Încheierea penală nr. 789/2013. Propunere de arestare preventiva a inculpatului

Decizii și sentințe penale - Curtea de Apel Cluj (2013)

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI DOSAR NR. _

ÎNCHEIEREA PENALĂ NR.789/R/2013

Ședința publică din 3 iunie 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE: M. Ș., judecător JUDECĂTORI: L. M.

L. H.

GREFIER: M. B.

Ministerul Public - Parchetul de pe lângă I.C.C.J. - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Cluj reprezentat prin PROCUROR - DORU DOBOCAN

S-au luat spre examinare recursurile declarate de către inculpații L. T.

, L. M., L. O. și P. R. M. împotriva încheierii penale nr.51 din 28 mai 2013 a Tribunalului Cluj, pronunțată în dosarul nr._, având ca obiect propunere de arestare preventivă.

La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpata L. T. , în stare de arest, asistată de către apărătorul desemnat din oficiu av.M. Octavian, inculpata L. M. , în stare de arest, asistată de către apărătorul desemnat din oficiu av.Jiman Mara, inculpatul L. O., în stare de arest, asistat de către apărătorul desemnat din oficiu av.I. A. I. și inculpatul P. R. M. , în stare de arest, asistat de către apărătorul desemnat din oficiu av.L. M. S., toți avocați din cadrul Baroului Cluj, cu delegațiile la dosar.

Procedura de citare nu este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care, întrebați fiind de către instanță, inculpații L. T., L. M., L. O. și P. R. M., arată că își mențin recursurile declarate și sunt de acord să fie asistați de către apărătorii desemnați din oficiu.

La întrebarea instanței, inculpații L. T., L. M. și L. arată că nu doresc să dea declarații în fața instanței de recurs.

Întrebat fiind de către instanță, inculpatul P. R. M., arată că își menține declarația dată în fața instanței de fond.

Nefiind cereri de formulat sau excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul părților pentru dezbaterea recursurilor.

Apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpata L. T. , solicită admiterea recursului, casarea hotărârii recurate și, în consecință, respingerea propunerii de arestare preventivă formulată de către parchet și punerea de îndată în libertate a inculpatei.

În susținerea recursului arată că împotriva inculpatei s-a pus în mișcare acțiunea penală pentru comiterea a doua infracțiuni, respectiv prostituție și trafic de persoane minore.

Solicită a se observa împrejurarea că dintre acestea doar ultima se încadrează în condițiile impuse de art.148 lit.f C.pr.pen., întrucât infracțiunea de prostituție nu are limita de pedeapsă prevăzută de lege pentru aplicarea acestui text.

Prin urmare, în discuție este dacă această infracțiune de trafic de persoane întrunește condițiile pentru a se putea lua față de inculpată măsura preventivă privativă de libertate și dacă aceasta prezintă un grad de pericol social concret.

Instanța de fond a reținut că inculpata ar fi comis în etape distincte două infracțiuni, reținându-se că din luna iulie și până în luna octombrie a practicat prostituția, ulterior acestei date reținându-se că s-a întreținut din veniturile obținute de fiica sa.

Apreciază că este esențial în cauză modalitatea în care fiica inculpatei în vârstă de 12 ani, a ajuns să practice prostituția. Solicită a se reține că înainte de a ajunge la mama sa, fiica inculpatei a fugit de la bunica paternă, tocmai pentru că aceasta nu era de acord cu relația sa, la concubinul său, de unde a fost luată de organele de poliție și dusă la mama sa. Susține că nu este cert că inculpata a fost cea care a îndemnat-o pe partea vătămată să practice prostituția.

Prin urmare, pericolul social pentru ordinea publică în această formă de a înlesni sau a procura foloase de pe urma practicării prostituției de către fiica sa, nu mai există, întrucât fiica inculpatei din data de_ este internată în centrul de plasament Arlechino. Ori, în măsura în care prin absurd ar fi încercat inculpata să o determine pe fiica sa să practice prostituția, această formă a comiterii infracțiunii nu există.

Pe de altă parte, fiica sa a arătat că nu dorește să practice prostituția.

Apreciază că pericolul social pentru ordinea publică nu este probat, astfel că nu există indicii că lăsată în libertate inculpata ar avea o conduită care să o influențeze pe fiica sa să practice din nou prostituția.

Apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpata L. M., solicită admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și, în consecință, a se dispune punerea în libertate de îndată a inculpatei.

În susținerea recursului arată că în cauză nu sunt întrunite condițiile prev.de art.143 și 148 lit.f C.pr.pen., propunerea de arestare preventivă fiind nelegală întrucât s-a solicitat o arestare preventivă și pentru comiterea infracțiunii de prostituție.

În ce privește infracțiunea de trafic de minori, raportat la probele din dosarul de urmărire penală, consideră că nu sunt probe sau indicii temeinice că s-a săvârșit această infracțiune de către inculpată, cu atât mai mult cu cât declarațiile inculpatei se coroborează cu alte declarații din faza de urmărire penală, din care rezultă că aceasta recunoaște că a practicat prostituția pentru a- și câștiga existența și a-și întreține minorul pe care îl are în întreținere.

Apreciază că minora din proprie inițiativă s-a dus să practice prostituția, neexistând nici o dovadă că a fost constrânsă.

La soluționarea recursului, solicită a se avea în vedere că inculpata este la prima confruntare cu legea penală și raportat la art.136 C.pr.pen., scopul măsurilor preventive poate fi realizat și prin aplicarea unei alte măsuri neprivative de libertate, respectiv obligarea de a nu părăsi țara sau localitatea.

Pentru aceste considerente, solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate și, în consecință, a se dispune punerea de îndată în libertate a inculpatei.

Solicită acordarea onorariului avocațial avansat din FMJ.

Apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul L. O., solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate și rejudecând cauza a se dispune punerea de îndată în libertate a inculpatului, având în vedere că din actele de la dosar nu rezultă că ar exista indicii suficiente care să impună luarea măsurii arestării preventive.

În susținerea recursului arată că față de acest inculpat se reține infracțiunea de trafic de persoane, prev.de art.12 și 13 din Legea nr.678/2001.

Consideră că în ceea ce privește inculpatul, este greu de crezut că a avut vreo influență asupra săvârșirii de către partea vătămată a infracțiunii de prostituție.

Este adevărat că inculpatul s-a deplasat de mai multe ori în mun.Dej unde această minoră practica prostituția, însă nu rezultă din actele de la dosar că inculpatul ar fi făcut vreun act de traficare a minorei. Este vorba de mama minorei care practică prostituția și care i-a adus la cunoștință beneficiile acestei meserii, lucru pe care minora a început să-l practice.

Este adevărat că inculpatul este recidivist, însă solicită a se observa că a fost liberat în anul 2009 și din acel moment nu a mai săvârșit fapte penale.

Consideră că inculpatul nu prezintă pericolul concret pentru ordinea publică.

Solicită acordarea onorariului avocațial avansat din FMJ.

Apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul P. R. M., solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate și, rejudecând cauza a se dispune respingerea propunerii de arestare preventivă.

În susținerea recursului arată că temeiul prev.de ar.148 lit.f C.pr.pen., nu se regăsește în vederea luării măsuri arestului preventiv, nefiind îndeplinită cea de a doua teză, respectiv pericolul concret pentru ordinea publică.

Aspectele reținute de către instanța de fond și parchet în propunerea de arestare preventivă, consideră că nu sunt de natură să contureze un pericol concret pentru ordinea publică referitor la persoana inculpatului P. R. M. .

În ce privește reținerea instanței de fond că inculpatul nu are un loc de muncă, arată că acest aspect nu scoate în evidență pericolul concret pentru ordinea publică. Celelalte aspecte, respectiv faptul că ar fi întreținut relații sexuale cu partea vătămată în vârstă de 12 ani sau faptul că a transportat-o pe partea vătămată în vederea practicării prostituției apreciază că sunt aspecte ce caracterizează latura obiectivă a faptelor reținute și nu țin neapărat de persoana inculpatului și implicit de pericolul concret pentru ordinea publică.

Pe de altă parte, inculpatul a declarat că nu avea cunoștință de vârsta reală a părții vătămate, declarația sa coroborându-se și cu declarațiile părții aflate la fila 11 vol.I dos.u.p., din care reiese faptul că partea vătămată obișnuia să comunice persoanelor cu care discuta o altă vârstă decât vârsta pe care o avea în realitate.

Mai mult, solicită a se avea în vedere că din declarația părții vătămate reiese că au fost mai multe persoane care au transportat-o la gara din mun.Dej și care nu sunt cercetate până în prezent.

Având în vedere că aspectele reținute nu relevă un pericol concret pentru ordinea publică, solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat.

Reprezentantul M. ui P. , solicită respingerea recursurilor declarate de inculpați ca fiind nefondate, în temeiul art.385/15 pct.1 lit.b C.pr.pen. și menținerea încheierii atacate ca fiind legală, temeinică și judicios motivată.

În susținerea poziției procesuale arată că în mod corect instanța de fond a reținut că referitor la fiecare dintre inculpați există indicii și probe care duc la bănuiala rezonabilă că au săvârșit infracțiunile pentru care au fost cercetați, dintre care cea mai gravă fiind de trafic de minori prev.de art.12 rap.la 13 din Legea nr.678/2001.

Solicită a se observa că la pag.10 din încheierea penală recurată, instanța de fond a arătat în detaliu care sunt mijloacele de probă din care rezultă această bănuială rezonabilă. Raportat la aceasta, adaugă că inclusiv jurisprudența CEDO a arătat că atunci când se discută de luarea măsurii arestării preventive, prelungirea sau menținerea acestei măsuri față de o persoană bănuită că a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală, indiciile și probele nu trebuie să aibă

forța de a duce la condamnarea persoanei respective, ci doar la o bănuială legitimă că le-a săvârșit.

Apreciază că instanța de fond a reținut în mod corect existența acestor indicii și probe, și că din dosarul cauzei rezultă bănuiala rezonabilă că fiecare dintre inculpați a săvârșit infracțiunile pentru care este cercetat.

De asemenea, instanța a reținut corect că sunt îndeplinite în cauză disp.art.148 lit.f C.pr.pen., în sensul că pedeapsa pentru infracțiunea de trafic de minori prezumată a fi săvârșită de către inculpați și în ceea ce-l privește pe inculpatul P. R. M. și aceea de raport sexual cu minor în formă calificată este mai mare de 4 ani.

În ceea ce privește cea de a doua condiție, arată că instanța de fond prin încheierea penală recurată a motivat în mod corect și pericolul concret pe care-l reprezintă pentru ordinea publică cercetarea inculpaților în acest moment în stare de libertate.

Dincolo de gravitatea infracțiunii de trafic de minori, materializată în limitele mari de pedeapsă prevăzute de norma de încriminare, astfel de fapte creează un impact negativ puternic în conștiința membrilor comunității, mai ales având în vedere vârsta părții vătămate și condițiile în care s-au produs, fiind lipsită de suportul părinților, în condiții de educație și asigurarea unui climat de dezvoltare suficient care să o protejeze. Ori, cercetarea în stare de libertate a unor persoane bănuite de a fi săvârșit astfel de fapte grave, ar crea în mod incontestabil în conștiința publicului, un sentiment de neîncredere în instituțiile abilitate să înfăptuiască justiția.

Mai mult, solicită a se observa că în propunerea de luare a măsurii arestării preventive față de inculpați, s-a subliniat faptul că între învinuiți și martorul parte vătămate există relații de prietenie, că au mai fost astfel de încercări aspecte care rezultă din cele două audieri succesive cu ocazia consilierii psihologice, existând temerea că odată lăsați în libertate inculpații vor încerca zădărnicirea aflării adevărului prin influențarea martorilor și a părții vătămate.

Este de remarcat că la prima audiere de consiliere psihologică, partea vătămată a descris faptele și a arătat detaliile adevărate ale stării de fapt iar la a doua întâlnire, după ce a luat contact cu anturajul din care a provenit, s-a remarcat o schimbare de atitudine și a discursului pe care îl are partea vătămată. Pentru acest motiv, apreciază că este judicios aleasă această măsură a arestării preventive și nu poate fi luată față de inculpați o altă măsură neprivativă

de libertate.

De asemenea, solicită a se observa antecedența penală a inculpaților L.

T., L. O. și P. R. .

În consecință, solicită respingerea recursurilor formulate de către inculpați.

Inculpata L. T. , având ultimul cuvânt, solicită cercetarea sa în stare de libertate.

Inculpata L. M. , având ultimul cuvânt, solicită cercetarea sa în stare de libertate.

Inculpatul L. O., având ultimul cuvânt, solicită cercetarea sa în stare de libertate.

Inculpatul P. R. M. , având ultimul cuvânt, solicită cercetarea sa în stare de libertate, având în vedere starea sa de sănătate.

C U R T E A :

Prin încheierea penală nr. 51 din 28 mai 2013 pronunțată în dosarul nr._ a Tribunalului Cluj s-a admis propunerea formulată de către M.

P. - Parchetul de pe lângă Î. Curte de C. și Justiție, Direcția de

Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, Serviciul Teritorial Cluj, în dosarul nr.17/D/P/2013 și în consecință:

În temeiul art.149/1 C.pr.pen. rap. la art.148 alin.1 lit. f C.pr.pen. dispus arestarea preventivă a inculpaților :

L. T., fiica lui Zagoni Adam și Zagoni Reghina, născută la data de_ în mun.Gherla, jud.Cluj, CNP 2., domiciliată în sat Salatiu, nr.47, com.Mintiu Gherlii, jud.Cluj;

L. M., fiica lui T. și M., născută la data de_ în mun.Gherla, jud.Cluj, CNP 2., domiciliată în sat Salatiu, nr.47, com.Mintiu Gherlii, jud.Cluj;

P. R. M., fiul lui E. și D., născut la data de_ în mun.Dej, jud.Cluj, CNP 1., domiciliat în Dej, str.Vâlcele nr.16, jud.Cluj, cu reședința în Dej, str.Dealul Rozelor nr.6, jud.Cluj,

- pe o perioadă de 29 de zile, cu începere din data de 28 mai 2013 și până la data de 25 iunie 2013 inclusiv.

În temeiul art. 192 al. 3 C.pr.pen. cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului, din care suma de câte 100 lei reprezentând onorariul apărătorilor desemnați din oficiu va fi avansată din fondul special al M. ui Justiției, Baroului Cluj, d-nelor av. Cherteș Iulia L., av. Vomir Bizo D., av.G. Adela și av. Ilea I. M. .

Pentru a dispune astfel instanța de fond a reținut că prin sesizarea înregistrată sub nr. de mai sus, Parchetul de pe lângă Î. Curte de C. și Justiție, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, Serviciul Teritorial Cluj, în dosarul nr.17/D/P/2013, a solicitat luarea măsurii arestării preventive pe o durată de 29 de zile față de inculpații :

L. T., fiica lui Zagoni Adam și Zagoni Reghina, născută la data de_ în mun.Gherla, jud.Cluj, CNP 2., domiciliată în sat Salatiu, nr.47, com.Mintiu Gherlii, jud.Cluj, cercetată sub aspectul infracțiunilor de trafic de minori prev. și ped. art. 13 alin. 1 și alin 3 rap. la art. 12 alin. 2 lit. a din Legea nr. 678/2001 și prostituție prev și ped de art. 328 al.1 C.pen., cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen., art 37 lit.a C.pen și art 33 lit.a C.pen,

L. M., fiica lui T. și M., născută la data de_ în mun.Gherla, jud.Cluj, CNP 2., domiciliată în sat Salatiu, nr.47, com.Mintiu Gherlii, jud.Cluj, cercetată sub aspectul infracțiunilor de trafic de minori prev. și ped. art. 13 alin. 1 și alin 3 rap. la art. 12 alin. 2 lit. a din Legea nr. 678/2001 și prostituție prev și ped de art. 328 al.1 C.pen., cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen. și art 33 lit.a C.pen,

L. O., fiul lui T. și M., născut la data de_ în mun.Gherla, jud.Cluj, CNP 1., domiciliat în Gherla, str.Trandafirilor nr.3, sc.2, ap.33, jud.Cluj, cu locuința efectivă în sat Salatiu, nr.47, com.Mintiu Gherlii, jud.Cluj, cercetat sub aspectul infracțiunilor de trafic de minori prev. și ped. art. 13 alin. 1 și alin 3 rap. la art. 12 alin. 2 lit. a din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen. și art 37 lit.b C.pen,

P. R. M., fiul lui E. și D., născut la data de_ în mun.Dej, jud.Cluj, CNP 1., domiciliat în Dej, str.Vâlcele nr.16, jud.Cluj, cu reședința în Dej, str.Dealul Rozelor nr.6, jud.Cluj, cercetat sub aspectul infracțiunilor de raport sexual cu un minor în formă agravată prev. de art. 198 al.1 și 2 C.pen. și trafic de minori prev. și ped. art. 13 alin. 1 și alin 3 rap. la art. 12 alin. 2 lit. a din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen. și art 33

lit.a C.pen, arătând în motivarea propunerii că sunt întrunite condițiile prevăzute de art.136, art.143, art. 146 și art.148 lit.f C.p.pen.

În sarcina inculpaților s-a reținut că, persoana vătămată Zagoni Ozanela D. provine dintr-o familie dezorganizată, părinții acesteia fiind inculpata L. (fostă Zagoni) T. și Nedelca D. . Practic, inculpata s-a ocupat de creșterea fiicei sale doar până la vârsta de aproximativ 6 săptămâni și a părăsit definitiv domiciliul conjugal când aceasta avea în jur de 2 ani, de creșterea și educarea ei ocupându-se bunica paternă și bunicul matern, care trăiesc în concubinaj și locuiesc în satul Bont, corn. Fizeșu Gherlii, jud. Cluj.

Până în jurul vârstei de 9 ani, persoana vătămată s-a aflat pentru perioade scurte de timp și în grija inculpatei. Aceasta practică prostituția de o perioadă mare de timp, posibil din perioada minorității. în prezent, este căsătorită cu învinuitul L. T. .

In jurul vârstei de 9 ani, persoana vătămată a fost abuzată sexual, în mod repetat, de tatăl natural și, probabil, de o altă persoană de sex bărbătesc (un cioban), context în care a fost încredințată inculpatei spre creștere și educare. Tatăl a fugit în Italia. Ulterior, persoana vătămată a ajuns din nou în grija bunicilor.

In luna noiembrie 2012, pe fondul unor certuri familiale, persoana vătămată a fugit de la locuința bunicilor la locuința lui Fechete S., din satul N. la, com. Fizeșu Gherlii. Bunicii au anunțat poliția, care a încredințat-o inculpatei. In continuare, persoana vătămată a locuit la domiciliul acesteia din localitatea Salatiu, nr. 47, com. Mintiu Gherlii, jud. Cluj, împreună cu frații L. T., L.

M., L. O. și L. A. . La aceeași adresă a locuit, temporar, și martora

L. R. I., fiica lui L. Sonia, sora fraților L. .

Inculpatele L. T. și L. M. și martorele L. A. și L. Ana Violeta (acestea sunt surori) practică prostituția în zona gării Dej de o perioadă mare de timp. Nu au avut niciodată un loc de muncă legal. De cele mai multe ori își racolează clienții din fața magazinului alimentar plasat în gara Dej și aparținând SC ROFO SRL, ocupația lor fiind cunoscută de către martorele Mureșan D. C. și Boca M., vânzătoare la acest magazin. Uneori, cele două inculpate și cumnatele / surorile își racolează clienții din incinta restaurantului plasat în aceeași gară, fiind cunoscute ca prostituate de către martorul Șeu L., barman la acest restaurant. De asemenea, împrejurarea că acestea practică prostituția este cunoscută și de o parte dintre taximetriștii care staționează în gara Dej - martorii Szenasi Francisc și Mureșan G. Augustin, precum și de alte persoane de sex femeiesc care practică/au practicat prostituția în aceeași zonă - martorele M. V., Ciubăncan G. G., L. R. I., Poca Călina R. și Mureșan Jannina Romela.

Inculpatul L. T. nu are loc de muncă și obține unele venituri din îngrijirea oilor (cioban). Obișnuiește să consume băuturi alcoolice și să cheltuie bani la aparatele de joc.

La scurt timp (în prima zi în care persoana vătămată s-a mutat la locuința din Salatiu sau în primele zile), persoana vătămată a fost racolată de inculpatele

T. și L. M., prin abuz de autoritate și manipulare, în scopul exploatării acesteia, prin obligarea la practicarea prostituției. Astfel, în prezența acesteia, cele două inculpate au discutat despre faptul că se câștigă mulți bani din practicarea prostituției. Această discuție a avut loc în contextul în care persoana vătămată cunoștea că mama și tatăl ei vitreg nu-și permiteau financiar să-i ofere condițiile/lucrurile de care ea avea nevoie și de care a beneficiat la locuința bunicilor - mai multe mese pe zi, haine, obiecte de igienă personală, țigări etc; totodată, persoana vătămată știa că cele două inculpate își procurau principalele mijloace de existență prin practicarea prostituției. Prin urmare,
persoana vătămată "a pus botu" și a acceptat să practice prostituția pentru a se întreține și a-și susține familia. A avut reprezentarea că prostituția presupune întreținerea de relații sexuale contra-cost, dar a crezut că "acolo, în gara Dej, o să fie ca la discotecă", adică o să se distreze.
Inculpata L. M. și-a asumat "responsabilitatea de a avea grijă" de persoana vătămată, atunci când aceasta nu ar fi fost însoțită de mama ei în gara Dej, pentru ca să nu i se întâmple "nimic rău", urmând să primească pentru prestarea acestui "serviciu" o parte din banii pe care persoana vătămată i-ar fi câștigat din practicarea prostituției (probabil că jumătate).
Persoana vătămată a început să practice prostituția în gara Dej, unde se
deplasa aproape în fiecare seară, fiind însoțită de fiecare dată de inculpata L.
și, de multe ori, și de mama ei. Deplasarea pe rutele Salatiu - gara Dej și gara Dej — Salatiu s-a realizat fie cu taximetrul, chemat de către una dintre inculpate, fie cu un autoturism marca Toyota Corolla, cu nr. de înmatriculare P 2849JZ, aparținând inculpatului L. O. (acesta nu deține permis de conducere) și condus fie de inculpatul P. R. G., fie de "Arghil" (concubinul lui L. Ana Violeta; probabil Mărginean A. ) sau de "V. ", neidentificat. Persoana vătămată a practicat prostituția, de obicei, în intervalul orar aproximativ 21,00 - 05,00. De fiecare dată când a fost însoțită doar de inculpata

L. M., împărțea cu aceasta banii obținuți de la clienți (aceasta utiliza banii pentru a-și cumpăra țigări, băuturi alcoolice, peruci, precum și lapte praf, pampersuri și alte lucruri pentru copilul ei). Din suma rămasă reținea pentru ea sume infime (pentru prezervative, sucuri, dulciuri și țigări), restul banilor fiind remiși inculpatei L. T. . Doar când câștiga sume mai mari de bani decât de obicei, cheltuia o parte din aceștia pentru a-și cumpăra obiecte de îmbrăcăminte. Atunci când nu împărțea banii cu L. M., persoana vătămată îi dădea mamei sale după ce își reținea sume infime.

Persoana vătămată a fost "inițiată" în practicarea prostituției de către inculpatele L. T. și L. M. care i-au arătat modul în care se racolau clienții și i-au explicat ce trebuie să vorbească, cum trebuie să se comporte cu aceștia și care erau tarifele, în funcție de durata și locul întreținerii relațiilor sexuale. Astfel, tariful era de 50 de lei dacă se întrețineau relațiile sexuale "afară" și 70 de lei dacă mergea cu clientul în mașina acestuia; la hotel / pensiune, tariful era diferit în funcție de durată - 100 de lei aproximativ o oră, 200 de lei aproximativ 2 ore. Banii se cereau înainte de a pleca cu acesta, fiind lăsați uneia dintre inculpate sau altei persoane de încredere. Totodată, clientului i se solicita să lase un act de identitate sau telefonul mobil, ca și garanție că persoanei vătămate nu i se va întâmpla nimic rău.

Persoana vătămată a câștigat zilnic, în medie, 150 de lei. S-a întâmplat uneori să nu câștige nimic, iar alteori să câștige sume mari de bani, în jur de 600

-700 de lei.

La început, clienții au fost racolați pentru persoana vătămată fie de către mama ei, fie de către inculpata L. M., care și negociau și încasau prețul. Acest lucru s-a întâmplat de multe ori și pe parcursul practicării prostituției.

In perioada în care persoana vătămată a practicat prostituția, inculpata L.

T. a racolat rar clienți pentru a ea însăși, dar a însoțit-o frecvent pe aceasta în gara Dej. Aproape de fiecare dată, inculpata L. T. a fost însoțită și de inculpatul L. O. . Cei doi așteptau fie în restaurantul din incinta gării (unde făceau consumație, plătită cu banii câștigați de persoana vătămată), fie la o anumită distanță de locul de racolare a clienților sau în autoturismul Toyota, parcat în apropierea gării. L. O. nu a avut loc de muncă în perioada în care persoana vătămată a practicat prostituția, fiind întreținut, practic, de către

persoana vătămată și inculpate. Persoana vătămată îi dădea acestuia bani de fiecare dată când câștiga de la clienți.

Banii pe care i-a câștigat persoana vătămată din practicarea prostituției, au fost cheltuiți pentru întreținerea familiei. Astfel, de acești bani au beneficiat nu doar inculpatele, ci și inculpatul L. O. și învinuitul L. T., în sensul că au fost utilizați pentru plata curentului electric, a abonamentului TV, pentru achiziționarea de mâncare, țigări, băuturi alcoolice, pentru plata altor cheltuieli comune.

In perioada în care a practicat prostituția, persoana vătămată a avut "o relație de dragoste" cu inculpatul P. R. M., care a durat aproximativ o lună, timp în care acesta a întreținut relații sexuale cu persoana vătămată, deși îi cunoștea vârsta, și a beneficiat de o parte din banii câștigați de aceasta din prostituție. Astfel, a primit direct de la aceasta bani pentru a-și cumpăra țigări și alte lucruri; totodată, a fost cazat în locuința din Salatiu, unde "a mâncat pe banii" obținuți din practicarea prostituției. în această perioadă, inculpatul nu a avut loc de muncă, el fiind cel care, de obicei, i-a transportat pe inculpatul L.

, pe inculpate și pe persoana vătămată pe rutele Salatiu - gara Dej și gara Dej - Salatiu, cu autoturismul Toyota, așteptând în mașină sau în apropierea gării în intervalul de timp în care acestea racolau clienți și întrețineau relații sexuale contra-cost "Relația de dragoste" dintre persoana vătămată și inculpatul
R. M., în vârstă de 30 de ani este confirmată nu doar de persoana vătămată, ci și de martorul Poca Șamuca.

In contextul descris mai sus, persoana vătămată i-a cunoscut pe martorii la care am făcut referire anterior și care știau că este fiica inculpatei L. T., că este minoră și că practică și ea prostituția. Persoana vătămată a avut o relație de amiciție cu martorul Mureșan G. Augustin, căruia i s-a confesat în legătură cu familia ei, cu motivele pentru care practica prostituția și cu modul în care erau cheltuiți banii câștigați de ea. Astfel, persoana vătămată i-a spus, printre altele, că, "dacă ar putea, ar vrea să nu mai facă prostituție niciodată", că "își dorea pe viitor o familie", că practică prostituție deoarece "trebuie, că are nevoie de bani" și că "banii ajung la mama sa".

Propunerea a fost întemeiată în drept pe dispozițiile art. 136, 143 și art.148 lit. f C.pr.pen.

Analizând actele existente în dosarul de urmărire penală, instanța a reținut următoarele:

Prin Rezoluția cu nr. 17/D/P/2010 din data de_ s-a dispus începerea urmăririi penale in rem sub aspectul săvârșirii de către autori necunoscuți a infracțiunii de trafic de minori prev. și ped. art. 13 alin. 1 și alin 3 rap. la art. 12 alin. 2 lit. a din Legea nr. 678/2001 iar prin Rezoluția cu nr. 17/D/P/2013 din data de_ a Parchetului de pe lângă Î. Curte de C. și Justiție, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, Serviciul Teritorial Cluj a fost începută urmărirea penală față de numiții L. T., L. M., L. O. și P. R. M., sub aspectul

infracțiunilor sus indicate .

Prin Ordonanțele cu nr.20- 24 din data de_ a Parchetului de pe lângă Î. Curte de C. și Justiție, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, Serviciul Teritorial Cluj s-a dispus reținerea învinuiților pe o perioadă de 24 de ore, cu începere din data de

_ și până la data de_ .

Prin Ordonanța cu nr. 17/D/P/2013 din data de_ a Parchetului de pe lângă Î. Curte de C. și Justiție, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, Serviciul Teritorial Cluj s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de învinuiții L. T., fiica lui

Zagoni Adam și Zagoni Reghina, născută la data de_ în mun.Gherla,

jud.Cluj, CNP 2., domiciliată în sat Salatiu, nr.47, com.Mintiu Gherlii, jud.Cluj, cercetată sub aspectul infracțiunilor de trafic de minori prev. și ped. art. 13 alin. 1 și alin 3 rap. la art. 12 alin. 2 lit. a din Legea nr. 678/2001 și prostituție prev și ped de art. 328 al.1 C.pen., cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen., art 37 lit.a C.pen și art 33 lit.a C.pen. ;L. M., fiica lui T. și M., născută la data de_ în mun.Gherla, jud.Cluj, CNP 2., domiciliată în sat Salatiu, nr.47, com.Mintiu Gherlii, jud.Cluj, cercetată sub aspectul infracțiunilor de trafic de minori prev. și ped. art. 13 alin. 1 și alin 3 rap. la art. 12 alin. 2 lit. a din Legea nr. 678/2001 și prostituție prev și ped de art. 328 al.1 C.pen., cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen. și art 33 lit.a C.pen. ;L. O., fiul lui T. și M., născut la data de_ în mun.Gherla, jud.Cluj, CNP 1., domiciliat în Gherla, str.Trandafirilor nr.3, sc.2, ap.33, jud.Cluj, cu locuința efectivă în sat Salatiu, nr.47, com.Mintiu Gherlii, jud.Cluj, cercetat sub aspectul infracțiunilor de trafic de minori prev. și ped. art. 13 alin. 1 și alin 3 rap. la art. 12 alin. 2 lit. a din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen. și art 37 lit.b C.pen. ;P.

R. M., fiul lui E. și D., născut la data de_ în mun.Dej, jud.Cluj, CNP 1., domiciliat în Dej, str.Vâlcele nr.16, jud.Cluj, cu reședința în Dej, str.Dealul Rozelor nr.6, jud.Cluj, cercetat sub aspectul infracțiunilor de raport sexual cu un minor în formă agravată prev. de art. 198 al.1 și 2 C.pen. și trafic de minori prev. și ped. art. 13 alin. 1 și alin 3 rap. la art. 12 alin. 2 lit. a din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen. și art 33 lit.a C.pen,

Având în vedere dispozițiile art. 136, 143, 148 lit. f C.pr.pen., instanța a apreciat că propunerea formulată de organele de urmărire penală este întemeiată.

Potrivit art. 5 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și art.

23 din Constituție, măsura lipsirii de libertate a unei persoane se poate dispune atunci când există motive verosimile de a crede că s-a săvârșit o infracțiune sau există motive temeinice de a se crede în posibilitatea săvârșirii unei noi infracțiuni, fiind astfel necesară apărarea ordinii publice, a drepturilor și libertăților cetățenilor, desfășurarea în bune condiții a procesului penal.

Potrivit art. 149 ind.1 C.pr.pen. rap. la art.148 al.1 C.pr.pen. măsura arestării preventive a inculpatului poate fi luată dacă sunt întrunite condițiile prev. de art.143 C.pr.pen. și există vreunul dintre cazurile prev. de lit. a- f ale aceluiași articol.

Potrivit art.143 C.pr.pen. coroborat cu art.148 al.1 C.pr.pen., măsura arestării preventive poate fi luată dacă sunt probe sau indicii temeinice că învinuita a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală.

Potrivit art.68 ind. 1 C.pr.pen., sunt indicii temeinice atunci când din datele existente în cauză rezultă presupunerea rezonabilă că persoana față de care se efectuează acte de urmărire penală a săvârșit fapta.

Astfel, față de actele de la dosarul cauzei respectiv declarațiile martorilor Rostaș Argentina, Șeu L., Mureșan D., Boca M. ,Haranguș D. F., , Haranguș Augustin, M. V., Ciubăncan G., L. R. L., Poca Călina, Szenasi Francisc, Vitan M., , Poca Samuca,, Catrina M., Nemeș Augustin,, Roman, G., M. Tănase Dumitru, Todoran V., procese - verbale de investigații; declarațiile părții vătămate și Rapoartele psihologice întocmite acesteia

;recunoașteri după planșe fotografice; declarațiile inculpaților L. T., L. M.

, L. O. și P. R. M. și a învinuitului L. T., instanța a constatat că față de inculpați există indicii temeinice în sensul art.143 C.pr.pen respectiv suspiciuni în măsură să convingă un observator obiectiv și imparțial, în

sensul art. 5 parag.1 lit.c din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, din care rezultă presupunerea rezonabilă că este posibil ca aceștia să fi săvârșit infracțiunile de comiterea cărora sunt acuzați, astfel cum anterior au fost expuse.

Astfel, ceea ce o privește pe inculpata L. T., instanța a reținut că aceasta este mama părții vătămate Zagoni Ozanela D. în vârstă de 12 ani însă aceasta a fost crescută de către bunicii paterni până la finele anului 2012 când, pe fondul unor neînțelegeri intervenite, partea vătămată a părăsit domiciliul bunicilor și s-a deplasat la domiciliul inculpatei din localitatea Salatiu. Încă din prima seară petrecută la noul domiciliu, partea vătămată a hotărât să practice prostituția, cu acordul inculpatei L. T. și, potrivit declarației date, în scopul de a obține bani pentru mâncare și cele strict necesare traiului zilnic, mama sa neputând să le asigure. În acest context, sub îndrumarea respectiv supravegherea inculpatelor L. T. și L. M., partea vătămată a practicat în aproape fiecare seară prostituția în zona gării din localitatea Dej, de la sfârșitul anului 2012 și până la momentul intervenției organelor de urmărire penală, respectiv al internării acesteia în Centrul Arlechino.

În acest interval de timp, partea vătămată a obținut, potrivit propriilor susțineri, sume cuprinse între 50 și 600 lei pe noapte, bani pe care i-a împărțit cu inculpata L. M., potrivit înțelegerii pe care cele două o aveau, diferența fiind remisă mamei sale, inculpata L. T. . De asemenea, de la Salatiu la gara Dej, partea vătămată se deplasa de obicei alături de cele două coinculpate și de inculpatul L. O., cu un autoturism aparținând acestuia, condus de regulă de inculpatul P. R. .

In ceea ce îl privește pe acesta din urmă instanța a reținut că, din declarațiile martorilor, a părții vătămate și a coinculpaților, rezultă că pe un interval de o lună a întreținut cu partea vătămată relații de concubinaj și că a beneficiat de banii obținuți de aceasta pentru achiziționarea de bunuri personale. În plus, alături de coinculpatul L. O., care de asemenea a beneficiat de banii obținuți de partea vătămată din prostituție, le supraveghea pe partea vătămată Zagoni Manuela și inculpata L. M. iar uneori și pe inculpata L.

T., în timp ce acestea practicau prostituția.

În ceea ce privește temeiurile de arestare preventivă, prev. de art.148 lit.f C.pr.pen., instanța a apreciat că sunt incidente în cauză.

Cu privire la cerința cuprinsă în teza I a acestui articol (referitor la limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunea reținută în sarcina acestor inculpați) aceasta este îndeplinită în raport de infracțiunile de raport sexual cu un minor în formă agravată prev. de art. 198 al.1 și 2 C.pen. și trafic de minori prev. și ped. art. 13 alin. 1 și alin 3 rap. la art. 12 alin. 2 lit. a din Legea nr. 678/2001 ,pedeapsa prevăzută de lege pentru aceste infracțiuni fiind închisoarea mai mare de 4 ani.

Cât privește cea de-a doua cerință a aceluiași articol referitoare la pericolul concret pentru ordinea publică pe care l-ar reprezenta lăsarea în libertate a inculpaților, acesta rezultă din însăși gravitatea deosebită a faptelor reținute în sarcina acestuia, caracterul continuat al acestora și intervalul de timp în care s-a desfășurat activitatea infracțională precum și că faptele au fost comise, în scopul obținerii de mijloace materiale, inclusiv prin exploatarea unei persoane minore . În ceea ce privește pericolul social concret pe care îl prezintă inculpatele prin lăsarea acestora în libertate, instanța de judecată a apreciat că acesta rezultă din gradul foarte ridicat de pericol social al faptelor comise, intervalul de timp în care s-a desfășurat activitatea infracțională, împrejurarea că inculpatele au adoptat drept stil de viață obținerea mijloacelor de subzistență prin comiterea de fapte antisociale, persoana inculpaților.

În legătură cu acest din urmă aspect, în ceea ce o privește pe inculpata L.

T., instanța a reținut că aceasta este mama părții vătămate, calitate ce nu a împiedicat-o însă să accepte bani de la fiica sa în vârstă de doar 12 ani, știind că aceștia sunt obținuți din practicarea prostituției, îndeletnicire pe care i-a prezentat-o ca fiind una firească și în măsură să ducă la obținerea de mulți bani, atitudine care în mod evident, față de relațiile dintre părți și vârsta părții vătămate, a fost determinantă pentru aceasta în acceptarea activitatea sale ulterioare. În plus, din fișa de cazier judiciar rezultă că inculpata L. T. nu este la prima confruntare cu legea penală iar din probatoriul administrat rezultă că aceasta nu a avut vreodată loc de muncă, și că a practicat de-a lungul anilor prostituția.

În ceea ce o privește pe inculpata L. M., instanța a reținut că aceasta s-a implicat în mod direct în activitatea de prostituție desfășurată de partea vătămată, fiind cea care a învățat-o cum să racoleze clienții, încasa sumele de bani de la aceștia ori le reținea actele de identitate ori telefoanele mobile drept garanție, și că finalmente a beneficiat de sume semnificative de bani din cei obținuți de partea vătămată. Susținerea acesteia că avea nevoie de bani pentru a- și crește propriul copil în vârstă de circa 2 ani nu poate fi primită, fiind inacceptabilă exploatarea altui copil practic, în vederea obținerii de mijloace de trai.

În ceea ce îl privește pe inculpatul L. O. instanța de judecată a reținut că acesta nu are vreun loc de muncă, este recidivist, s-a implicat în activitatea de prostituție desfășurată de partea vătămată minoră prin transportarea și supravegherea acesteia și a beneficiat de sumele de bani obținute, adoptând un stil de viață parazitar.

În ceea ce îl privește pe inculpatul P. R. M. instanța a reținut atoriului administrat, relații de concubinaj cu partea vătămată în vârstă de 12 ani, aspect pe care l-a negat însă în pofida probelor administrate, a transportat-o pe partea vătămată în vederea practicării prostituției în gara Dej și a beneficiat zilnic de sume de bani, astfel obținute de partea vătămată în condițiile în care

inculpatul are vârsta de 30 de ani, mai bine de dublul vârstei părții vătămate. Apărarea invocată de către inculpat în sensul că nu a știut că transportarea părții vătămate ar constitui infracțiune, respectiv că a știut că partea vătămată Zagoni Ozanela ar avea 16 ani, sunt fără relevanță penală, o atare vârstă a părții vătămate nu ar schimba radical lucrurile iar necunoașterea legii penale nu poate fi invocată, cu atât mai mult cu cât acțiunile imputate inculpatului contravin elementarei decențe, unanim acceptate.

Față de cele de mai sus, instanța de judecată a apreciat ca fiind întemeiată propunerea de arestare preventivă și pe cale de consecință, în temeiul art.149/1 C.pr.pen. rap. la art.148 alin.1 lit. f C.pr.pen. dispus arestarea preventivă a inculpaților L. T., L. M., L. O., P. R. M. pe o perioadă de 29 de zile, cu începere din data de 28 mai 2013 și până la data de 25 iunie 2013 inclusiv.

Împotriva acestei încheieri au declarat recurs în termenul legal inculpații L. T., L. M., L. O. si P. R. M. solicitând instanței de control judiciar respingerea propunerii de arestare preventivă și punerea lor de îndată în libertate.

În subsidiar, dacă instanța de control judiciar apreciază că este necesară luarea unei măsuri preventive, să se ia față de ei măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau țara.

Apărătorul din oficiu desemnat pentru inculpata L. T. a mai învederat instanței de control judiciar că față de această inculpată a fost pusă în mișcare acțiunea penală sub aspectul comiterii a două infracțiuni de prostituție prev de

art 328 Cod penal și trafic de minori în formă agravată și continuată prev de art 13 alin 1 și 3 raportat la art 12 alin 2 lit a din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art 41 alin 2 Cod penal, fiecare cu aplicarea art 37 lit a Cod penal.

Prima infracțiune pentru care este cercetată inculpata este sancționată de lege cu pedeapsa închisorii mai mică de 4 ani, iar în privința celei de-a doua infracțiuni lipsește cerința tezei a II-a a art 148 lit f Cod procedură penală deoarece, lăsarea în libertate a inculpatul nu prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, deoarece fiica inculpatei, parte vătămată în prezentul dosar este internată în Centrul de plasament Arlechino din data de 14 februarie 2011, și ca atare nu ar mai putea să o determine să practice prostituția.

Apărătorul inculpatei L. M. a apreciat că în ceea ce privește infracțiunea de trafic de minori, până în acest moment, nu au fost administrate probe și nici nu există indicii temeinice că inculpata ar fi comis această faptă prevăzută de legea penală.

Din declarațiile inculpaților a reieșit din contră că minora parte vătămată, fără a fi constrânsă în vreun fel a ales să practice prostituția.

Inculpatul L. O., prin apărătorul desemnat din oficiu, a solicitat să se constate că nu există indicii că ar fi comis infracțiunea de trafic de minori prev de art 12 și art 13 din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art 41 alin 2 și art 37 lit d Cod penal, ci că mama părții vătămate a fost cea care a îndemnat-o pe aceasta să practice prostituția, aducându-i la cunoștință beneficiile materiale pe care le-ar obține din desfășurarea acestei activități.

Inculpatul are antecedente penale însă, a fost liberat în cursul anului 2009 și din acel moment nu a mai comis fapte prevăzute de legea penală, și ca atare nu prezintă vreun pericol pentru ordinea publică.

Inculpatul P. R. M., prin apărătorul ce i-a fost desemnat de către instanță din oficiu, a solicitat să se țină cont că aspectele reținute de instanța fondului și Ministerul Public în propunerea de arestare preventivă nu sunt de natură să contureze o stare de pericol pentru ordinea publică care ar fi generată de lăsarea în libertate a inculpatului.

Inculpatul a mai arătat că nu avea cunoștință de faptul că partea vătămată avea doar 12 ani și că nu a fost singura persoană care a transportat-o pe aceasta la gara din Dej, unde desfășura activități de prostituție.

Analizând recursurile promovate prin prisma motivelor invocate, a probatoriului administrat până la acest moment și a dispozițiilor art 3856alin 3 Cod procedură penală, Curtea de Apel constată că acestea sunt nefondate pentru următoarele considerente:

Instanța fondului investită cu soluționarea propunerii de arestare preventivă formulată de către DIICOT-SERVICIUL TERITORIAL CLUJ în dosarul nr. 17/D/P/1013 a procedat în conformitate cu dispozițiile legale analizând dacă în cauza dedusă judecății sunt îndeplinite cumulativ cerințele art 143 Cod procedură penală și art 148 lit f Cod procedură penală.

A constatat în mod just că probele administrate până în acest moment, în faza de urmărire penală, constând în procesul-verbal de sesizare din oficiu, declarația părților vătămate Mureșan Jannina Mina Romela și Zagoni Ozanela D.

, planșa fotografică privind aspecte fixate cu ocazia examinării suportului magnetic ce conține înregistrările camerelor de supraveghere de la parterul Hotelului Someș din Dej, din declarațiile învinuiților M. Tănase Dumitru și Todoran V., ale martorilor Zagoni Adam, Rostaș Argentina, Șeu L., Mureșan

D. C., Boca M., Haranguș D. F., Haranguș Augustin, M. V., Ciubăncan G., L. R. I., Poca Călina R., Szenasi Francisc, Vitan

M. N., Poca Șamuca, Catrina M., Mureșan G. Augustin, Nemeș Augustin, Roman G., din actele medicale cu privire la starea sănătății părții

vătămate Zagoni Ozanela, rapoartele psihologice întocmit de DGASPC -Centrul Județean de Intervenție pentru copilul abuzat Cluj, raport cu privire la ancheta psiho-socială întocmit de aceeași instituție, caracterizarea părții vătămate, referatul de situație, dispoziția nr 141 din 22 februarie 2013 privind stabilirea măsurii de protecție socială, plasament de urgență pentru partea vătămată, fișa de evaluare inițială întocmită de Adăpostul de zi și de noapte pentru copii străzii Arlechino, fișa de evaluare complexă a aceluiași centru de plasament, coroborate cu declarațiile inculpaților recurenți, și procesele verbale de sancționare contravențională existente la filele 16- 58, sunt de natură a convinge un observator obiectiv că inculpații ar putea fi autorii infracțiunilor pentru care sunt cercetați în prezent.

Vom analiza în continuare dacă lăsarea în libertate a inculpaților în acest moment al procesului penal prezintă sau nu un pericol concret pentru ordinea publică fiind evident faptul că, prima cerință a art 148 lit f Cod procedură penală referitoare la cuantumul pedepsie este îndeplinită.

Vom observa că doi dintre inculpații cu privire la care s-a formulat propunere de arestare preventivă, au antecedente penale, în sarcina inculpatei L.

T. reținându-se că ar fi comis faptele din prezentul dosar în stare de recidivă postcondamnatorie, iar în ceea ce privește pe inculpatul L. O. în stare de recidivă postexecutorie.

Ca atare, aceste persoane, care nu sunt la prima confruntare cu legea penală și care se presupune că s-au întors în câmpul infracțional după aplicarea unor pedepse de către instanțele de judecată, se poate susține, la modul rezonabil, că ar putea relua oricând activitatea infracțională.

În ceea ce-i privește pe toți inculpații, instanța de recurs reține că lăsarea lor în libertate în această fază a procesului penal, este inoportună, pe de-o parte datorită gradului de pericol social concret al acuzațiilor formulate împotriva lor, a împrejurărilor în care acestea se susține că au fost comise, inculpații îndemnând, transportând și asigurând supravegherea părții vătămate în vârstă de doar 12 ani, pentru ca aceasta să practice prostituția, prezentându-i această activitate cu o activitate normală aducătoare de importante venituri bănești, că de sumele obținute de această parte vătămată au beneficiat toți inculpații în mai mică sau mai mare măsură, determinând astfel, partea vătămată să încerce să obțină sume mai mari de bani pentru a asigura venituri mai consistente.

Inculpata L. T. este mama părții vătămate Zagoni Ozanela și în loc să-i fi acordat acesteia suportul psihic și material având în vedere că aceasta a fost abuzată, de către tatăl natural de la o vârstă fragedă, se presupune că a îndemnat-o să practice prostituția.

Inculpata L. M. este acuzată că s-ar fi implicat în mod direct în activitatea desfășurată de partea vătămată, arătându-i acesteia cum să racoleze clienți, unde să meargă cu ei, ce sume de bani să ceară, obținând astfel, o mare parte din banii câștigați de partea vătămată.

Inculpații L. O. și P. R. M. se susține că au asigurat transportul părții vătămate în repetate rânduri, la locul unde aceasta se prostitua și că au obținut sume de bani, adevărat nu semnificative din activitatea desfășurată de minoră, neavând nici un loc de muncă și nici o sursă de venit, acceptând să fie practic întreținuți din activitățile ilicite desfășurate de minoră și de către coinculpate.

Împrejurarea că în acest moment partea vătămată se află într-un centru de plasament, nu este de natură a convinge instanța de recurs, că odată lăsați în libertate inculpații nu ar contacta partea vătămată și nu ar determina-o având în vedere relațiile de familie și puterea de persuasiune să părăsească centrul și să reia activitatea de prostituție.

În această fază a procesului penal, pentru a asigura bunul mers al anchetei și pentru a proteja interesele părții vătămate, se impune privarea de libertate a inculpaților, așa cum corect a reținut și instanța fondului.

Constatând că nu există motive de nelegalitate sau netemeinicie a încheierii recurate, Curtea în baza dispozițiilor art 38515pct 1 lit b Cod procedură penală, va respinge ca nefondate recursurile declarate conform dispozitivului.

Se va stabili în favoarea Baroului Cluj suma de câte 100 lei ce se va avansa din fondul M. ui Justiției reprezentând onorariu pentru apărător din oficiu.

Recurenții vor fi obligați să plătească în favoarea statului suma de câte 400 lei cheltuieli judiciare, din care câte 100 lei reprezentând onorariu avocațial, conform art 192 alin 2 Cod procedură penală.

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII

D I S P U N E:

Respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații L. T., L.

M., L. O. si P. R. M. împotriva încheierii penale nr. 51/C din 28 mai 2013 a Tribunalului Cluj.

Stabilește în favoarea Baroului Cluj suma de câte 100 lei ce se va avansa din fondul M. ui Justiției reprezentând onorariu pentru apărător din oficiu.

Obligă pe recurenti să plătească în favoarea statului suma de câte 400 lei cheltuieli judiciare, din care câte 100 lei reprezentând onorariu avocațial.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 3 iunie 2013 .

PREȘEDINTE				JUDECĂTORI
M. Ș.	L.	M.	L.	H.

GREFIER

M. B.

Red.M.Ș./M.N.

6 ex./_

Jud.fond.-R. Mornăilă

← Încheierea penală nr. 1/2013. Propunere de arestare preventiva...		Încheierea penală nr. 3/2013. Propunere de arestare preventiva... →

Încheierea penală nr. 789/2013. Propunere de arestare preventiva a inculpatului

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Încheierea penală nr. 789/2013. Propunere de arestare preventiva a inculpatului