica o condamnare, doar aceste din urmă probe fiind necesar a dovedi dincolo de orice îndoială rezonabilă, faptul că persoanele trimise în judecată sunt autorii faptelor sesizate.
Astfel, în primul rând, din perspectiva cerințelor impuse de art. 143 C.p.pen. și față de conținutul art. 68/1 C.p.pen., care stabilește că sunt indicii temeinice atunci când din datele existente în cauză, rezultă presupunerea rezonabilă că persoana față de care se efectuează acte premergătoare sau acte de urmărire penală a săvârșit fapta sau faptele de comiterea cărora este învinuită, apreciem că în cauză există indicii temeinice în sensul că inculpații au săvârșit faptele reținute în sarcina lor, acestea fiind relevate de materialul probator administrat până la cest moment.
Cei doi inculpați au negat săvârșirea infracțiunilor, susținând, în esență, că ar fi consemnat în actele eliberate propriile constatări cu privire la învinuiți, că nu au avut reprezentarea complicității la vreo fraudă, inducând ideea că învinuiții ar fi simulat simptomele unor boli psihice. Cei doi inculpați, sub coordonarea inculpatei Cotoraci Catinca, au furnizat documente medicale suspectate că ar fi nereale către numeroase alte persoane din județele Cluj și Hunedoara, ce beneficiază sau au beneficiat de indemnizații pentru persoane cu handicap. Cu ocazia audierii, inculpații au admis ca inculpata Cotoraci Catinca a fost cea care i-a adus la ei pe învinuiți și pe alte persoane
pentru a le elibera documente în vederea obținerii certificatelor de handicap. Există indicii temeinice că la solicitarea inculpatei Cotoraci Catinca, inculpații
C. R. și R. C. au eliberat acte cu diagnostice nereale, fără a-i consulta efectiv pe beneficiari și fără ca aceștia să se prezinte efectiv în fața lor. Această împrejurare rezultă din declarațiile învinuiților Kiss E. Ilona (vol. III, f. 478), Csete M. (vol. III, f. 105), Peteleu Elisaveta (vol. III, f. 296), Bâlc Onisie (vol. III, f. 352), Toșa-Abrudan E. (vol. III, f. 412), M. M. (vol. III, f. 583). De asemenea, inculpatul C. R. a completat documente de internare fictivă a învinuiților Csete M. și Bâlc Onisie, care în realitate nu au fost internați la Spitalul Militar Cluj-Napoca. Această împrejurare este confirmată de învinuiții Csete M. și Bâlc Onisie, care au declarat că nu au fost internați în unitatea respectivă. Cu ocazia audierii, inculpatul C. R. a indus ideea că nu ar fi știut la ce vor fi folosite actele medicale eliberate de el. Această susținere este înlăturată chiar de actele respective, în care se face mențiunea că se eliberează pentru Comisia de Handicap Cluj.
Notorietatea faptului că inculpații C. R. și R. C. obișnuiau să elibereze în mod suspect acte pentru persoane cărora li s-au acordat indemnizații pentru handicap, rezultă și din constatarea efectuată de o echipă de control a Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale în județul Hunedoara (vol. X, f. 63-87). Din declarația martorei Molnar N., director al D.G.A.S.P.C. Cluj, rezultă că membrii Comisiei de evaluare a persoanelor adulte cu handicap Cluj, exasperați de numărul persoanelor ce solicitau încadrarea în grad de handicap pe baza unor documente eliberate de inculpatul C. R. și cu privire la care aveau unele suspiciuni de fraudă, au intenționat să-i ceară lămuriri acestuia, însă au renunțat văzându-l în compania inculpatei Cotoraci Catinca, care îi hărțuia în mod permanent (vol. I, f. 159-162).
În ce privește indiciile referitoare la inculpata R. C., trebuie menționat faptul că aceasta a eliberat documentele pentru învinuiți înainte de a deveni angajată a Asociației Arizona, contrar susținerii ei (vol. I, f. 387- 393). Elocvent este și faptul că învinuiții David Ilona, C. Gligor, Kiss Ilona
, M. M., Hoț Nastasia, Peteleu Elisaveta, Bâlc Onisie, Csete M., Cadar I., au recunoscut săvârșirea infracțiunilor.
În cauză, pentru a se asigura buna desfășurare a procesului penal, organul de urmărire penală apreciază că se impune luarea măsurii arestării preventive împotriva inculpaților C. R. și R. C., în condițiile în care aceștia au săvârșit două infracțiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și există probe că lăsarea lor în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, fiind incidente prevederile art. 148 alin. 1, lit. f C.pr.pen.. În ce-l privește pe inculpatul C. R., se arată că sunt incidente și prevederile art. 148 lit. b C.pr.pen., deoarece există date că ar putea să încerce să zădărnicească, în mod direct sau indirect, aflarea adevărului, prin influențarea unor părți. În acest sens, este invocată înregistrarea ambientală din data de_, din care organul de urmărire penală a desprins concluzia că inculpatul C. R., în mod voalat le dă indicații învinuiților David Ilona și C. Gligor, cum să-și procure
medicamente (pentru a crea impresia că urmează un tratament specific bolii psihice) și chiar cum să se comporte în fața medicilor legiști, respectiv să spună "toate simptomele așa cum îs"; (vol. IV, f. 482-486).
În opinia instanței, însă toate aspectele menționate mai sus se circumscriu cerințelor art.136 și art.143 C.pr.pen., care stabilesc că sunt indicii temeinice atunci când din datele existente în cauză, rezultă presupunerea rezonabilă că persoana față de care se efectuează acte premergătoare sau acte de urmărire penală a săvârșit fapta sau faptele de comiterea cărora este învinuit, respectiv că în cauză există indicii temeinice în sensul că inculpații au săvârșit faptele reținute în sarcina lor, acestea fiind relevate de materialul probator administrat până la acest moment.
Însă alte elemente concrete desprinse din analiza dosarului au condus instanța spre a considera că propunerea organului de urmărire penală în sensul luării măsurii arestului preventiv față de cei doi inculpați nu se justifică în cauză.
Astfel, organul de urmărire penală a indicat ca temeiuri ale arestării prevederile art.148 lit.f C.pr.pen., iar pentru inculpatul C. R. și lit.b a aceluiași articol. Nu intră în discuție împrejurarea că cerința tezei a II a art.148 lit.f C.pr.pen., cu privire la limitele de pedeapsă față de infracțiunile reținute în sarcina inculpaților, este îndeplinită.
Cu privire la temeiul indicat de art.148 lit.b C.pr.pen., instanța apreciază că nu suntem în prezența acestui text de lege atunci când analizăm convorbirea ambientală din_ purtată de către inculpatul C. R., căci toate elementele pro-causa desprinse din acea convorbire sunt interpretabile, putând fi folosite fie împotriva inculpatului, fie în favoarea sa.
Rămâne de analizat pericolul concret pentru ordinea publică prin lăsarea în libertate dacă nu s-ar lua măsura arestului preventiv față de inculpați.
S-a apreciat că prin faptele comise, cei doi inculpați au perturbat într-o asemenea măsură siguranța și liniștea publică, atingând proporții semnificative chiar la nivel de securitate națională, prin dimensiunea fraudelor de acest gen care s-au înmulțit în ultima vreme, încât opinia publică ar fi avut de suferit și dorește o compensare și o redresare prin arestarea inculpaților. Corespunde adevărului că genul de fapte penale cum sunt cele presupus a fi comise de către inculpați au un grad de pericol social ridicat, tocmai prin valorile sociale ocrotite de legea penală și lezate prin acțiunea infracțională, dar nu în ultimul rând prin creșterea numărului de astfel de fapte, însă trebuie să le analizăm la cazul concret dedus judecății.
Astfel, toate faptele cercetate în cauză cu fost comise în anul 2009, iar rezonanța socială a fost detectată de către organele judiciare în anul 2013, prin începerea urmăririi penale față de inculpata Cotoraci Catinca și celelalte persoane implicate. Să spunem că acum este imperios necesar a se lua măsura arestului preventiv pentru a repune în limite normale siguranța societății, după trecerea unui interval de timp destul de îndelungat, poate este prea mult și această măsură preventivă nu va mai avea efectul scontat. Este vorba de oportunitatea unei măsuri preventive și nu trebuie a nu se pierde din vedere
tocmai cerințele art.136 C.pr.pen., unde este indicat expres scopul acestor măsuri.
Tocmai prin faptul că aceste împrejurări de natură antisocială sunt cercetate de către organele abilitate denotă preocuparea în lupta împotriva fraudelor, dând semnalul că organele în drept își fac datoria față de societate, care este astfel protejată și restabilită ordinea firească democratică.
Pericolul social trebuie analizat concret și față de persoana fiecărui inculpat în parte raportat la faptele reținute în sarcina lor. Aici instanța a avut în vedere împrejurările legate de nivelul de instruire a inculpaților, ambii având pregătire universitară, cu diferite nivele post universitare de perfecționare în meserie, gradul de cultură al acestor inculpați, mediul familial al fiecăruia, cu implicări conștiente în viața de familie și societate, vârsta acestora, chiar bunăstarea materială care se desprinde din întreaga lor prezență. Toate aceste elemente au ghidat instanța spre concluzia că acești inculpați, prin prisma împrejurărilor concrete ale activității infracționale, nu prezintă pericol social concret pentru ordinea publică în varianta în care vor fi cercetați în stare de libertate. Din nici o probă de la dosar nu se desprinde ideea că acești inculpați ar prezenta pericol social concret pentru ordinea publică. Se știe bine că un astfel de pericol nu trebuie doar prezumat, ci dovedit.
Ideea de justiție nu este compromisă în cazul în care o propunere de luare a măsurii arestului preventiv este respinsă, măsura preventivă a arestului preventiv fiind o excepție în procesul penal român, regula este cercetarea persoanei în stare de libertate.
Raportat la toate aceste considerente, instanța conchide că prezenta propunere nu este întemeiată și va fi respinsă. Tocmai pentru că instanța este preocupată ca ordinea publică să fie restabilită și aflarea adevărului să se realizeze obiectiv și temeinic, în speța de față, a apreciat că se impune luarea unei alte măsuri preventive, însă neprivative de libertate, dar care să limiteze însă activitatea inculpaților, cu scopul de a-i conștientiza față de cele întâmplate.
Astfel, în acest moment procesual se justifică, în temeiul art.149/1 al.9 rap. la art.145/1 C.pr.pen., luarea față de inculpați a măsurii obligării de a nu părăsi țara, pe o perioadă de 30 zile, începând cu data de_ și până la data de_, inclusiv.
În baza art.145/1 al.2 C.pr.pen. rap. la art.145 al.1/1 C.pr.pen., pe durata măsurii obligării de a nu părăsi țara inculpații vor fi obligați să respecte următoarele: să se prezinte la organul de urmărire penală sau, după caz, la instanța de judecata ori de câte ori sunt chemați; să se prezinte la organul de poliție din raza locului de domiciliu, respectiv reședință, conform programului de supraveghere întocmit de către aceste organe sau ori de câte ori sunt chemați; să nu își schimbe locuința sau reședința fără încuviințarea organului judiciar care a dispus măsura; să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte nicio categorie de arme.
În temeiul art.145 al.2/2 C.pr.pen., se va atrage atenția inculpaților asupra acestor obligații, a căror nerespectare atrag luarea măsurii arestării preventive
În temeiul art. 192 al.3 C.pr.pen., cheltuielile judiciare ocazionate cu soluționarea prezentei propuneri vor rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DISPUNE
În temeiul art.149/1 C.pr.pen. respinge propunerea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj privind arestarea preventivă a inculpaților C. R. și R. C. .
În tem.art.149/1 al.9 rap. la art.145/1 C.pr.pen. dispune luarea față de inculpații :
C. R. , fiul lui D. și I., născut la data de_ în oraș Buhuși, județul Bacău, domiciliat în municipiul Cluj-Napoca, Aleea Herculane, nr. 17, ap.31, județul Cluj, posesor a C.I. seria KX nr. 4., CNP 1. ,
R. C. , fiica lui Atanasie și V., născută la data de_ în oraș Călan, județul Hunedoara, domiciliată în municipiul Hunedoara, str. Avram Iancu, nr. 6, bl.H4, sc. A, et.2, ap.9, județul Hunedoara cu reședința în comuna Bretea Română, nr. 63, județul Hunedoara, posesoare a C.I. seria HD nr. 4., CNP 2. ,
a măsurii obligării de a nu părăsi țara, pe o perioadă de 30 zile, începând cu data de_ și până la data de_, inclusiv.
În baza art.145/1 al.2 C.pr.pen. rap. la art.145 al.1/1 C.pr.pen., pe durata măsurii obligării de a nu părăsi țara inculpații sunt obligați să respecte următoarele :
sa se prezinte la organul de urmărire penală sau, după caz, la instanța de judecata ori de câte ori sunt chemați;
sa se prezinte la organul de poliție din raza locului de domiciliu, respectiv reședință, conform programului de supraveghere întocmit de către aceste organe sau ori de câte ori sunt chemați;
sa nu își schimbe locuința sau reședința fără încuviințarea organului judiciar care a dispus măsura;
sa nu dețina, sa nu folosească și sa nu poarte nicio categorie de arme.
În tem.art.145 al.2/2 C.pr.pen. atrage atenția inculpaților asupra acestor obligații, a căror nerespectare atrag luarea măsurii arestării preventive
În temeiul art. 192 al.3 C.pr.pen., cheltuielile judiciare ocazionate cu soluționarea prezentei propuneri rămân în sarcina statului.
Cu drept de recurs in termen de 24 ore de la pronunțare . Pronunțată in ședința publică din 25 iulie 2013.
PREȘEDINTE GREFIER
I. C. M.
Red.A.I./ Dact.A.I.
2 ex.,_ .
| ← Încheierea penală nr. 559/2013. Propunere de arestare... | Încheierea penală nr. 104/2013. Propunere de arestare... → |
|---|
