Sentința penală nr. 18/2013. Plângerea împotriva soluţiilor procurorului de neurmărire sau netrimitere în judecată
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI DOSAR NR. _
SENTINȚA PENALĂ NR. 18/2013
Ședința publică din data de 04 februarie 2013 Instanța constituită din :
PREȘEDINTE: ANA C., judecător GREFIER: A. B. H.
Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel C., reprezentat prin PROCUROR - VIOLETA TRĂISTARU
S-a luat spre examinare cauza penală privind plângerea formulată de petenții B. M. și B. I. M. împotriva rezoluției procurorului din 5 octombrie 2012 emisă în dosar nr. 475/P/2011 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel C. .
La apelul nominal făcut în cauză, se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, se constată că petentul B. M. a depus la dosar concluzii scrise formulate prin apărător ales - avocat Munteanu Paul M. din cadrul Baroului Maramureș.
De asemenea, se constată că mersul dezbaterilor și cuvântul părților au fost consemnate în cuprinsul încheierii de ședință din data de 04 februarie 2013, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
C U R T E A
Prin rezoluția procurorului din 5 octombrie 2012, emisă în dosar nr. nr.475/P/2011 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel C.
, s-a dispus în temeiul art. 228 alin.l C.pr.pen., rap. la art. 10 lit. c și d C.pr.pen., neînceperea urmăririi penale față de :
A. S. L. , avocat și A. C. M., avocat, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de înșelăciune, prev. de art. 215 alin. 1,2 C.pen., fapta nefiind comisă de către aceștia și A. E., sub aspectul săvârșirii infracțiunii de înșelăciune, prev. de art. 215 alin. 1,2 C.pen., nefiind întrunite elementele constitutive ale infracțiunii;
Ș. M. -O., S. D. A. și T. P. C. C., sub
aspectul săvârșirii infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor
persoanelor, prev. de art. 246 C.pen. și neglijență în serviciu, prev. de art. 249 C.pen., nefiind întrunite elementele constitutive ale infracțiunilor.
Pen tru a pronunț a ace as tă soluț ie, s -au reț inu t de c ătr e procuror
ur măto arele:
La data de_, la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel C. a fost
înregistrat memoriul formulat de persoanele vătămate B. I. M. și B.
M. G., prin care au solicitat tragerea la răspundere penală a angajatelor O.C.P.I. C. - B.C.P.I. C. pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor și a făptuitoarei A. S. L., avocat în Baroul Cluj, pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, deoarece aceasta, prin folosirea unor înscrisuri care nu atestau situația juridică reală privitoare la titularul dreptului de proprietate asupra imobilului identificat ca "apartamentul nr. 6", situat în C. -N., str. Bucegi nr. 11 (fostă str. Primăverii nr. 1, bl. Bl, tronson D), respectiv asupra terenului aferent, imobile înscrise în CF colectiv nr. 1. C. -N., nr. top 23404/2/VI, în condițiile existenței unui litigiu civil între părți și a unor hotărâri judecătorești favorabile persoanelor vătămate, la data de_ a obținut fraudulos cu concursul angajatelor de la O.C.P.I. C. - B.C.P.I. C. înscrierea nelegală a dreptului de proprietate pe numele său și al celorlalți moștenitori, cauzând persoanelor vătămate un prejudiciu de 70.000 lei vechi .
Din actele premergătoare urmăririi penale au rezultat, în esență, următoarele:
La data de_, numita A. E., prin mandatarul Coșarcă G. a solicitat O.C.P.I. C. - Biroul de C. și P. mobiliară C. înscrierea în cartea funciară a dreptului de proprietate asupra apartamentului nr. 6 (spațiu comercial) din imobilul înscris în CF colectiv nr. 1. C. -N., nr. top 23404/2/VI cu titlu de construire și succesiv drept de moștenire în favoarea lui A. E. (soție supraviețuitoare), A. S. L. (fiică) și A. C.
M. (fiu), respectiv, înscrierea dreptului de concesiune asupra terenului aferent construcției .
În susținerea cererii, înregistrate sub nr. 71678/2008, au fost depuse documentația cadastrală întocmită de PFA Coșarcă G., sentința civilă nr.46/C/_, definitivă și executorie pronunțată de Tribunalul Comercial Cluj în dosarul nr._ 6/2002) privitor la dreptul de proprietate asupra apartamentului nr.6 și sentința civilă nr.21/_, pronunțată de Tribunalul Cluj - Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale în dosarul nr._, irevocabilă la data de_ prin neapelare, prin care C. Local al mun. C. -N. a fost obligat la emiterea unei hotărâri de consiliu prin care să recunoască dreptul de concesiune asupra terenului aferent construcției, respectiv H.C.L. al municipiului C. -N. nr. 191/_, prin care s-a pus în aplicare sentința .
Cererea a fost repartizată spre soluționare făptuitoarei Ș. M. -O.
, registrator și asistentului registrator S. D. A., iar ulterior asistentului registrator T. P. C. C. .
În urma verificării documentelor atașate cererii, s-a constatat că există neconcordanțe între propunerile din documentația cadastrală și situația existentă în cartea funciară, în sensul că se solicita prima intabularea a imobilului cu nr. X topografic 23404/2/VI în favoarea familiei A., în condițiile în care cartea funciară nr.1. C. -N. (în care figurase înscris imobilul cu același nr. topografic) era sistată definitiv din data de_, mențiune consemnată și în CF colectiv 1., astfel încât imobilul apărea în proprietatea Statului Român, iar din documentele depuse nu rezulta transmiterea dreptului de proprietate de la Statul Român către familia A. .
La data de_, s-a întocmit referatul de completare și s-a solicitat completarea documentației .
Ca urmare a completării dosarului cu documentele solicitate, prin încheierea de carte funciară nr.71678/_, cu toate că sentința civilă nr. 46/C/_, pronunțată de Tribunalul Comercial Cluj în dosarul nr._ 6/2002) era definitivă și executorie, însă nu purta mențiunea "irevocabilă", potrivit dispozițiilor art. 47 alin. 2 din Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr.7/1996, făptuitoarea Ș. M. -O., registrator, a validat documentația și a dispus intabularea dreptului de proprietate in CF nou 1.
C. -N., cadastral nou 18643-C1-U 6, cu titlu de construire asupra apartamentului nr.6 și, succesiv drept de moștenire, precum și a dreptului de concesiune asupra terenului aferent apartamentului în favoarea numiților
A. E., A. S. L. și A. C. M. .
Ulterior, prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat de BNP O. Mihuțiu sub nr.1199/_, imobilul a fost vândut numitei Zanc I., care și-a înscris la rândul său dreptul de proprietate în cartea funciară .
Persoanele vătămate au formulat o acțiune în anularea contractului de vânzare-cumpărare și anularea înscrierilor în CF, acțiune aflată pe rolul Judecătoriei C. -N. sub nr._ .
Prin Decizia Primăriei C. -N. nr. 2186/1991, au fost repartizate spațiile comerciale de la parterul blocurilor noi, în construcție, printre care și cele situate la parterul blocului de pe strada Primăverii nr. 1 (devenită strada Bucegi nr. 11), bloc Bl, tronson D.
Astfel, lui A. V., decedat la data de_, antecesorul făptuitorilor
A. S. L., A. E. și A. C. M., i-a fost repartizat, spre cumpărare, spațiul comercial identificat ca apartamentul nr. 6.
Ulterior, între A. V., în calitate de investitor și S.C. Transilvania Construcții S.A. C. -N., în calitate de antreprenor general, s-a încheiat contractul de antrepriză nr. 2/1993.
Totodată, A. V. a încheiat contractul de proiectare nr. 7866/1993 și a obținut autorizația de construire nr. 10722/125/_ .
În privința terenului aferent construcției, s-a încheiat între C. Local C. -N. și A. V., contractul de concesiune nr. 33310/_, prin care A. V. prelua în concesiune terenul în suprafață de 15 mp, situat în C. -N., str. Primăverii nr.1, bloc. B1, tronson D, cu nr. top 23404/2/VI.
Blocul de locuințe și spațiile comerciale au fost întabulate în CF colectivă nr.1. C. -N., iar spațiul comercial (indicat ca apartamentul nr.
6) a fost intabulat la cererea lui A. V. în CF individual 1., top 23404/2/VI .
În același timp, părțile vătămate au încheiat cu antreprenorul S.C. Transilvania Construcții S.A. contractul preliminar nr. 7/1996, ca urmare a participării la licitația de_, prin care aceștia au devenit beneficiarul lucrărilor de construire a unui spațiu comercial (identificat ca fiind spațiul situat pe strada Primăverii bloc1, parter, în suprafață de 109,39 mp.
Începând cu anul 1998, între părțile vătămate și familia A. s-au derulat mai multe procese civile, având ca obiect recunoașterea dreptului de proprietate asupra spațiului din litigiu, fiecare dintre părți susținând că este vorba despre același spațiu, că sunt proprietari de drept și că documentele încheiate cu aceștia sunt valabile, respectiv având ca obiect anularea înscrierii în cartea funciară a dreptului de proprietate în favoarea lui A. V.
.
Astfel, foaia individuală a spațiului comercial nr.6 a fost sistată prin sentința civilă nr.1205/1999 a Judecătoriei C. -N., iar acțiunea părților vătămate formulată împotriva încheierii CF nr. 16303/_ (de respingere a cererii de înscriere în CF a dreptului de proprietate) a fost de asemenea respinsă, spațiul având ca proprietar tabular Statul Român.
În anul 1998, A. V. a formulat o acțiune prin care a solicitat S.C. Transilvania Construcții S.A. C. -N. predarea obiectului contractului global nr. 2/1993, constatarea nulității absolute a licitației și a convenției subsecvente încheiate cu părțile vătămate. Inițial, în cauză s-a pronunțat sentința civilă nr. 790/C/1999 de către Tribunalul Cluj - Secția comercială și de contencios administrativ, precum și decizia nr. 1068/_ de către Curtea de Apel C. - Secția comercială, însă, ca urmare a exercitării recursului de către A. V., prin decizia nr. 4954/_ a C.S.J. - Secția comercială, hotărârile anterioare au fost desființate, iar cauza a fost trimisă spre rejudecare. În rejudecare, prin sentința civilă nr.46/C/_, pronunțată de Tribunalul Comercial Cluj în dosarul nr. 373/2004 (fost nr. 13166/2002), s-a admis acțiunea formulată de A. V., iar prin decizia nr. 140/_, pronunțată de Curtea de Apel C. - Secția de contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr._, s-au respins apelurile declarate de S.C. Transilvania Construcții S.A. C. -N. și intervenienții B. I. M. și B. M. G. .
Datorită caracterului definitiv și executoriu al sentinței civile nr. 46/C/_, pe calea executării silite, la data de la data de_, familia
A. a intrat în posesia spațiului, întocmindu-se de către executorul judecătoresc Stolnean Romeo M. procesul-verbal de executare, în dosarul nr.513/2006 .
La data executării silite spațiul era construit, dar nefinisat, până în prezent fiind folosit de către familia A. .
Ulterior, prin decizia nr. 3786/_, pronunțată de înalta Curte de
C. și Justiție în dosar nr._, s-au admis recursurile declarate de
S.C. Transilvania Construcții S.A. C. -N. și intervenienții B. I. M. și
B. M. G., iar pe cale de consecință, s-a constatat nulitatea absolută a contractul de concesiune nr. 33310/_ și a contractului de antrepriză încheiat de S.C. Transilvania Construcții S.A. cu A. V., stabilindu-se că beneficiarii lucrării executate de S.C. Transilvania Construcții S.A. sunt părțile vătămate. S-a considerat de către instanță că adresa considerată ca fiind repartiția inițială dată lui A. V. nu are valoarea juridică a acestui act, în considerentele hotărârii, instanța constatând că " proprietar al lucrării devine beneficiarul ei la plata integrală.
Deși au obținut decizia nr. 3786/_, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, părțile vătămate nu au solicitat înscrierea dreptului de proprietate în cartea funciară, iar declararea recursului nu a fost notată în CF colectiv, părțile vătămate considerând că acest lucru nu este necesar, de vreme ce anterior cartea funciară individuală fusese sistată.
În privința concesiunii terenului, atât prin revocare directă de către C. Local C. -N., cât și ca efect al admiterii unor acțiuni în anulare formulate de părțile vătămate, au fost desființate HCL nr. 239/1998 și HCL nr. 199/1999, prin care se concesionase prin încredințare directă terenul aferent spațiului comercial în favoarea lui A. V. .
Ulterior, la data de_, s-a adoptat H.C.L. al mun. C. -N. nr. 191/2008, prin care dreptul de concesiune asupra terenului în suprafață de 15 mp, aferent spațiului comercial, a fost transmis în favoarea moștenitorilor lui A. V., emitentul comunicând că această hotărâre nu a fost revocată sau anulată până în prezent, emiterea hotărârii fiind urmare a dispozițiilor sentinței civile nr. 21/_, pronunțată de Tribunalul Cluj - Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, conflicte de muncă și asigurări sociale în dosar nr._ .
Față de cele constatate, s-a apreciat de către procuror că, în cauză nu pot fi reținute dispozițiile art.215 alin.1,2 C.pen. care incriminează infracțiunea de înșelăciune comisă prin folosirea de mijloace frauduloase.
În cauză, a rezultat că făptuitoarea A. S. L. și făptuitorul A. C.
M. nu au exercitat niciun fel de acțiuni specifice de inducere în eroare față de persoanele vătămate B. M. G. și B. I. M., ori față de funcționarii de la B.C.P.I. C. .
Chiar dacă efectul cererii introduse de făptuitoarea A. E., mama făptuitorilor, s-a produs și în favoarea lor, în sarcina acestora nu se poate reține comiterea infracțiunii de înșelăciune.
Cât privește săvârșirea infracțiunii de înșelăciune de către făptuitoarea
A. E. prin folosirea sentinței civilă nr. 46/C/l_ pronunțată de Tribunalul Comercial Cluj, în condițiile în care aceasta a fost parte în proces și a cunoscut că soluția a fost anulată prin admiterea recursului formulat de persoanele vătămate B. M. G. și B. M. prin decizia nr. 3786/_ a înaltei Curți de C. și Justiție - Secția Comercială, nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii, lipsind latura obiectivă a infracțiunii.
Relevant pentru existența infracțiunii de înșelăciune, indiferent de varianta în care aceasta se prezintă, este săvârșirea unei acțiuni de inducere în eroare a unei persoane prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, precum și producerea rezultatului acțiunii, respectiv inducerea în eroare a victimei și obținerea de către făptuitor a unei dispoziții de ordin patrimonial păgubitoare pentru victimă și altă persoană.
Or, în cauză, nu s-a comis față persoanele vătămate nicio acțiune de inducere în eroare, considerându-se de către persoanele vătămate ca acțiune de "inducere în eroare" simpla depunere a cererii și a înscrisurilor doveditoare de către faptuitoarea A. E. la B.C.P.I. C., urmarea infracțională producându-se datorită modului în care funcționarii care aveau atribuții de verificare a legalității și a temeiniciei cererii formulate și a înscrisurilor prezentate au dispus asupra cererii, fără a se identifica alte manopere dolosive.
De altfel, părțile vătămate nu au făcut dovada suferirii unui prejudiciu, de vreme ce nu au făcut dovada dobândirii dreptului de proprietate, prin decizia nr. 3786/_, pronunțată de înalta Curte de C. și Justiție fiindu-le recunoscută vocația la aceasta în calitate de beneficiari ai lucrărilor la momentul plății integrale a acestora, iar nu dreptul însuși, până în prezent nerezultând probe care să ateste ca părțile vătămate sau familia A. să fi achitat integral valoarea lucrărilor contractate .
Astfel, în lipsa notării existenței recursului declarat de persoanele vătămate, față de temeinicia cererii raportat la dreptul de concesiune asupra terenului aferent construcției, cu atât mai mult cu cât sentința civilă nr. 46/C/l_ pronunțată de Tribunalul Comercial Cluj era definitivă și executorie, existând dovada că se procedase la executarea ei silită (în acest sens fiind procesul verbal de executare întocmit de executorul judecătoresc la data de_, în dosarul BEJ Stolnean M. nr.513/2006, familia A. intrând în posesia spațiului), era posibilă înscrierea provizorie a mențiunilor în baza hotărârii judecătorești ce nu a rămas irevocabilă, sub condiție și în măsura justificării ei potrivit art. 29 alin. 1, alin.2 lit. b și alin. 4 din Legea
C. lui și a publicității imobiliare nr. 7/1996 (în vigoare la epoca faptelor, ulterior abrogat prin Legea nr. 71/2011), soluție adoptată de către făptuitoarea Ș. M. -O. .
Potrivit Ordinului directorului general al Agenției Naționale de C. și P. imobiliară nr.633/_, în vigoare la acea dată, nu este prevăzută obligația ca în cazul înscrierilor provizorii să se facă mențiunea expresă în acest sens (prin înscrierea mențiunii "înscriere provizorie"), prin dispozițiile art.50 alin.4 și 5, art.51 și art.52, fiind reglementate în mod expres cazurile (printre care nevalabilitatea titlului și respingerea pe fond a acțiunii care a întemeiat înscrierea), condițiile și procedura de radiere a acestor înscrieri.
Pe de altă parte, chiar dacă s-ar interpreta că dispoziția de înscriere contestată nu poate fi considerată o înscriere cu caracter provizoriu (posibilă la acea dată), în sarcina făptuitoarei Ș. M. -O. nu se poate reține săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, ori neglijență în serviciu, deoarece aceasta nu a acționat cu vinovăție (intenție sau culpă) în privința dispoziției de înscriere a dreptului de proprietate asupra spațiului comercial, în privința dispoziției privind înscrierea dreptului de concesionare lipsind și latura obiectivă a infracțiunilor.
Astfel, în privința dreptului de concesionare recunoscut familiei A., nu exista niciun impediment la înscriere, operațiunea fiind legală și susținută de dispozițiile irevocabile ale sentinței civile nr.21/_, pronunțată de Tribunalul Cluj - Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, precum și de dispozițiile H.C.L. al mun. C. -N. nr. 191/2008 (care au pus în aplicare hotărârea judecătorească), independent de dispozițiile contrare ale Deciziei nr.3786/_ a înaltei Curți de C. și Justiție - Secția Comercială (care a fost o hotărâre anterioară, statuând asupra unei situații anterioare celei avute în vedere prin sentința civilă nr. 21/_ ), respectiv independent de restul înscrisurilor depuse de solicitantă (contract de concesiune, contractul de antrepriză global nr. 2/1993, care fuseseră reziliate sau anulate prin hotărâri judecătorești tot anterior pronunțării sentinței civile nr.21/_, autorizație de construire expirată).
Actele prezentate și situația complexă rezultând din acestea, raportat la experiența redusă a făptuitoarei Ș. M. -O. în funcția ocupată, cu atât mai mult cu cât conținutul unora dintre documente era de natura a crea "confuzii sau false interpretări (de exemplu în cuprinsul sentinței civile nr.21/_, pronunțată de Tribunalul Cluj - Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal depuse la dosarul de carte funciară se face mențiunea expresă………….. irevocabil prin sentința 46/C/2006 și nu mai poate fi cenzurat de organele judecătorești sau administrative", din procesul-verbal de executare rezultă, real de altfel, că familiei A. i-a fost predat silit bunul construit, exista o hotărâre de concesionare a terenului aferent construcției din partea proprietarului), au fost în măsură să creeze convingerea
făptuitoarei că dispoziția privitoare la dreptul de proprietate asupra spațiului comercial era corectă, chiar dacă, în realitate nu era așa.
Analizând activitatea asistenților registratori S. D. A. și T. -P.
C. -C. care s-au ocupat de soluționarea cererii, raportat la natura și conținutul atribuțiilor, asistenții registratori fiind doar operatorii efectivi ai datelor de carte funciară în baza încheierii de admitere a cererii de înscriere semnată de registratorul Ș. M. -O., potrivit art.44 din Ordinul nr.633/2006 al M.A.I.- A.N.C.P.I. pentru aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a birourilor de cadastru și publicitate imobiliară, în sarcina acestora, s-a apreciat că nu se poate reține săvârșirea niciunei infracțiuni.
Împotriva acestei rezoluții, au formulat plângere la procurorul
general de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel C., petenții B. I.
M., B. M. și S.C. Transilvania Construct S.A., plângere ce a fost respinsă prin rezoluția procurorului general sub nr.961/II/2 din 13 noiembrie 2012.
Procedând apoi, în conformitate cu dispoz. art.278/1 alin.1 C.pr.pen., petenții B. I. M. și B. M. au formulat plângere la instanța căreia i-ar reveni, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță, respectiv, Curtea de Apel C., plângerea fiind înregistrată sub nr. de mai sus.
S-a solicitat prin plângere, desființarea rezoluției procurorului general nr.961/II/2 din 13 noiembrie 2012 (în fapt, potrivit legii, ceea ce se atacă este rezoluția inițială dată în cauză, cea din 5 octombrie 2012, emisă în dosar nr. nr.475/P/2011 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel C., prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale) și trimiterea cauzei procurorului în vederea începerii urmăririi penale față de făptuitorii indicați în plângerea inițială, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor reclamate.
În motivarea plângerii, s-au arătat în esență considerentele pentru care petenții au înțeles să reclame făptuitorii, aceleași ca cele menționate în plângerea penală inițială, reiterându-se starea de fapt ce a condus la nemulțumirile petenților, precum și considerentele pentru care rezoluția de neîncepere a urmăririi penale este apreciată ca netemeinică.
Astfel, s-a apreciat că în cauză este realizată latura obiectivă a infracțiunii de înșelăciune în sarcina făptuitorilor A. S. L., A. C.
și A. E., prin faptul că cea din urmă făptuitore, s-a folosit, pentru a întabula spațiul comercial într-un nou CF, de sentința civilă nr.46/2006 a Tribunalului Comercial C., deși a fost parte în proces și a cunoscut că soluția din această hotărâre a fost anulată prin Decizia nr.3786/2007 a ÎCCJ; prin faptul că toți cei trei făptuitori au încheiat la_ contractul de vânzare-cumpărare a spațiului comercial cu numita Zanc I., deși știau că prin decizia ÎCCJ se stabilise că beneficiarii acestui spațiu sunt cei doi petenți.
De asemenea, prin aceste acțiuni s-a cauzat o pagubă în dauna petenților, întrucât aceștia au achitat integral prețul lucrărilor, astfel că S.C. Transilvania S.A. a devenit proprietarul lucrărilor; pe de altă parte, simplul fapt al vânzării spațiului comercial de către neproprietari, a cauzat un prejudiciu în patrimoniul celui care avea vocația de a deveni proprietar.
Totodată, s-a apreciat că sunt întrunite în cauză și elementele constitutive ale infracțiunilor de abuz în serviciu și neglijență în serviciu, în sarcina angajatelor de la OCPI -BCPI C., prin modul în care acestea au dispus și, respectiv, efectuat înscrierile în CF solicitate de familia A., pe baza unei documentații incomplete sau necorespunzătoare dispozițiilor legale în materie.
Astfel, nu au solicitat mențiunea "irevocabilă"; a sentinței civile nr.46/2006 a Tribunalului Comercial C. sau, eventual, să dispună doar înscrierea provizorie a dreptului de proprietate a spațiului comercial, astfel ca vânzarea subsecventă către Zanc I. să nu mai fi fost posibilă. Menționarea în mod expres a caracterului provizoriu al înscrierii era necesară, cu atât mai mult, cu cât, s-a înființat o nouă carte funciară în baza unui titlu ce nu avea caracter irevocabil, așa cum cere legea și, pentru a preîntâmpina alte operațiuni juridice, până la clarificarea situației provizorii.
An al iz ând pl ângere a f or mul ată în c auz ă , în baza actelor și lucrărilor de urmărire penală și, prin prisma reglementărilor în materie, Curtea constată că aceasta este fondată, în parte, în limitele și pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare.
Fără a reitera întreaga stare de fapt, expusă detaliat în rezoluția atacată, vom arăta doar care este partea din această rezoluție, apreciată ca netemeinică și motivele pentru care se impune trimiterea cauzei la procuror, pentru reevaluarea materialului probator și suplimentarea acestuia, în vederea aflării adevărului și, pe cale de consecință, pronunțării unei soluții
legale și temeinice.
Potrivit art. 224 alin.1 C.pr.pen., în vederea începerii urmăririi penale, organul de urmărire penală poate efectua acte premergătoare, iar potrivit art.228 alin.1 C.pr.pen., organul de urmărire penală dispune prin rezoluție începerea urmăririi penale, când din cuprinsul actului de sesizare sau al actelor premergătoare efectuate nu rezultă vreunul din cazurile de împiedicare a punerii în mișcare a acțiunii penale.
Rezultă din aceste dispoziții legale că, efectuarea actelor premergătoare nu este obligatorie în vederea începerii urmăririi penale, că organul de urmărire penală poate stabili chiar și numai pe baza cuprinsului actului de sesizare, dacă se impune sau nu, începerea urmăririi penale într- o cauză. Aceasta însă, doar atunci când are la dispoziție toate datele care să convingă, fără echivoc, că există sau nu, vreunul din cazurile de împiedicare a punerii în mișcare a acțiunii penale.
Pe de altă parte însă, nu se poate ignora rolul activ al organelor de urmărire penală în desfășurarea procesului penal, respectiv, asigurarea aflării adevărului cu privire la faptele și împrejurările cauzei cu care au fost sesizate, precum și cu privire la persoana făptuitorului, având obligația de a strânge probele necesare pentru aflarea adevărului și lămurirea cauzei sub toate aspectele, în vederea justei soluționări a acesteia ( art.3,4 și 202 Cod procedură penală ).
Așadar, fără a i se putea imputa organului de urmărire penală că nu a administrat toate probele necesare ( acest lucru nefiind obligatoriu, conform textelor legale, mai sus amintite), nu se poate a nu se observa însă, că din actele premergătoare efectuate, nu se desprind, fără echivoc, concluzii în
sensul soluției pronunțate de procuror, cel puțin, nu pentru toate persoanele reclamate.
Astfel, în ceea ce privește pe făptuitoarele S. D.
A. și T. - P.
C.
C. - asistenți registratori la OCPI - BCPI C. -N.
, care s-au ocupat
de soluționarea cererii intimatei A. E., prin mandatar ( f.180 dos. u.p.), de înscriere în cartea funciară a dreptului de proprietate asupra apart.nr.6, în mod corect s-a stabilit că în sarcina acestora, nu se poate reține săvârșirea infracțiunilor reclamate - abuz în serviciu contra intereselor persoanelor și/sau neglijență în serviciu - întrucât, potrivit reglementărilor în materie - art. 44 din Ordinul nr.633/2006 al M.A.I.- A.N.C.P.I. pentru aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a birourilor de cadastru și publicitate imobiliară - asitentul registrator face doar operațiunea de carte funciară în baza încheierii de admitere a cererii de înscriere, semnată de către registrator. Printre alte atribuții, asistentul registrator: efectuează lucrările încredințate; întocmește încheierile de carte
funciară și referatele de completare; efectuează înscrierile în caretea funciară în baza dispozițiilor date de registratori - art.27 din același regulament.
În concret, intimata S. D. A. a fost cea căreia i s-a repartizat inițial cererea formulată de A. E., la momentul înregistrării acesteia _
- f.180 dos.up. și care a întocmit referatul și adresa de completare a cererii cu anumite documente - f.175 dos.up, iar intimata T. P. C. este cea, căreia i s-a repartizat ulterior lucrarea, după completarea documentației și care, în final, a întocmit încheierea de carte funciară, din dispoziția registratorului Șumălean M. O. și cu semnarea, de către aceasta din urmă, a încheierii.
De asmenea, apreciem corectă și reținerea împrejurării că în mod legal s-a dispus înscrierea dreptului de concesiune asupra terenului în discuție, la momentul respectiv neexistând niciun impediment la înscriere, operațiunea făcându-se în baza unei hotărâri irevocabile - sentința civilă nr.21/_, pronunțată de Tribunalul Cluj - Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, precum și a H.C.L. al mun. C. -N. nr.191/2008 (care a pus în aplicare hotărârea judecătorească), chiar dacă exista o hotărâre irevovcabilă
- Decizia nr.3786/_ a înaltei Curți de C. și Justiție - Secția Comercială (care a fost o hotărâre anterioară, statuând asupra unei situații anterioare celei avute în vedere prin sentința civilă nr.21/_ ), ce anula contractul de concesiune încheiat de antecesorul intimaților A. cu C. Local C. -N.
.
Așadar, cu privire la înscrierea dreptului de concesiune, nu se poate imputa vreo faptă penală în sarcina vreunuia dintre intimați, nici lucrătorilor de carte funciară - abuz în serviciu contra intereselor persoanelor și/sau neglijență în serviciu, nici membrilor familiei A. - înșelăciunea, aceștia din urmă, de fapt, A. E., prin mandatar, solicitând înscrierea în baza unei hotărâri judecătorești irevocabile, ulterioară celei, prin care, anteriror, se anulase acest drept, prin hotărârea ÎCCJ.
Cu totul alta este însă, situația întabulării dreptului de proprietate asupra apartamentului nr.6, cu privire la care, din actele premergătoare efectuate în cauză rezultă date, indicii, că s-au comis infracțiunile reclamate, după cum vom arăta în continuare.
În primul rând, trebuie menționat că, într-adevăr, cererea de înscriere a acestui drept în cartea funciară a fost făcută doar de intimata A. E., prin mandatar, însă, raportat la faptul că și ceilalți doi intimați A. S. L. și A. C. M., au fost parte în procesul civil în care, în final s-a pronunțat hotărârea ÎCCJ- f.96 dos.u.p., rezultă că și aceștia știau că sentința nr.46/2006 pronunțată de Tribunalul Comercial Cluj în dos. nr.373/2004 (prin care petenții B. și B., posesori de fapt ai spațiului comercial fuseseră obligați să predea acest spațiu intimaților A. E., A. S.L. și A. C.M. ) nu er a irevoc ab il ă în forma prezentată la cartea funciară la data de_, ea fiind modificată prin hotărârea ÎCCJ, încă de la 21 nov.2007; în plus, cei doi intimați fiind, ambii, avocați, și fiii intimatei A. E., este greu de crezut că au lăsat-o pe aceasta (persoană în vârstă de 70 ani, cu multiple afecțiuni severe, așa cum rezultă din actele medicale de la dosar, fără cunoștințe juridice), să se ocupe de toate demersurile întabulării și, nu au avut cunoștință despre cererea mamei lor, cu atât mai mult, cu cât, la puțin timp de la întabulare - în iulie 2008, toți cei trei intimați au vândut spațiul în discuție (contract de vânzare-cumpărare - f.300-302 dos.u.p.).
Așa fiind, chiar dacă, nu neapărat în forma autoratului, eventual, a complicității, există date, indicii, că și cei doi fii ai intimatei A. E., au comis acțiuni de inducere în eroare, de prezentare către lucrătorii de carte funciară, a unor împrejurări necorespunzătoare realității - situația imobilului, a cărui întabulare se solicita, conform sentinței nr.46/2006 pronunțată de Tribunalul Comercial Cluj, deși se știa că aceasta nu era irevocabilă, ba mai mult, fusese modificată - în scopul obținerii pentru ei a unui folos material injust (proprietatea asupra imobilului care, cel puțin, la acel moment, era pusă sub semnul întrebării, litigiul cu petenții nefiind finalizat în forma prezentată prin sentința nr.46/2006 pronunțată de Tribunalul Comercial Cluj) și, prin care, există indicii că petenții au fost prejudiciați, prin însăși vânzarea spațiului comercial, drepturile lor asupra acestui imobil ( vocația la dreptul de proprietate asupra construcției fiindu-le recunoscută prin decizia nr.3786 din 21 nov. 2007 a ÎCCJ) chiar dacă, se va încerca a fi valorificate pe viitor, necesitând alte cheltuieli, de vreme ce, acum se află în posesia terțului cumpărător, se pare, de bună credință - Zanc I. . Mai mult, se pare că petenții au și achitat contravaloarea lucrărilor contractate.
În privința făptuitoarei Șumălean O. M., se constată că, neîntemeiat s-a apreciat de organul de urmărire penală că nu poate fi reținută în sarcina acesteia, infracțiunea de abuz în serviciu sau neglijență în serviciu, pe motiv că, în esență:
nu ar fi neces ar ă me nț iune a expres ă - "înscr iere prov izor ie ";cu privire la dreptul de proprietate asupra spațiului în discuție, chiar dacă înscrierea în cartea funciară s-a făcut în baza unei hotărâri care nu era irevocabilă - neexistând dispoziții legale în acest sens;
admițând că, o astfel de mențiune ar fi obligatorie, într-o altă interpretare a dispoz. legale în materie, nu s-ar putea reține că intimata ar fi acționat cu forma de vinovăție cerută de lege - intenție sau culpă - având în vedere exper ienț a re dus ă a acesteia în funcția ocupată, coroborat cu conț inu tul confuz al documentelor justificative prezentate, de natură a crea confuzii sau false interpretări (de exemplu în cuprinsul sentinței civile nr.21/_, pronunțată de Tribunalul Cluj - Secția mixtă de contencios administrativ și
fiscal depuse la dosarul de carte funciară se face mențiunea expresă………….. dreptul de proprietate este stabilit irevocabil prin sentința 46/C/2006 și nu mai poate fi cenzurat de organele judecătorești sau administrative", din procesul-verbal de executare rezultă, real de altfel, că familiei A. i-a fost predat silit bunul construit, exista o hotărâre de concesionare a terenului aferent construcției din part ea proprietarului), au fost în măsură să creeze convingerea făptuitoarei că dispoziția privitoare la dreptul de proprietate asupra spațiului comercial era corectă, ch iar d ac ă, în re al itate nu er a aș a.
Cu privire la primul motiv, acesta nu poate fi primit din următaorele considerente:
Potrivit art.26 din Regulamentul de organizare și funcționare a birourilor de cadastru și publicitate imobiliară, aprobat prin Ordinul nr.633/2006 al M.A.I.- A.N.C.P.I., registratorul de carte funciară are următoarele atribuții:
dispune prin încheiere admiterea sau admiterea în parte, după caz, a cererilor de înscriere în cartea funciară pe baza documentațiilor cadastrale și a celorlalte acte justificative;
dispune respingerea, prin încheiere motivată, a cererilor de înscriere în cartea funciară, în cazul în care acestea nu întrunesc condițiile legale sau nu au fost recepționate de către inspector, pe baza notei întocmite de acesta.
Apoi, potrivit art.47 din Legea nr.7/1996, cererea de înscriere în cartea funciară trebuie însoțită de înscrisul original sau de copia legalizată de pe acesta, prin care se constată actul sau faptul juridic a cărui înscriere se cere; copia legalizată se va păstra în mapa biroului de cadastru și publicitate imobiliară; în cazul hotărârii judecătorești, se va prezenta o copie legalizată, cu mențiunea că este definitivă și irevocabilă.
Apoi, potrivit art.26 alin.4 din Legea nr.7/1996 - în vigoare la data respectivă, înscrierile în cartea funciară sunt de trei feluri: întabularea, având ca obiect înscrierea definitivă a drepturilor reale; înscrierea provizorie a drepturilor reale sub condiția justificării ulterioare; notarea, având ca obiect înscrierea drepturilor personale, a actelor și faptelor juridice referitoare la starea și capacitatea persoanelor, acțiunilor și căilor de atac în justiție, precum și a măsurilor de indisponibilizare, în legătură cu imobilele din cartea funciară.
Înscrierea provizorie a unui drept în cartea funciară este permisă de lege, printre altele, în cazul când se solicită întabularea unui drept real în temeiul unei hotărâri judecătorești ce nu a rămas irevocabilă, sub condiție și în măsura justificării ei - art.29 alin.2 lit.b din Legea nr.7/1996. În același sens sunt și dispoz.art.46 din Regulamentul de organizare și funcționare a birourilor de cadastru și publicitate imobiliară - aprobat prin Ordinul nr.633/2006 al M.A.I.- A.N.C.P.I. - sunt supuse intabulării cu titlu definitiv drepturile reale imobiliare ce fac obiectul actelor juridice, iar d ac ă neces ită o
jus tif ic are ul ter io ar ă, aces te drep tur i se înscriu provizoriu.
Pe de altă parte, potrivit art.59 din același Regulament - după înregistrarea cererilor și atestările asistentului-registrator privind inexistența sau existența unei piedici pentru efectuarea înscrierilor solicitate, precum și a înscrisului în temeiul căruia se cere înscrierea, registratorul dispune prin rezoluție întocmirea încheierii de carte funciară, fâcând mențiune în acest sens pe înscrisul original sau în copie legalizată, în
condițiile legii, iar în caz de admitere, se procede az ă l a în tabul are a,
înscrierea provizorie sau notarea în cartea funciară a actelor și faptelor juridice. De asemenea, potrivit art.65 din același regulament, încheierea registratorului cuprinde, printre altele: felul înscrierii: intabulare,înscriere provizorie, notare sau radiere.
În același sens sunt și dispoz.art.48 din Legea nr.7/1996 - în cazul în care registratorul admite cererea, dispune întabularea sau înscriereaprovizorie prin încheiere.
Rezultă neechivoc, fără nici un fel de confuzie, din conținutul acestor texte legale că, este necesar a se face mențiune expresă în sensul că înscrierea unui drept este provizorie, cu atât mai mult cu cât, așa cum însăși intimata arată prin înscrisul depus în prezentul dosar că, înscrierile în cartea funciară au scop opozabilitatea erga omnes. Ori, o dovadă clară în sensul necesității efectuării acestei mențiuni - înscriere provizorie - este faptul că, fără niciun fel de piedică ( deși se susține că înscrierea a fost provizorie în fapt, chiar dacă nu s-a menționat expres acest lucru) - s-a putut dispune de acest drept, intimații A. au putut înstrăina imobilul asupra căruia aveau înscris doar un drept provizoriu de proprietate, tocmai pentru că, nu figura această mențiune în cartea funciară.
De altfel, în încheierea de admitere a cererii intimatei A. E., se dispune clar, "să se înscrie întabularea dreptului de proprietate în favoarea………"; - fila 173 dos.u.p. - încă o dovadă că nu s-a intenționat înscrierea provizorie, așa cum susține lucrătorul de carte funciară.
Nici al doilea motiv al organului de urmărire penală nu poate fi apreciat ca întemeiat, experiența redusă a intimatei în funcția ocupată, coroborat cu conținutul confuz al documentelor justificative prezentate - în nici un caz nu poate exonera de răspundere. Mia mult, ceea ce intimata trebuia să analizeze nu era, în nicun caz, con tinu tul sen tințe i c iv ile nr.21/_, pronunțată de Tribunalul Cluj - Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal în care, procurorul arată ( pentru justificarea conduitei registratorului) că
se face mențiunea expresă………….. dreptul de proprietate este stabilit irevocabil prin sentința 46/C/2006 și nu mai poate fi cenzurat de organele judecătorești sau administrative"; registratorul nu analizează motivarea unei hotărâri, considerentele pentru care s-a dat o soluție sau alta, ci dispozitivul acesteaia; ori, în cauză dispozitivul hotărârii face referire, exclusiv la dreptul de concesiune asupra terenului aferent spațiului comercial și, nicidecum asupra dreptului de proprietate.
Rezultă deci, din cele mai sus expuse, indicii temeinice în sensul că registratorul Șumălean O. M. nu și-a îndeplinit corespunzător atribuțiile de serviciu, dispunând înscrierea unui drept de proprietate pe baza unei hotărâri ce nu era irevocabilă, în condițiile în care nu s-a solicitat de A. E. înscrierea provizorie a acestui drept, ci întabularea și, nici nu s- a făcut mențiune în acest sens, cauzând o vătămare intereselor petenților, ce aveau vocație la acest drept, în virtutea unei hotărâri definitive și
irevocabile, vătămare constând în înstrăinarea către un terț, a imobilului asupra căruia, nelegal, s-a înscris dreptul de proprietate și, eventual, necesitatea unor demersuri suplimentare pentru clarificarea situației juridice a proprietății, în condițiile în care, se pare că petenții au și achitat contravaloarea construcției.
Așa fiind, în temeiul art.278/1 alin.8 lit.b C.pr.pen. și Decizia nr.48/2007 a ÎCCJ dată în recurs în interesul legii, se va admite în parte, plângerea petenților B. M. și B. I. M. împotriva rezoluției procurorului din 5 octombrie 2012 emisă în dosar nr.475/P/2011 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel C., careva fi desființată în parte, și se va trimite cauza aceluiași parchet, în vederea începerii urmării penale față de făptuitorii:
- A. S. L., A. C. M. și A. E. - sub aspectul comiterii infracțiunii de înșelăciune prev. de art. 215 alin.1,2 C.pen.;
Șumălean M. O. - sub aspectul comiterii infracțiunilor de abuz în servicu contra intereselor persoanelor și/sau neglijență în servicu, prev. de art. 246 C.pen. și art.249 C.pen.
Pentru lămurierea tuturor aspectelor și pronunțarea unei soluții corecte, urmează ca procurorul să stabilească:
în ce condiții s-a încheiat convenția, având ca obiect întocmire documentație cadastrală și înscriere în CF, între A. E. și persoana fizică autorizată Coșarcă G. - f.176 dos.u.p. - respectiv, dacă intimata a făcut demersurile în acest sens sau fiii acesteia, A. S. L. și A. C. M., cine a predat documentația necesară, inițial, la formularea cererii de înscriere, dar și ulterior, când s-a solicitat completarea acesteia; pentru aceasta se va audia intimata A. E. și se va reaudia numitul Coșarcă G.
, având în vedere că el a semnat convenția și, cu toate acestea susține că nu cunoaște pe niciunul din intimații A. și, de asemenea, se va reaudia numitul N. M. - asociat și administrator la S.C.Topo Globus S.R.L. C. -
, care precizează că întocmirea documentației a fost solicitată de "o femeie mai solidă, spre 50 ani";; ori, în 2008, mai degrabă A. S. L. putea
fi o femeie spre 50 ani și, nicidecum A. E., care avea 70 ani;
- se va stabili cine a efectuat mențiunea "se în apo iaz ă p tr. definitivare,
sen t. 46/C/2008/_ "; - pe adresa prin care A. E. comunica OCPI, documentele depuse în completare - f.183 dos. u.p. - și, respectiv, cum s-a finalizat această solicitare a lucrătorului de CF, de ce nu s-a dat curs acesteia, dacă registratorul a avut-o în vedere în momentul când a dispus înscrierea; pentru aceasta se vor reaudia intimatele Șumălean M. O. și
D. și se va audia intimata T. - P. C. C. ;
se va stabili situația plăților efectuate de petenți către S.C. Transilvania Construcții S.A., respectiv, dacă s-a achitat integral prețul spațiului comercial, prin solicitarea de informații și acte justificative de la această societate;
se vor efectua și alte acte de urmărire penală, care vor fi considerate necesare pentru justa soluționare a cauzei.
În ceea ce privește solicitarea de a se face cecetări și cu privire la alte infracțiuni comise de intimații A. - fals, uz de fals - a căror existență ar rezulta din situația de fapt expusă în plângerea și declarațiile petenților, constatăm pe de o parte, că nu se poate pronunța Curtea în acest cadru procesual, ea fiind învestită doar în limitele în care s-a pronunțat și procurorul prin rezoluția atacată, iar pe de altă parte, că rămâne la latitudinea organului de urmărire penală, a înepe sau nu, urmărirea penală, pentru o infracțiune sau alta, dacă apreciază că, din actele premergătoare sau din sesizarea cu care a fost învestit, nu există vreunul din cazurile de
împiedicare a punerii în mișcare a acțiunii penale. Așa fiid, cu ocazia completării probatoriului, conform celor de mai sus, procurorul va putea stabili dacă în cauză, sunt sau nu, indicii și în ceea ce privește comitereaa altor infracțiuni de către intimații A. și se va putea pronunța în consecință.
Se vor menține restul dispozițiilor rezoluției atacate. Văzând și dispoz. art.192 alin.3 C.pr.pen.,
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELELEGII HOTĂRĂȘTE
În temeiul art.278/1 alin.8 lit.b C.pr.pen. și Decizia nr.48/2007 a ÎCCJ dată în recurs în interesul legii, admite în parte, plângerea petenților B.
M., domic. în C. -N., str.21 D. 1989 nr.86, jud. C. și B. I. M.
, domic. în C. -N., str.Bucureși nr.70, ap.1, jud. C. - formulată împotriva rezoluției procurorului din 5 octombrie 2012 emisă în dosar nr.475/P/2011 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel C., pe care o desființează în parte, și trimite cauza aceluiași parchet, în vederea începerii urmării penale față de făptuitorii:
- A. S. L., A. C. M. și A. E. - sub aspectul comiterii infracțiunii de înșelăciune prev. de art. 215 alin.1,2 C.pen.;
- Șumălean M. O. - sub aspectul comiterii infracțiunilor de abuz în servicu contra intereselor persoanelor și/sau neglijență în servicu, prev. de art. 246 C.pen. și art.249 C.pen.
Menține restul dispozițiilor rezoluției atacate. Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului. Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din_ .
PREȘEDINTE | GREFIER | ||
ANA C. | A. | B. | H. |
Red.A.C./Tehnred.A.C. 3 ex./_
| ← Decizia penală nr. 82/2013. Plângerea împotriva soluţiilor... | Sentința penală nr. 404/2013. Plângerea împotriva... → |
|---|
