Sentința penală nr. 313/2013. Plângerea împotriva soluţiilor procurorului de neurmărire sau netrimitere în judecată
Comentarii |
|
R O M Â N I A TRIBUNALUL CLUJ SECȚIA PENALĂ
Dosar nr. _
SENTINȚA PENALĂ Nr. 313/D/2013
Ședința publică din 18 Iulie 2013 Instanța compusă din: PREȘEDINTE: L. -A. C.
Grefier: D. -P. O.
Pe rol fiind judecarea cauzei penale privind pe petentul D. V., cauza având ca obiect plângere împotriva rezoluțiilor sau ordonanțelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.).
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Parchetul de pe lângă I.C.C.J. - D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Cluj este reprezentat prin procuror DORU DOBOCAN.
Procedura de citare este legal îndeplinită. S-a făcut referatul cauzei după care,
Reprezentantul Parchetului invocă excepția inadmisibilității plângerii formulate de către petent, având în vedere că aceasta vizează cheltuielile de judecată stabilite de către organul de urmărire penală, respectiv procuror. Totodată arată că o plângere îndreptată împotriva rezoluției procurorului trebuie să vizeze fondul cauzei.
Instanța rămâne în pronunțare pe excepția invocată.
T R I B U N A L U L
Prin cererea înaintată acestei instanțe și înregistrată la data de_, sub nr. unic de dosar_, petentul D. V. a formulat plângere împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale emisă în data de_, în dosarul de urmărire penală nr. 100/D/P/2011, al D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Cluj.
În motivarea plângerii, petentul arată că prin rezoluția de neîncepere a urmăririi penale emisă în data de_, în dosarul de urmărire penală nr. 100/D/P/2011, al D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Cluj s-a dispus față de persoana sa neînceperea urmăririi penale pentru săvârșirea infracțiunii de introduce în țară de droguri de risc și de mare risc, prev. de art. 3 al. 1 și2, din L. 143/200, trafic de droguri de risc și de mar4e risc, prev. de art. 2 al. 1 și 2 din L. 143/200 și deținere de droguri de risc și de mare risc, fără drept, pentru consum propriu prev. de art. 4 al. 1 și 2 din L. 143/2000, deoarece nu sunt întrunite elementele constitutive ale acestor infracțiuni. Petentul mai arată că acest dosar, prin rezoluția mai sus amintită, procurorul a stabilit cheltuieli de judiciare în valoare de 500 lei, lăsându-le în sarcina statului, fără să țină cont și de cheltuielile proprii ale petentului, efectuate cu ocazia cercetărilor, și astfel este prejudiciat cu suma de 500 lei.
Se mai arată în motivarea plângerii că acest dosar a fost întocmit abuziv, în baza unor falsuri intelectuale iar in acest sens, înainte de data emiterii Rezoluției de mai sus, era înregistrată o lucrare penală, respectiv dosar nr. 216/P/2013 din data de_ .
Menținerea soluției cu privire la cheltuielile judiciare de mai sus îi încalcă petentului drepturile sale constituționale si de apărare, punându-l în poziția de a nu își putea recupera într-un fel prejudiciul cauzat cu ocazia cercetărilor, în care s-a dispus pe drept neînceperea urmăririi penale în ceea ce-l privește.
Aceeași soluție este netemeinică și cu privire la cheltuielile judiciare de 500 lei rămase în sarcina statului, deoarece în acest mod este prejudiciat și Statul Român, nefiind calculate corect aceste cheltuieli judiciare, întrucât un număr de peste 5.700 ore de interceptare, expertize tehnice-științifice, alte activități dispuse în peste doi ani de cercetări, în mod clar, nu pot costa 500 lei — o suma infimă.
Din actele dosarului instanța reține următoarele:
Prin rezoluția emisă la data de_, în dosarul de urmărire penală nr. 100/D/P/2011, al D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Cluj, s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de petentul D. V., conform art. 10 lit. d Cod Procedură Penală, aceeași soluție dispunându-se și față de numiții KEREKEȘ ȘTEFAN, VINCLER MIHAI, GHIURCO-P. L. -C., cercetați pentru săvârșirea infracțiunilor de introducere în țară de droguri de risc și de mare risc, prev. și ped. de art. 3 alin. 1 și 2 din Legea nr. 143/2000, trafic de droguri de risc și de mare risc, prev. și ped. de art.2 alin. 1 și 2 și deținere, fără drept, în vederea propriului consum de droguri de risc și de mare risc, prev. și ped. de art. 4 alin. 1 și 2 din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 33 lit. a C.pen.;
- s-au stabilit cheltuieli judiciare în sumă de 500 lei care au rămas în sarcina statului conform art. 192 C.pr.pen.
La emiterea acestei soluții, procurorul de caz a reținut că la data de_ Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Cluj a fost sesizată prin referatul de declinare a competentei întocmit in cauză de către Brigada de Combatere a Criminalității Organizate Cluj- Napoca cu privire la săvârșirea de către mai mulți autori a infracțiunilor de introducere în țară de droguri de risc și de mare risc, prev. și ped. de art. 3 alin. 1 și 2 din Legea nr. 143/2000, trafic de droguri de risc și de mare risc, prev. și ped. de art.2 alin. 1 și 2 și deținere în vederea propriului consum de droguri de risc și de mare risc, prev. și ped. de art. 4 alin. 1 și 2 din Legea nr. 143/2000, conform procesului verbal de sesizare din oficiu din data de_ .
Din investigațiile inițiale efectuate de către organele de poliție judiciară din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române - Brigada de Combatere a Criminalității Organizate Cluj, au rezultat date și indicii în sensul că numitul Kerekeș Ștefan, zis "Fane", ar coordona o rețea de traficanți de droguri de risc și de mare risc, axată pe introducerea în țară de stupefiante și pe comercializarea acestora către consumatori din țară, în special pe raza județelor Timiș și Arad. Conform datelor obținute de către lucrătorii de poliție judiciară din cadrul BCCO Cluj-Napoca, Kerekeș Ștefan ar fi asociat cu un anume "Mihai", din Brăila, identificat ulterior în persoana numitului VINCLER MIHAI care deține o autoutilitară prevăzută cu locuri în care pot fi disimulate droguri, existând la acea
dată indicii că acesta din urmă ar fi urmat să părăsească România pentru a se deplasa în Spania de unde să aducă cocaină, hașiș (rezină de cannabis) și marijuana (cannabis), în cantități mari.
Din investigațiile efectuate în cauză nu au rezultat indicii temeinice care să confirme informațiile inițiale și care să justifice începerea urmăririi penale în cauză. Aspectele rezultând din înregistrările și interceptările de convorbiri și comunicări telefonice nu s-au coroborat cu alte mijloace de probă, dubiul urmând a profita făptuitorilor, conform principiului "in dubiopro reo".
Fiind incidente disp. art. 10 lit. d C.pr.pen. procurorul a dispus neînceperea urmăririi penale față de numiții KEREKEȘ ȘTEFAN, VINCLER MIHAI, GHIURCO-P. L. -C., D. V., pentru săvârșirea infracțiunilor de introducere în țară de droguri de risc și de mare risc, prev. și ped. de art. 3 alin. 1 și 2 din Legea nr. 143/2000, trafic de droguri de risc și de mare risc, prev. și ped. de art.2 alin. 1 și 2 și deținere, fără drept, în vederea propriului consum de droguri de risc și de mare risc, prev. și ped. de art. 4 alin. 1 și 2 din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 33 lit. a C.pen.
Împotriva acestei soluții, petentul a făcut plângere la procurorul ierarhic superior, iar prin prin Ordonanța emisă la data de_ sub numărul 141/II/2/2013, a fost respinsă ca inadmisibilă plângerea formulată de petentul D. V., reținându-se că din interpretarea dispozițiilor art. 64 din L. 304/2004, coroborate cu prevederile art. 278 și urm. C.pr.pen. rezultă faptul că doar legalitatea soluției adoptate într-o cauză penală poate să facă obiectul controlului exercitat de procurorul ierarhic superior. Prin urmare cuantumul cheltuielilor judiciare stabilite de procuror, nu poate să fie cenzurat de procurorul ierarhic superior în condițiile în care sunt respectate dispozițiile legale în materie.
Solicitarea petentului privind "trecerea cheltuielile judiciare avansate în cauză din sarcina statului în sarcina persoanei care a întocmit această sesizare abuzivă" este în contradicție vădită cu dispozițiile legale.
Potrivit art. 192 pct.3 alin.3 C.pr.pen. - "în toate celelalte cazuri, cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia." Pe cale de consecință, având în vedere soluția adoptată în dosarul nr. 100 D/P/2011, în mod judicios s-a dispus cu privire la cheltuielile judiciare.
În art. 190 alin.l C.pr.pen se indică în mod expres și limitativ participanții la procesul penal care au dreptul la restituirea cheltuielilor de transport, întreținere, locuință și altor cheltuieli necesare, prilejuite de chemarea lor, și anume: "martorul, expertul și interpretul chemați de organul de urmărire penală ori de instanța de judecată."
În lipsa unei dispoziții exprese persoanele care au calitate de făptuitori, învinuiți sau inculpați nu sunt îndreptățiți la restituirea cheltuielilor de transport, etc., astfel că plângerea petentului a fost respinsă.
Drept urmare petentul s-a adresat instanței de judecată, cu prezenta plângere.
Potrivit art. 2781Cod Procedură Penală, după respingerea plângerii făcute conform art. 275-278 împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale sau a
ordonanței ori, după caz, a rezoluției de clasare, de scoatere de sub urmărire penala sau de încetare a urmăririi penale, date de procuror, persoana vătămată, precum si orice alte persoane ale căror interese legitime sunt vătămate pot face
plângere, in termen de 20 de zile de la data comunicării de către procuror a modului de rezolvare, potrivit art. 277 si 278, la judecătorul de la instanța căreia i-ar reveni, potrivit legii, competenta sa judece cauza in prima instanță.
Din aceste dispoziții legale, rezultă că obiectul plângerii adresate instanței de judecată, și implicit a controlului judecătorului, se limitează la soluțiile de netrimitere în judecată, date prin rezoluțiile de neîncepere a urmăririi penale sau prin ordonanțele ori, după caz, prin rezoluțiile de clasare, de scoatere de sub urmărire penala sau de încetare a urmăririi penale. Însă și din aceste acte rămân în sfera controlului instanței de judecată, strict soluțiile de fond, adică numai cele ce vizează neîncepere urmăririi penale, scoaterea de sub urmărire penală ori temeiul în baza căruia s-a dispus aceasta.
După cum se poate observa, aspectele invocate de către petent, nu pot fi supuse analizei judecătorului, și acest lucru rezultă cu prisosință și din soluțiile pe care instanța de judecată le poate pronunța, potrivit art. 2781al. 8 Cod Procedură Penală, în conformitate cu care, judecătorul pronunță una dintre următoarele soluții:
respinge plângerea, prin sentință, ca tardiva sau inadmisibila ori, după caz, ca nefondata, menținând rezoluția sau ordonanța atacată;
admite plângerea, prin sentință, desființează rezoluția sau ordonanța atacata si trimite cauza procurorului, in vederea începerii sau redeschiderii urmăririi penale, după caz, judecătorul trebuind să arate motivele pentru care a trimis cauza procurorului, indicând totodată faptele si împrejurările ce urmează a fi constatate si prin care anume mijloace de proba;
admite plângerea, prin încheiere, desființează rezoluția sau ordonanța atacata si, când probele existente la dosar sunt suficiente, retine cauza spre judecare, in complet legal constituit, dispozițiile privind judecata in prima instanța si căile de atac aplicându-se in mod corespunzător.
Așadar, singura modalitate de recuperare a cheltuielilor efectuate de petent, rămâne calea acțiunii civile promovate împotriva instituției care i-a determinat efectuarea acelor cheltuieli.
În legătură cu cheltuielile judiciare avansate de stat, indiferent care este cuantumul acestora, ele rămân în sarcina statului atunci când se dispune o soluție de neîncepere a urmăririi penale, și pot fi recuperate numai în situația în care se dovedește că cineva (în speță organele judiciare) le-a provocat prin comiterea unor infracțiuni.
O astfel de ipoteză s-ar aplica în speță, numai în situația în care plângerea formulată de către petent și împotriva lucrătorilor de poliție din cadrul D.I.C.O.T., ar fi soluționată prin trimiterea în judecată a acestora.
Sintetizând argumentele de mai sus, tribunalul, în temeiul art.2781Cod
procedură Penală, va respinge ca inadmisibilă plângerea formulată de către petentul D. V. și va fi menținută rezoluția de neîncepere a urmăririi penale emisă la data de_, în dosarul de urmărire penală nr. 100/D/P/2011, al D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Cluj, precum și ordonanța emisă de procurorul ierarhic superior la data de_ sub numărul 141/II/2/2013, prin care s-a respins ca inadmisibilă plângerea petentului împotriva rezoluției mai sus arătate.
În temeiul art.192 al.2 Cod procedură Penală va obliga petentul să plătească în favoarea statului cheltuieli judiciare în sumă de 50 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
H O T Ă R Ă Ș T E :
În temeiul art.2781Cod procedură Penală, respinge ca inadmisibilă plângerea formulată de către petentul D. V. ; domiciliat în T., str. Eternității, bl. 49, sc.A, ap.2, jud.Cluj, și menține rezoluția de neîncepere a urmăririi penale emisă la data de_, în dosarul de urmărire penală nr. 100/D/P/2011, al D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Cluj, precum și ordonanța emisă de procurorul ierarhic superior la data de_ sub numărul 141/II/2/2013, prin care s-a respins ca inadmisibilă plângerea petentului împotriva rezoluției mai sus arătate.
În temeiul art.192 al.2 Cod procedură Penală obligă petentul să plătească în favoarea statului cheltuieli judiciare în sumă de 50 lei.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 18 iulie 2013, în lipsa petentului.
PREȘEDINTE
L. A. C.
GREFIER
DP O.
Red.L.A.C./C.B.
2 ex./_
← Sentința penală nr. 7/2013. Plângerea împotriva soluţiilor... | Sentința penală nr. 291/2013. Plângerea împotriva... → |
---|