Sentința penală nr. 240/2013. Plângerea împotriva soluţiilor procurorului de neurmărire sau netrimitere în judecată
| Comentarii |
|
R O M Â N I A TRIBUNALUL CLUJ SECȚIA PENALĂ
Dosar nr. _
Cod operator de date cu caracter personal: 3184
SENTINȚA PENALĂ NR. 240
Ședința publică din data de 18 iunie 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE: S. T.
GREFIER: M. S.
S-a luat spre examinare cauza penală privind pe petentul R. R., precum și pe făptuitorul Z. C. -S., având ca obiect plângere împotriva rezoluțiilor sau ordonanțelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.)
La apelul nominal făcut în ședință publică nu se prezintă niciuna din părți.
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj este reprezentat de procuror D. CRĂCIUNESCU.
Procedura îndeplinită, pronunțarea făcându-se fără citarea părților. Dezbaterile în fond au avut loc în ședința publică de la data de 11 iunie
2013, fiind consemnate pe larg în încheierea de ședință de la acea dată, care fac parte integrantă din prezenta, când Tribunalul, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 18 iunie 2013 când, în aceeași compunere, a hotărât următoarele:
T R I B U N A L U L
Prin cererea înregistrată la această instanță sub nr._ la data de 17 aprilie 2013, petentul R. R. a formulat plângere împotriva rezoluției Parchetului de pe lângă Curtea de Apel C. emisă la data de_ în dosarul nr.381/P/2012 și a rezoluției procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel C. nr. 207/II/2/2013 din_ privind pe făptuitorul Z. C.
S. cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență prev. de art. 257 C.pen.
Prin rezoluția Parchetului de pe lângă Curtea de Apel C. emisă la data de_ în dosarul nr.381/P/2012, s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a făptuitorului Z. C. S., fiul lui Gheroghe și Ana, născut la data de_ în mun. Zalău, jud. Sălaj, domiciliat în C. -N., str. C. C. nr. 108, jud. C., posesor al CI seria KX nr. 0., CNP 1., fără antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență prev. de art. 257 alin.1 C.pen.
Pentru a pronunța această soluție procurorul a reținut că la data de_, numitul R. R. a depus o plângere penală la Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial C., prin care a solicitat tragerea la răspundere penală a învinuitului Z. C. S. pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență, constând în aceea că, în data de_, la solicitarea învinuitului ar fi dat acestuia suma de 3.000 euro, în schimbul căreia acesta promitea să intervină pe lângă organele de poliție în vederea "mușamalizării" unui dosar penal (f. 9). DNA a trimis plângerea la Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj unde a fost înregistrată sub nr. 261/P/2012.
Din actele de urmărire penală efectuate în cauză au rezultat următoarele:
La data de_ petentul R. R. împreună cu numiții M. V. și M.
A. D. au organizat și efectuat o partidă de vânătoare pe fondul de vânătoare
"Cornești II", situat pe raza județului C., în zona comunei Bonțida.
In prealabil, R. R. a obținut de la AJVPS C. autorizația de vânătoare colectivă Tip A, Seria ACA nr. 211255/_, pe baza căruia în perioada 01 - _
, avea voie să vâneze împreună cu alte 4 persoane, printre care și M. V. și M.
A. D., pe fondul de vânătoare nr. 10 Cornești II: 10 rațe, 5 fazani și 5 vulpi.
Având în vedere că și-au parcat autoturismul de teren marca Nissan Patrol cu nr. înmatriculare_, cu care s-au deplasat la vânătoare pe fondul de vânătoare nr. 14 Bonțida, închiriat de învinuitul Z. C. S., care este președintele A.V. Z.
, numitul Trifan Stelian l-a anunțat telefonic pe învinuit cu privire la cele de mai sus, iar învinuitul la rândul lui a sesizat cele întâmplate la Serviciul arme Explozibili Substanțe Periculoase din cadrul IPJ C. . In urma acestei sesizări lucrătorii de poliție Trif S. (subcomisar) și R. Horia (agent șef principal) s-au deplasat la fondul de vânătoare închiriat de învinuitul Z. C. S., unde, în jurul orelor 17:00, i-au depistat pe numiții R. R., M. V. și M. A. D., care înarmați și însoțiți de doi câini de vânătoare veneau la autoturismul lor, având asupra lor un exemplar vânat din specia fazan.
Organele de poliție au verificat documentele de vânătoare (permise de vânătoare și de port armă, autorizația de vânătoare, schița fondului de vânătoare) ale celor trei și au procedat la ridicarea armelor și muniției de la aceștia, după care i-au invitat la sediul IPJ C., în vederea întocmirii procesului-verbal de constatare. Este de menționat că, la depistarea celor trei a asistat și învinuitul Z. C. S., care s-a deplasat de asemenea la fondul de vânătoare.
Numitul R. R. în denunțul formulat arată că, înainte de a pleca spre sediul IPJ C., învinuitul Z. C. S. le-a pretins celor trei suma de 500 euro, sumă din care 200 de euro era destinată lucrătorilor de poliție pentru "a aranja problema". Denunțătorul arată că, învinuitul, ulterior, ar fi ridicat pretenția la suma de 3.000 euro, ea fiind destinată acelorași "intervenții" asupra lucrătorilor de poliție. Totodată, numitul R. R. a arătat că, la aceste solicitări făcute de învinuit, la data de_ a predat acestuia suma de 2.200 euro și 3.450 lei în autoturismul învinuitului în zona Expo Transilvania din C. -N. .
Lucrătorii de poliție au consemnat cele constatate într-un proces-verbal și la data de_ la Parchetul de pe lângă Judecătoria Gherla s-a înregistrat dosarul nr. 1579/P/2011, având ca obiect cercetarea numiților R. R., M. V. și M.
A. D., pentru infracțiunea de braconaj prev. de art. 41 pct. 1 lit. h cu aplicarea art. 42 pct. 2 lit. a din Legea nr. 407/2006 privind vânătoarea și protecția fondului cinegetic. In cursul efectuării actelor premergătoare învinuitul Z. C. S. și organele de poliție au consemnat locul în care i-au depistat pe cei trei vânători, ca fiind fondul de vânătoare 14 Bonțida, însă cei trei vânători susțin că ei s-ar fi aflat pe fondul de vânătoare Cornești II.
Organele de poliție, prin referatul din 30 noiembrie 2011, au propus neînceperea urmăririi penale în cauză. Prin rezoluția din 5 decembrie 2011 prim procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Gherla a confirmat propunerea de neîncepere a urmăririi penale, iar la pct. 2 din dispozitiv se menționează:"Copie de pe rezoluție și copia propunerii organului de cercetare penală nu se comunică».
La data de_, cele trei persoane cercetate au solicitat Parchetului de pe lângă Judecătoria Gherla, urgentarea soluționării dosarului. Prin adresa din 24 ianuarie 2012, parchetul a răspuns că dosarul a fost soluționat, comunicând soluția persoanelor cercetate.
La data de_, cele trei persoane cercetate au formulat plângere împotriva soluției, apreciind că în mod greșit neînceperea urmăririi penale s-a dispus în baza art. 10 lit. d C.pr.pen - lipsa elementelor constitutive ale infracțiunii, apreciind că soluția ar fi trebuit dată în baza art. 10 lit. a, respectiv "fapta nu există", plângerea fiind înregistrată sub nr. 93/II/2/2012, la Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj.
Prin rezoluția nr. 93/II/2/2012 din 5 martie 2012, prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj a respins plângerea.
La data de_, învinuitul Z. C. S. s-a adresat IPJ C., solicitând lămuriri cu privire la stadiul soluționării dosarului nr. 1579/P/2011, întrucât el a aflat că cele trei persoane cercetate "și-au rezolvat această problemă", iar el nu a primit nici o comunicare cu privire la soluție, petiția fiind înregistrată sub nr. 244 din_ . Cererea învinuitului Z. C. S. a fost înaintată la Parchetul de pe lângă Judecătoria Gherla, care, în data de 23 mai 2012, a înaintat-o la Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj, fiind înregistrată sub nr. 423/II/2/2012 din_, ca plângere la soluție.
Prin rezoluția nr. 423/II/2/2012, din 14 iunie 2012, prim procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj a respins plângerea învinuitului Z. C.
S., ca fiind neîntemeiată, întrucât nu are nici o calitate în dosarul nr. 1579/P/2011 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Gherla.
Față de această situație, prin rezoluția nr. 286/II/7/2012 din_, procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel C. a dispus infirmarea rezoluției de neîncepere a urmăririi penale, adoptată de către prim procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Gherla, la data de_, în dosarul nr. 1579/P/2011, respectiv infirmarea rezoluțiilor nr. 93/II/2/2012 din_ și 423/II/2/2012 din_, ale prim procurorului Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj. Prin aceeași rezoluție de infirmare, s-a dispus preluarea dosarului nr. 1579/P/2011 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Gherla, având ca obiect săvârșirea de către R. R., M. V. și M. A. D. a infracțiunii de braconaj de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj.
*
În prezenta cauză Z. C. S. audiat fiind în calitate de învinuit, a negat categoric că ar fi primit vreo sumă de bani de la denunțătorul R. R. .
Înainte să fie audiat, învinuitul Z. C. S. a fost contactat de denunțătorii
R. R. și M. V., care purtau asupra lor aparatură tehnică specifică folosită la înregistrări ambientale. În aceste condiții cei doi au inițiat o discuție cu învinuitul, prin care au încercat să obțină de la acesta o recunoaștere a faptului că a primit suma de bani arătată în denunț.
Învinuitul, însă, la sugestia celor doi că ar fi primit bani de la ei, inițial i-a întrebat "Ce bani?", iar ulterior i-a întrebat dacă "în afară de gluma asta" mai au ceva de discutat cu el, fără să recunoască sau fără să lase impresia că ar fi primit de la aceștia vreo sumă de bani (f. 151). La insistențele și insinuările numiții R. R. și M. V., în sensul că ei i-ar fi dat bani învinuitului, acesta din urmă le-a spus în continuare că este o părere de-a lor și nu știe despre ce vorbesc aceștia, spunându-le că în afară de faptul că i-a prins pe cei trei în flagrant nu cunoaște nimic (f. 152, 156).
Totodată, învinuitul Z. C. S., în cele aproape 45 de minute în care a discutat cu cei doi, a susținut că aceștia au vânat pe fondul lui de vânătoare, când au fost depistați de către organele de poliție, spunându-le că ai "fost pe penal" (f. 159).
La data de_ învinuitul Z. C. S. și-a dat consimțământul pentru a fi testat cu utilizarea tehnicii poligraf, ocazie cu care a negat de asemenea comiterea faptei pentru care este acuzat. Din raportul de expertiză nr. 6789/_, întocmit de specialistul din cadrul IPJ C., rezultă că "diagnosticul este cel de imposibilitate de pronunțare" (f. 164).
În aceste condiții la data de_ au fost supuși testului poligraf și denunțătorii R. R. și M. V. . în urma testării, din raportul de expertiză nr. 7662/_, rezultă că răspunsul celor doi la întrebările relevante, nu a provocat modificări specifice comportamentului simulat (f. 180). Este de menționat, însă, că deși cererea expresă a procurorului către specialistul psiholog a fost să nu schimbe conținutul întrebărilor, acestea au fost reformulate esențial de către acesta, cu ocazia efectuării testului de mai sus (f. 174,178,179).
Nu în ultimul rând, este de precizat că testarea la poligraf nu constituie o probă în sensul C.pr.pen, pe de altă parte, așa cum rezultă din opinia unanimă a literaturii juridice române de specialitate, testarea sincerității declarațiilor cu ajutorul unor tehnici de depistare a factorilor fiziologici ai emoției, deși are un fundament științific, nu poate încă produce consecințe juridice concludente și nu poate fi folosită decât cel mult ca mijloc de investigație extrajudiciară, fără a fi considerată mijloc de probă sau procedeu probatoriu admis de lege.
Procurorul consideră că, în cauză nu se impune punerea în mișcare a acțiunii penale, deoarece prezumția de nevinovăție a învinuitului nu este anulată prin certitudinea dovedită că acesta ar fi comis fapta care i se impută de către denunțător, dacă se iau în considerare următoarele:
Singura persoană care susține că ar fi dat o sumă echivalentă cu suma de 3.000 euro, învinuitului, este denunțătorul R. R., care în același
timp recunoaște că, la scurt timp după ce ar fi dat banii învinuitului, a fost întrebat de subcomisarul Trif S. dacă i-a dat bani lui Z. C. S., ocazie cu care a negat acest lucru, iar lucrătorul de poliție i-a atras atenția ca nu cumva să îi dea bani acestei persoane (f. 32).
Așa cum rezultă din declarația denunțătorului R. R., la momentul predării banilor, de către el, către învinuit, nu a fost prezentă nici o altă persoană. Prin urmare, numiții M. V. și M. A. D. sunt doi
denunțători sau martori indirecți, care susțin doar ce Ie-a fost relatat de către numitul R. R. și nici nu au contribuit la suma indicată de către acesta.
Credibilitatea morală a numiților R. R. și M. V. este extrem de scăzută, dacă se ține cont de faptul că amândoi au antecedente penale (f. 34, 37). Mai mult decât atât, numitul M. V. a fost condamnat, relativ recent, pentru săvârșirea infracțiunii de braconaj, la data depistării sale pe fondul de vânătoare revendicat de învinuit fiind încă în cursul termenului de încercare stabilit de instanță. Cu privire la standardele morale ale acestuia este elocventă și afirmația acestuia din data de_, când își califică țara în care lucrează ca funcționar public, ca fiind "țara p " (f. 160).
Învinuitul Z. C. S. a negat în mod constant că ar fi primit vreo sumă de bani de la numitul R. R. și a arătat că, cei trei "vânători" i-au solicitat încă din momentul depistării lor să se înțeleagă, însă acest lucru era imposibil, deoarece aceștia au fost depistați în flagrant de către organele de poliție având asupra lor nu numai armamentul dar și vânatul recoltat (f. 189). Totodată, învinuitul arată că, a fost contactat de mai multe persoane care, intervenind în interesul celor trei, îi solicitau să nu facă nici o reclamație (f. 194).
Învinuitul arată că, știa că M. V. este șef la Spații Verzi în cadrul Primăriei C. -N., iar M. A. D. ar fi fost șeful Corpului de Control al fostului primar S. Apostu, condiții în care este puțin probabil ca acesta să fi avut îndrăzneala de a le solicita bani pentru trafic de influență.
- Învinuitul Z. C. S. nu putea să recurgă la vreo influențare a organelor de poliție în condițiile în care polițiștii l-au recunoscut chiar la fața locului pe numitul M. V. ca fiind condamnat pentru săvârșirea infracțiunii de braconaj, pe de altă parte sesizarea învinuitului a fost transmisă chiar șefului din cadrul Serviciului arme și muniții, cu care învinuitul este într-un conflict deschis (f. 195), fiind cercetat de acesta în cursul lunii septembrie 2011 în legătură cu organizarea unei partide de vânătoare, în calitate de președinte al Asociației de vânătoare Z. (f. 218). Prin urmare, învinuitul Z. C. S. era în imposibilitate de a putea influența organele de poliție, în vederea soluționării dosarului, în sensul dorit de cei trei vânători.
Față de cele de mai sus, s-a considerat că fapta de trafic de influență pentru care este învinuit Z. C. S. nu există.
Împotriva acestei soluții a formulat plângere petentul R. R. la procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel C. prin care a solicitat admiterea plângerii, infirmarea rezoluției din data de_ emisă în dosarul nr. 381/P/2012 al Parchetului Curții de Apel C., extinderea urmăririi penale pentru fals material în înscrisuri oficiale prev. de art. 288 C.pen și uz de fals prev. de art.
291 C.pen și trimiterea în judecată a învinuitului pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de influență, fals în înscrisuri oficiale și uz de fals.
Prin rezoluția din data de_ nr. 207/II/2/2013 procurorul general respinge ca inadmisibilă plângerea formulată de petent pe motiv că acesta nu are calitate procesuală în dosarul privind pe Z. C., nu este persoană interesată în sensul art. 278 alin. 3 C.pr.pen., nefiind parte vătămată sau persoană ale cărei interese legitime sunt vătămate. El nu poate justifica nici un interes cu privire la infracțiunea prev. de art. 257 C.pen, Î. în sentința penală nr. 889/_ specificând faptul că "plângerea împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale întemeiată pe dispozițiile art. 2781C.pr.pen. formulată de persoana care are
calitatea de denunțător și care nu a invocat și nici nu a dovedit că prin soluția de neîncepere a urmăririi penale au fost vătămate interesele sale legitime, este inadmisibilă. Dacă denunțătorul ar fi avut vreo calitate procesuală în dosarul nr. 381/P/2012 aceea nu putea fi decât de făptuitor la infracțiunea de cumpărare de influență prev. de art. 61din Legea nr. 78/2000, însă fapta respectivă nu se pedepsește dacă denunțătorul a adus la cunoștința autorităților respectiva faptă mai înainte ca acestea să se fi sesizat.
Împotriva acestor rezoluții, așa cum am arătat mai sus, a formulat plângere petentul R. R. solicitând în esență desființarea lor, redeschiderea urmăririi penale și continuarea cercetărilor față de Z. C. pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență prev. de art. 257 C.pen. În motivare arată referitor la partea finală a rezoluției procurorului general că R. R. nu poate avea calitatea de făptuitor pentru săvârșirea infracțiunii de cumpărare de influență decât dacă făptuitorul Z.
C. a comis infracțiunea de trafic de influență. Mai arată că au fost încălcate dispozițiile imperative ale art. 62 C.pen privind obligativitatea lămuririi cauzei sub toate aspectele, ori procurorul de caz nu a solicitat nici un fel de probe din partea părții vătămate (R. R. ) și nu a audiat pe martorul B. Felix și nici pe specialistul din cadrul IPJ care a testat la poligraf pe Z. C., persoană asupra căreia s-ar fi exercitat diverse presiuni pentru ca făptuitorul să treacă testul, deși petentul a solicitat administrarea acestor probe.
Analizând plângerea formulată de către petent prin prisma argumentelor invocate de acesta, a actelor și lucrărilor dosarului de urmărire penală și a dispozițiilor legale în materie, instanța constată că plângerea este inadmisibilă pentru următoarele considerente:
În primul rând, Tribunalul Cluj este competent să soluționeze prezenta plângere deoarece infracțiunea de trafic de influență este de competența unui tribunal.
Dosarul nr. 261/P/2012 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj privind pe
făptuitorul Z. C. a fost preluat de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel C. urmare a unei dispoziții telefonice, fiind înregistrat la această instituție sub nr. 381/P/2012.
În al doilea rând, în ce privește starea de fapt, petentul R. R. a denunțat pe făptuitorul Z. C. cu privire la pretinderea și primirea de către acesta de la petent a sumei de 3000 de euro pentru ca făptuitorul să intervină pe lângă subcomisarul Trif S. și agentul șef principal R. Horia din cadrul IPJ C. Serviciul Arme Explozibili Substanțe Periculoase pentru ca aceștia să nu-i
cerceteze penal pe petent și pe numiții M. V. și M. A. D. pentru săvârșirea infracțiunii de braconaj și a altor infracțiuni la regimul armelor și munițiilor, faptă care ar întruni elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de influență prev. de art. 257 C.pen.
Infracțiunea prev. de art. 257 C.pen nu are subiect pasiv, fiind o infracțiune în legătură cu serviciul, prin urmare persoana care a predat banii făptuitorului nu poate avea calitatea de parte vătămată, calitate ce presupune conform art. 24 alin. 1 C.pr.pen. ca persoana să fi suferit o vătămare fizică, morală sau materială. Ori dacă făptuitorul ar fi intervenit asupra polițiștilor petentul nu suferea cu nimic, din contră, ar fi scăpat de urmărirea penală pentru braconaj. Dacă făptuitorul Z. C.
S. ar fi trimis în judecată pentru fapta anterior descrisă, în cadrul procesului penal petentul R. R. ar avea calitatea de martor, în nici un caz pe aceea de parte vătămată. Deci R. R. nu ar fi parte în proces. Totuși, în virtutea Deciziei de îndrumare nr. 3 din anul 1973 a fostului Tribunal Suprem, care specifică faptul că dacă persoana care a dat bunul denunță autorității fapta de trafic de influență mai înainte ca organul de urmărire să fi fost sesizat, bunul se va restitui acelei persoane, petentul ar fi putut să recupereze banii presupus dați, deci ar avea un interes să insiste ca făptuitorul să fie trimis în judecată.
Potrivit art. 2781C.pr.pen. pot face plângere la judecător împotriva soluțiilor de netrimitere în judecată persoana vătămată (ceea ce petentul nu este), precum și
orice alte persoane ale căror interese legitime au fost vătămate. Interesul pecuniar al petentului a fost vătămat prin faptul că din patrimoniul lui a ieșit suma de 3000 de euro (presupunând că acuzațiile aduse făptuitorului sunt adevărate), prin urmare are un interes în recuperarea acesteia. Însă textul de lege indicat cere ca interesul să fie legitim. Ori, fapta petentului de a da suma de 3000 de euro făptuitorului pentru ca acesta să-și exercite presupusa influență asupra celor doi polițiști nu este una legitimă, fiind de-a dreptul infracțiune chiar dacă aceasta nu se pedepsește din cauză că petentul a denunțat fapta mai înainte ca autoritățile să afle despre ea. Ori dacă predarea sumei de 3000 de euro nu este legitimă, nu este legitimă nici recuperarea ei, prin urmare interesul petentului nu este unul legitim, iar plângerea acestuia împotriva soluției de netrimitere în judecată a făptuitorului Z.
C. S. este inadmisibilă, urmând a fi respinsă ca atare în temeiul art. 2781C.pr.pen..
În temeiul art. 192 alin. 2 C.pr.pen. petentul va fi obligat la plata în favoarea statului a sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
H O T Ă R Ă Ș T E:
În baza art. 2781alin. 8 lit. a C.pr.pen. respinge plângerea formulată de petentul R. R., domiciliat în mun. C. -N., str. Meteor, nr. 35B, ap. 4, jud. C., împotriva rezoluției Parchetului de pe lângă Curtea de Apel C. emisă la data de_ în dosarul nr. 381/P/2012 și a rezoluției procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel C. nr. 207/II/2/2013 din_, privind pe făptuitorul
Z. C. S., domiciliat în mun. C. -N., str. C. C., nr. 108, jud. C.
cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență prev. de art. 257 alin. 1 C.pen.
În baza art. 192 alin. 2 C.pr.pen. obligă petentul să plătească în favoarea statului suma de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi_ .
PREȘEDINTE GREFIER
S. T. M. S.
Red.S.T./C.B./3 ex. /_
| ← Sentința penală nr. 141/2013. Plângerea împotriva... | Decizia penală nr. 918/2013. Plângerea împotriva soluţiilor... → |
|---|
