Sentința penală nr. 443/2013. Plângerea împotriva soluţiilor procurorului de neurmărire sau netrimitere în judecată
| Comentarii |
|
R O M Â N I A TRIBUNALUL CLUJ SECȚIA PENALĂ
Dosar nr. _
Cod operator de date cu caracter special: 3142
SENTINȚA PENALĂ NR. 443/2013
Ședința publică din data de 15 octombrie 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE: S. T.
Grefier: M. S.
Pe rol fiind judecarea cauzei penale privind pe petenta B. COMERCIALĂ R. SA și pe făptuitorii S. P. P., P. B. R., Trâmbițaș M. -I., D. D.
, B. E. -C., F. L., C. C., P. M. și D. R., cauza având ca obiect plângere împotriva rezoluțiilor sau ordonanțelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.)
La apelul nominal făcut în ședință publică nu se prezintă niciuna din părți.
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj este reprezentat de procuror D. CRĂCIUNESCU.
Procedura îndeplinită, pronunțarea făcându-se fără citarea părților.
Dezbaterile în fond au avut loc în ședința publică de la data de 01 octombrie 2013, fiind consemnate pe larg în încheierea de ședință de la acea dată, care fac parte integrantă din prezenta, când Tribunalul, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat succesiv pronunțarea la data de 08 octombrie 2013 și apoi la data de 15 octombrie 2013 când, în aceeași compunere, a hotărât următoarele:
T R I B U N A L U L
Prin Rezoluția emisă în dosar nr. 221/P/2012 din data de_ a Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj, în temeiul art. 228 alin. 6 rap. la art. 10 lit. d C.pr.pen. s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de făptuitorii:
. 1. S. P. P., fiul lui Donate și Giusepina, născut la data de_ în loc, Crecchio, regiunea Chieti, domiciliat în Roma, str. Gaetano Butera, nr.37, ap, 10, Italia, reședința în mun. Dej, str. L. R., nr. 36, jud. C., posesoare al actului de identitate seria AR nr. 2169693 eliberat autoritățile italiene, CNP-7., fost administrator al SC Getco România SRL Dej,
P. B. R., cetățean italian, născuta la_ în Italia, domiciliată în loc. T., Italia, CNP-8., fost împuternicit al SC Getco România SRL Dej,
- cercetați sub aspectul săvârșirii infracțiunii de înșelăciune fapta prev. și ped de art. 215 al 1, 3 și 5 Cod Penal
TRIMB1TAȘ M. I., fiica Iui I. și L., născută la data de_ în localitatea Dej, județul C., domiciliată în municipiul Dej, str. C., nr.14, județul C., posesoare CI seria KX nr. 3. eliberata de SPCLEP Dej. CNP - 2., fost evaluator în cadrul BCR Dej,
4, D. D., fiica lui D. ila și S., născută la data de_ în localitatea Dej, județul C., domiciliată în municipiul C. -N., str. T. nr.14, bl.C3, ap, 15, județul C., posesoare CI seria KX nr. 5. eliberată de SPCLEP C., CNP-2., fost șef serviciu creditare la BCR Dej,
B. E. C., fiica lui Iosif și E., născută la data de_ în localitatea Dej, județul C., domiciliată în municipiul Dej str. N.T., nr.5, ap..6, județul C., posesoare CI seria KX nr.5. eliberată de SPCLEP Dej, CNP- 2., fost manager relații corporate în cadrul BCR Dej,
F. L., fiica lui L. și I., născută la data de_ în localitatea Dej, județul C., domiciliată în municipiul Dej, str. C., nr. 11, bl.T13, ap.38, județul C.
, posesoare CI seria KX nr. 4. eliberată de SPCLEP Dej CNP - 2., fost consilier microîntreprinderi în prezent având funcția de asistent manager relații corporate la BCR Dej,
C. C., fiica lui T. și M., născută la data de_ în Iași, domiciliată în municipiul Dej, str. C., nr. 8, județul C., posesoare CI seria KX nr.
eliberată de SPCLEP Dej, CNP- 2., fost consilier juridic la BCR Dej,
făptuitorul P. M., fiul lui G. și M., născut la_ în loc. Calna jud.
C., domiciliată în mun. Dej, str. M. nr. 1C jud. C., posesor al CI seria KX nr.8. elib. de SPCLEP Dej, CNP-1., fost director executiv al BCR Dej
făptuitorul D. R., fiul lui P. și C. E. ia, născut la_ în C. -N., jud. C.: domiciliat în mun. C. -N., str. N. R. l, nr.5 A, jud. C., posesor al CI seria KX nr. 6. elib. de SPCLEP C. -N., CNP - l640610120640, fost director adjunct al BCR C. ,
- cercetați sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu în forma calificată, fapta prev. și ped. de art. 246 rap. la art. 248 ind. 1 Cod Penal, procurorul de caz însușindu-și în totalitate argumentele organului de cercetare penală din cadrul IPJ
- Poliția mun. Dej - Biroul de Investigare a Fraudelor.
La data de_, la Poliția municipiului Dej - Birou de Investigare a Fraudelor, a fost înregistrată plângerea penală a părții vătămate B. Comercială S.A. - Direcția Juridică, împotriva SC GETCO ROMÂNIA SRL Dej, S. P. P. în calitate de administrator și a împuternicitului acestuia, P. B. R., precum și împotriva mai multor angajați și foști angajați ai BCR Dej și BCR C., în care se arată că societatea menționată a contractat două credite, respectiv un credit de investiții în valoare de 528 000 lei și o linie de credit în valoare de 540 000 lei, credite obținute în baza unor documente suspecte de fals și acceptate de unii angajați ai băncii, nerespectând pe parcursul derulării creditului condițiile contractuale și nefiind îndeaproape monitorizate creditele de angajații băncii cu atribuții în acest sens, precum și o serie de alte nereguli care au condus la nerecuperarea sumelor de bani datorate, cauzând BCR SA un prejudiciu de 1.657.986 lei.
În fapt:
Conform contractului de credit nr.CC52/2257/_, încheiat cu BCR Centrul de Afaceri Corporate Dej, SC GETCO ROMÂNIA SRL Dej a beneficiat de o linie de credit în valoare de 540 000 lei pe o perioadă de 360 zile, scadenta la_, iar conform contractului de credit nr. 172/17608/_, de un credit de investiții în valoare de 528 000 lei, rambursabil în 19 rate trimestriale.
Ambele contracte de credit, contractele de garanție și anexele la contracte au fost semnate de către făptuitoarea P. B. R., împuternicită în acest sens de administratorul societății, făptuitorul S. P. P., prin două procuri speciale respectiv procura nr.465 din_ și procura nr. 2118/_ . Partea vătămată reclama că prima procură (nr. 465/2006) este suspectă de fals deoarece a fost întocmită (la Notarul Public Stancu Tudor D. - Biroul Notarilor Publici Stancu Tudor și Cosma L. I. din C. -N. ) în baza legitimației de ședere în România și a pașaportului expirat ale făptuitoarei, iar procura ar fi fost dată doar pentru, contractarea liniei de credit. Pentru creditul de investiții, s-a întocmit cealaltă procură
(nr.2118/2006), care este reclamata de partea vătămată ca fiind suspectă de fals, fiind întocmită la rândul el în baza pașaportului expirat al făptuitoarei P. B. R. . Prin procura nr.465/2006, făptuitoarea P. B. R., este împuternicita să-1 reprezinte pe făptuitorul S. P. P. în calitate de administrator al SC GETCO ROMÂNIA SRL Dej la BCR Dej unde să îndeplinească toate formalitățile necesare în vederea încheierii unui contract de linie de credit până la concurența sumei de 700 000 lei. Prin specificarea posibilității îndeplinirii a tuturor formalităților necesare se înțelege ca făptuitoarea are dreptul de a semna orice act necesar până ce societatea intra în posesia creditului și nu doar anumite acte care să producă efecte juridice. De asemenea, în procura nr. 2118/2006 făptuitoarea P. B. R., în calitate de mandatară, este autorizată în mod expres să efectueze acte de administrare la SC Getco România SRL, fără ca enumerarea făcută să-i limiteze puterile, respectiv orice acte de administrare, specificându-se contractarea unor credite pe care le va putea negocia, la orice banca, semnarea de contracte de credit, constituirea de garanții, putând să efectueze inclusiv acțiuni nespecificate în procură. În momentul întocmirii și eliberării celor două procuri și a încheierilor de autentificare (acestea date în temeiul, art.8 lit.b din legea 36/1995) ambii făptuitori au pus la dispoziția notarului documentele în baza cărora s-a făcut împuternicirea, notarul putând vedea faptul că pașaportul, respectiv legitimația de ședere temporara în România a făptuitoarei Paterni B. R., erau expirate, întocmind totuși aceste procuri, deci considerând că acestea erau valabile. În acest sens, notarul a considerat faptul că celelalte date de pe aceste documente, cum ar fi data și locul nașterii, codul personal etc. erau valabile, chiar dacă data de valabilitate era expirată. Așadar, era în atribuțiile notarului, sa. aprecieze dacă să întocmească sau nu aceste procuri, dacă sunt valabile sau nu. Mai mult, în opinia organului de cercetare penală, se poate observa că procura nr. 465/_ a fost făcută la cererea expresa a BCR Dej, fiind specificate în aceasta bunurile care urmau sa fie aduse în garanție ca urmare a discuțiilor purtate cu banca.
Partea vătămată reclamă suspiciuni de fals cu privire la balanța pe luna decembrie 2005, listată la_, pe baza căreia s-a făcut analiza financiar - contabilă pentru SC Getco România SRL, deoarece datele acesteia nu corespund cu datele făcute publice de societate pe site-ul Ministerului de Finanțe și bilanțul contabil încheiat la_ .
Din actele și declarațiile depuse la dosar rezultă că datele din balanța la_ listată la_, respectiv: sold cont profit - 48 772,64 lei, furnizori - 3.198.446,95 lei, impozit pe profit - 18.543,4 lei, nu corespund cu datele din bilanțul la_ depus la_, deoarece s-au mai făcut înregistrări contabile pentru anul 2005, listându-se la data de_ altă balanță la_, care corespunde cu bilanțul depus la Administrația Finanțelor Publice Dej și care a fost depus și la BCR Dej. Balanța la anul 2005 a devenit definitivă odată cu depunerea bilanțului la Administrația Finanțelor Publice Dej, Așadar, balanța la_ listata la_, nu prezintă date false ci reflecta realitatea financiar-contabilă de la acea dată. Ulterior, deoarece legea dă posibilitatea de a se face corecții la balanța unui an fiscal până la depunerea bilanțului, s-au făcut corecții care au scos în evidență o îmbunătățire a situației financiar-contabile a anului 2005, listându-se tot la cererea BCR Dej, o nouă balanță la_ în_, ca urmare a diferențelor dintre bilanțul depus la AFP Dej și balanța listata la_ .
Partea vătămată reclamă că, la garanțiile aduse la linia de credit, garanții reale fără deposedare asupra utilajelor fermei s-a întocmit avizul de legalitate al garanțiilor la_ de către juristul băncii, făptuitoarea C. C., care a considerat act juridic valabil pentru atestarea dreptului de proprietate asupra utilajelor aduse în garanție doar
factura de achiziție, emisă la_, fără a depune la dosar vreun document care să ateste plata acestora. Contractul de garanție reala mobiliara fără deposedare a fost semnat de făptuitoarea C. C. și directorul băncii, făptuitorul P. M. .
După cum rezultă din normele și procedurile băncii și se specifică și în declarațiile făptuitorilor C. C., D. D. și B. C. nu este necesară verificarea modului de plată, nici din punct de vedere al băncii și nici al Legii contabilității, garanțiile fiind verificate la locul unde se aflau de către făptuitoarele D.
și B. C., iar facturile de achiziție erau înregistrate în contabilitatea societății, cuprinzând toate elementele pe care trebuie sa le prezinte un astfel de document, dovedind proprietatea titularului.
În ceea ce privește nota de prezentare a clientului pentru stabilirea marjei de dobânda, s-a întocmit tot conform normelor băncii de către ofițerul de credit, făptuitoarea B. C., fiind verificată și semnată de șeful serviciului creditare, făptuitoarea D. D. . În cadrul acestei note s-au furnizat informații financiare despre companie, veniturile realizate de banca din relația cu acest client, veniturile estimate ca să se realizeze în urma acordării creditelor și s-a propus o dobânda care să asigure băncii un venit confortabil în raport cu riscul pe care și l-a asumat.
Referitor la acuzația că nu s-au respectat clauzele contractuale cu privire la rularea prin BCR de către SC Getco România SRL a 80% din încasări pe durata contractelor de creditare, organul de cercetare penală arată că această firma trebuia să îndeplinească această condiție de rulaj pe parcursul unui an, iar rulajul a fost doar de 60% din încasări conform normelor bancare, de la momentul acordării liniei de credit și până la acordarea creditului de investiții, urmând ca în perioada următoare, rămasă până la împlinirea unui an să ajungă la 80%. În luna februarie 2007, adică la un an de la acordarea creditului, SC Getco România SRL s-a declarat în insolvență, astfel creditele au fost transferate la un alt departament specializat pentru recuperarea a astfel de credite. Din acest motiv nu s-au mai putut lua măsuri pentru nerespectarea acestei clauze, respectiv aplicarea de penalizări suplimentare, însă totuși, datorita neplății ratelor restante s-a majorat dobânda inițială.
La scurt timp după aprobarea celui de-al doilea credit (septembrie 2006), societatea și-a cerut insolvența, astfel că nici nu a existat prea mult timp pentru monitorizarea creditelor având în vedere perioada mică de la datele contractării creditelor (_ ,_ ) la data de_, fiind acceptată cererea de către Tribunalul Specializat C., astfel că potrivit procedurilor de restructurare financiară și recuperare credite a BCR, debitorul SC Getco România SRL a fost transferat către departamentul WORKOUT din centrala BCR astfel că sucursala Dej nu a mai avut atribuții de administrare și monitorizare a acestui client.
Făptuitoarea Trambitas M., a fost angajată a BCR Dej, în perioada 2004- 2008 în funcția de evaluator, având ca principala atribuție de serviciu evaluarea tuturor bunurilor mobile și imobile aduse în garanție de către clienții băncii pentru creditele contractate. Aceasta era absolventă încă din anii 2000-2001 a cursurilor de calificare ANE. R, iar în perioada cât a lucrat a efectuat evaluări de bunuri de sute de mii de euro. La acea dată, evaluările în unele Sucursale BCR se făceau doar de către ofițerii de credit, neexistând evaluatori angajați.
În ceea ce privește evaluările efectuate asupra bunurilor aduse în garanție de SC Getco România SRL, făptuitoarea a întocmit un raport de evaluare pentru două bunuri mobile, fiecare în valoare de 150.000 euro conform facturilor și declarațiilor vamale. În declarația vamală de import, valoarea celor două utilaje era de 1.085.087 lei, iar conform procedurii de evaluare valabilă la acea data, valoarea adusă în garanție se determina prin aplicarea unei deprecieri de 40% la valoarea de piața a bunului, ca
urmare valoarea adusă în garanție era considerată 651.052 lei, acoperind creditul de
540 000 lei. Întrucât bunurile au fost achiziționate la_, prin aplicarea coeficientului de uzură pentru perioada 2004 - 2006, conform HG 964/1998 pentru tipul de utilaje din grupa 2.9.3., respectiv utilaje cu durata de viață utilă, valoarea acestora a fost diminuată cu 15 %, rezultând de asemenea o valoare de garanție acoperitoare pentru credit. Făptuitoarea declara că la o dată ulterioară s-a renunțat la întocmirea de rapoarte de evaluare pentru bunuri mobile, acestea fiind aduse în garanție la valoarea din contabilitate diminuată cu deprecierea de 40%. Având în vedere faptul ca utilajele au fost importate doar la_, conform declarației vamale, valoarea de înregistrare în contabilitate este cea din declarația vamală.
Pentru fiecare an calendaristic, membrii ANE. R (momentan UNERA), inclusiv făptuitoarea Trambitas M. I., primeau câte o ștampilă după achitarea cotizației, însă la acea dată făptuitoarea declara într-adevăr că nu și-a ridicat ștampila pentru anul 2006 deoarece nu achitase contribuția, motiv pentru care a aplicat ștampila pentru anul 2005 la evaluare, lucru care nu însemna că nu era autorizată în acest sens.
După declararea începerii procedurii insolvenței prin încheierea comercială nr. 105/_ față de SC Getco România SRL și numirea Judiciar IPURL ca lichidator judiciar, s-a aprobat de către Tribunalul Specializat C., prin încheierea civilă nr. 2822/_ comitetul creditorilor, format din AEP Dej, BCR Dej și B. Transilvania Dej precum și onorariul lichidatorului. Prin sentința civilă nr. 3043/_ s-a dispus deschiderea procedurii falimentului debitoarei și s-a dispus dizolvarea societății, după care lichidatorul numit, prin reprezentantul legal P. R. Nelu, a procedat la inventarierea bunurilor debitoarei, care au fost lăsate la sediul firmei din Dej, str. L. R., precum și în Dej, str. Bistriței, f.n., apoi a cerut unui evaluator stabilirea valorii de piață a acestora, B. comercială R. s-a înscris încă de la început la masa credală cu suma de 1.146.181 lei cu titlu de creanță garantată.
luatorul numit a parcurs conform procedurilor legale, periodic și sub supravegherea judecătorului sindic, toate etapele în vederea vânzării bunurilor și. recuperării prejudiciilor creditorilor. Au fost convocate periodic Adunări Generale ale Creditorilor care au stabilit în urma efectuării evaluării preturile de vânzare a bunurilor, au fost date adrese la ziarul Piața de la a la z, au fost întocmite adrese cu intenția de vânzare către diferite societăți de profil. BCR Dej, a participat la fiecare întrunire a Adunării Generale a Creditorilor, prima dată prin jurista C. C., iar de celelalte ori prin ofițerul de credit problema Rosca I., care a fost numită în acest sens de conducerea BCR, care a semnat de fiecare data procesul verbal. Prin adresa din_ . BCR Dej informează lichidatorul judiciar despre faptul că votul lor este pentru reducerea prețului de vânzare la bunurile funcționale cu 50% față de cel stabilit prin evaluare. Prin procesul-verbal din_, comitetul creditorilor, cu reprezentant al BCR Roșca I. prezent, a hotărât reducerea prețului la bunurile funcționale cu 7.5% față de cel stabilit de evaluator, iar în cazul în care nu vor fi vândute cu acest preț să fie vândute ca deșeu metalifer, fiind până la urmă valorificate. Conform legii insolvenței, bunurile puteau fi vândute oricărei persoane fizice sau juridice care oferea prețul aprobat de creditori.
După valorificarea tuturor bunurilor funcționale și nefuncționale cu suma de 90.632 lei și recuperarea altor creanțe de 37.560 lei, în total, recuperându-se 128.192 lei, s-a întocmit raportul cu fondurile obținute și planul de distribuire a masei credale, care au fost contestate de către SC Suport Colect SRL, societate anexa a BCR către care BCR a cesionat creditele, însă Tribunalul Specializat C. a respins contestația prin sentință definitivă și executorie.
Toată activitatea de lichidare judiciară a debitoarei SC Getco România SRL de către Judiciar IPURL, a fost consemnată în cadrul rapoartelor de activitate, depuse la Tribunalul Comercial Cluj, creditorii având posibilitatea formulării de contestații sau recurs la încheierile și sentințele date de Tribunalul Comercial Cluj, procedura fiind supravegheată de judecătorul sindic.
În concluzie, cele două contracte de credit, s-au acordat cu respectarea legislației în vigoare la acea dată și cu normele de creditare a BCR, după o analiza minuțioasă efectuată de către angajații BCR Dej, privind viabilitatea afacerii, managementul firmei, perspectivele de menținere sau dezvoltare a afacerii, portofoliul de contracte, analiza pieței relevante, garanțiile propuse. De asemenea lichidarea SC Getco România SRL s-a făcut cu acordul reprezentantului BCR, care a participat la toate întrunirile comitetului creditorilor, fiind de acord cu toate hotărârile acestuia.
În drept:
În ceea ce îi privește pe făptuitorii S. Pine P. în calitate de administrator al SC Getco România SRL și P. B. R., împuternicit, s-a considerat că simpla neonorare a obligației de plata în cadrul unor raporturi de afaceri desfășurate între doi comercianți se circumscrie exclusiv dreptului civil în sensul că nu se poate reține ca fiind o inducere în eroare neplata la timp a unor obligații atâta timp cât nu se coroborează cu alte manopere dolosive de natură a induce în eroare partea adversă. Mai mult, insolvența, respectiv falimentul acestei societăți au fost aprobate de Tribunalul Specializat C. în măsură să aprecieze bonitatea acestei societăți și posibilitatea menținerii sau dezvoltării pe piața. Documentele depuse de cei doi făptuitori în vederea contractării celor două credite nu au fost falsificate. Consideră astfel organul de cercetare penală că infracțiunii de înșelăciune, îi lipsește atât latura obiectivă cât și subiectivă a infracțiunii.
În ceea ce îi privește, pe angajații BCR, respectiv făptuitorii, Trambitas M.
, D. D., B. C., F. L., P. M. și D. R., aceștia și-au îndeplinit atribuțiile de serviciu întocmai conform fișei postului, normelor bancare și legislației în vigoare, iar prin acțiunile sau inacțiunile lor nu se poate considera că au contribuit la prejudicierea BCR Dej.
Împotriva acestei rezoluții petenta a formulat plângere la prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj prin care a solicitat desființarea soluției de netrimitere în judecată și continuarea cercetărilor, plângere respinsă prin lucrarea nr. 459/II/2/2013 pentru următoarele considerente:
deși presupusele fapte de înșelăciune și abuz în serviciu au avut loc în anii 2006-2007, iar BCR a cesionat creanța în favoarea SC Suport Colect SRL în anul 2009, plângerea penală a fost formulată abia în cursul anului 2012
deși plângerea este formulată de către reprezentanți ai Direcției juridice din cadrul BCR nu se face nicio referire la încadrările juridice ale faptelor deși referirea este necesară conform art. 221 C.pr.pen. și nici nu se menționează în concret în ce ar consta fapta fiecărei persoane menționate în raportul de investigație
balanțele folosite de SC GETCO ROMÂNIA SRL reflectau modul în care erau înregistrate în evidențele contabile la acele momente activele societății, respectiv datoriile acesteia, stabilindu-se că balanțele nu erau false
mandatul dat de S. P. P. lui P. B. R. a existat în realitate, iar faptul că pașaportul și legitimația de ședere erau expirate
nu afectează valabilitatea actului, nefiind o condiție de fond a existenței mandatului
modalitatea de evaluare a bunurilor mobile ale societății aduse drept garanție nu poate fi considerat element obiectiv al infracțiunii de abuz în serviciu în legătură directă de cauzalitate cu neachitarea creditului. Tot așa, nu există legătură de cauzalitate nici între necalcularea uzurii bunurilor de către evaluator și prejudiciul produs băncii
nu constituie element obiectiv al infracțiunii de abuz în serviciu nici faptul că angajații băncii nu au observat că doar 60% din încasări au fost derulate prin BCR în loc de 80% cum prevedea contractul
nu s-a demonstrat existența vreunei induceri în eroare a reprezentanților băncii de către cei doi făptuitori cetățeni străini și nici existența vreunei acțiuni ori inacțiuni a angajaților băncii care să fi condus în mod direct la producerea prejudiciului.
Împotriva rezoluției prim-procurorului petenta a formulat plângere la instanță în temeiul art. 2781C.pr.pen. în care se invocă în principal aceleași argumente ca și în plângerea penală, care, la rândul ei, este inspirată din raportul de investigații al Direcției Antifraudă din BCR. În esență, se invocă faptul că balanțele de verificare din_, listate în_ erau neconforme realității și au fost depuse în maniera
respectivă cu intenția de inducere în eroare, demonstrată și de împrejurarea că nici un moment reprezentanții societății nu au invocat faptul că balanța ar fi provizorie; în raportul de investigație se menționează în mod concret care angajat ce atribuții de serviciu a încălcat; balanța aferentă lunii iulie 2006, care a fost luată în considerare pentru decizia de creditare pentru creditul de investiții prezintă o majorare în sumă de
1.170.591 lei pentru contul de mijloace fixe, modificare a pozițiilor bilanțiere care a influențat decizia de creditare din data de_ ; la data semnării cererii pentru linia de credit de către P. B. R. -_ aceasta nu era reprezentanta persoanei juridice Sc Getco SRL, împuternicirea notarială datând din_, mai mult, această împuternicire nu exista nici la datele de_ și_ când ea a semnat documentele financiar contabile ale societății, deci angajații băncii aveau obligația de a verifica în mod riguros calitatea acesteia de reprezentant al societății și să constate că dacă documentele ei de identitate nu sunt valabile nu trebuiau să se inițieze relațiile de afaceri; nu s-a verificat realitatea mențiunilor din factura de achiziție a garanțiilor reale privind plata acestora și implicit calitatea de proprietar real al societății asupra acelor utilaje, nu s-a luat în considerare gradul de uzură al utilajelor atunci când s-a făcut evaluarea lor; angajații băncii nu au luat măsuri la momentul la care au constatat că
rulajul încasărilor prin bancă nu este de 80% ci de 61%.
În concluzie, s-a solicitat desființarea celor două rezoluții urmare a admiterii plângerii și dispunerea continuării cercetărilor penale cu consecința tragerii la răspundere penală a persoanelor vinovate.
Plângerea comunicată de petentă prin fax a fost înregistrată sub dosar nr. _
, iar cea comunicată prin poștă sub dosar nr._ . Cele două dosar au fost reunite sub numărul mai mic în temeiul art. 34 lit. d C.pr.pen.
Făptuitorul P. M. prin apărător a invocat excepția tardivității plângerii la judecător, precum și excepția inadmisibilității plângerii raportat la faptul că se atacă soluția prim-procurorului și nu cea a procurorului de caz.
Făptuitorul S. P. P. a invocat prin apărător excepția lipsei calității procesuale active a petentei SC BCR SA având în vedere faptul că aceasta nu a suferit vreun prejudiciu raportat la împrejurarea că creanța a fost preluată de către SC
Suport Colect SRL, această din urmă instituție fiind în opinia apărătorului cea îndreptățită să formuleze plângerea penală, în dauna ei producându-se prejudiciul.
Analizând cu precădere excepțiile invocate în ordinea priorității lor, judecătorul constată următoarele:
În ceea ce privește excepția inadmisibilității plângerii, deși plângerea este formulată de un consilier juridic din cadrul BCR care ar fi trebuit să cunoască faptul că ceea ce se atacă prin procedura reglementată de art. 2781C.pr.pen. este soluția de netrimitere în judecată a procurorului de caz și nu cea a prim-procurorului parchetului din care face parte procurorul de caz, având în vedere că se invocă nelegalitatea soluției de netrimitere în judecată și se solicită desființarea ambelor rezoluții, instanța consideră că a fost atacată și soluția procurorului de caz de netrimitere în judecată prin urmare plângerea nu este inadmisibilă, excepția urmând a fi respinsă.
În ce privește excepția lipsei calității procesuale active a petentei pe motiv că creanța neachitată de SC GETCO SRL a fost cesionată către SC Suport Colector SRL, în sarcina căreia s-a transmis și prejudiciul creat de societate prin intermediul făptuitorilor, aceasta urmează a fi respinsă raportat la împrejurarea că presupusa inducere în eroare a fost exercitată împotriva petentei, aceasta având calitatea de persoană vătămată și, deci legitimitate procesuală activă. Cesionarea creanței nu face decât ca, dacă procesul ar continua prin trimiterea în judecată a făptuitorilor, SC Suport Colector SRL să dobândească presupusa calitate de parte civilă ca și persoană în dauna căreia s-a produs până la urmă prejudiciul urmare a subrogării în drepturile păgubitului inițial. Dobândirea de către SC Suport Colector SRL a presupusei calități de parte civilă nu face ca BCR SA să-și piardă viitoarea calitate de parte vătămată (la data începerii urmăririi penale). Nu trebuie însă uitat că în această fază procesuală, când încă nu s-a dispus începerea urmăririi penale, SC BCR SA are calitatea de persoană vătămată, iar SC Suport Colect SRL încă nu are nicio calitate (decât, cel mult, de persoană ale cărei interese legitime au fost vătămate). Și cum plângerea împotriva soluției de netrimitere în judecată se face de persoana vătămată, iar persoană vătămată în speță este petenta, aceasta are calitate procesuală activă.
În ce privește excepția tardivității formulării plângerii, potrivit art. 275 C.pr.pen. orice persoană poate face plângere împotriva măsurilor și actelor de urmărire penală, dacă prin aceasta s-a adus o vătămare intereselor sale legitime, plângere ce se rezolvă în termen de 20 de zile de la primire potrivit art. 277 C.pr.pen.. Dacă actul de urmărire penală atacat este rezoluția de netrimitere în judecată a procurorului, plângerea se soluționează, potrivit art. 278, de către prim-procurorul parchetului care, de asemenea, este obligat să rezolve plângerea în termen de 20 de zile. După respingerea de către prim-procuror a plângerii, persoana vătămată sau altă persoană ale cărei interese legitime au fost vătămate, poate ataca rezoluția inițială de netrimitere în judecată la instanță în termen de 20 de zile de la data comunicării de către prim-
procuror a modului de rezolvare a primei plângeri, cu condiția ca prim-procurorul să fi răspuns în termenul de 20 de zile prev. de art. 277 C.pr.pen (art. 2781alin. 1). Dacă nu a răspuns în termenul de 20 de zile calculat de la data primirii plângerii, atunci persoana vătămată trebuie să formuleze plângere la instanță în termen de 20 de zile de la data la care a expirat primul termen de 20 de zile pe care îl avea la dispoziție prim- procurorul ca să răspundă (art. 2781alin. 2).
În cazul în speță, soluția de netrimitere în judecată a fost dată de procurorul de caz la data de_ și a fost comunicată petentei la data de_ cu precizarea că I. Mocanu este consilierul juridic din cadrul BCR centrală care s-a ocupat de caz (f. 11 din dosarul prim-procurorului) nr. 459/II/2/2013. La data de_ se transmite prin fax plângerea contra soluției de netrimitere în judecată care este înregistrată cu
rezoluție la Parchetul Tribunalului C. la data de_ (f. 5 d.p.p.). Facem precizarea că pe fiecare pagină transmisă prin fax se poate observa data trimiterii plângerii, respectiv_ . Plângerea expediată prin poștă la data de_ din B. ajunge la parchet la data de_ . Cele 20 de zile în care prim-procurorul era obligat să răspundă (termen de recomandare) expiră la data de_ (dacă nu se calculează prima și ultima zi a termenului de 20 de zile). Prim-procurorul dă soluția de respingere a plângerii la data de_, deci după expirarea termenului de 20 de zile prev. de art. 277, ceea ce înseamnă că petenta, dacă era vigilentă, trebuia să formuleze plângerea în termen de 20 de zile calculate de la data expirării termenului inițial de 20 de zile - _
, mai precis până la data de_ . Petenta formulează plângerea la instanță la data de_, adică după expirarea termenului legal, deci tardiv.
Precizăm că dacă am lua în considerare ca dată de la care începe să curgă termenul de 20 de zile pentru prim-procuror data la care plângerea transmisă prin poștă a ajuns la prim-procuror -_ (sau data de_ la care s-a atribuit indicativul de II/2 plângerii - deși plângerea a fost trimisă prin fax în_ și înregistrată la parchetul competent în_ ), atunci plângerea la instanță devine, conform practicii
Înaltei Curți de Casație și Justiție (decizia 1186/_ ), inadmisibilă pentru că a fost formulată tardiv la prim-procuror (față de data de_ la care consilierul juridic a luat cunoștință de soluția de netrimitere în judecată sau data de_ când Compartimentul Juridice din BCR pune ștampila de înregistrare). Termenul de 20 de zile de formulare a plângerii este un termen de decădere, deci potrivit art. 185 C.pr.pen. actul făcut peste termen este nul. O plângere tardivă la primul procuror se consideră că nu există fiind nulă, iar plângerea adresată direct instanței este inadmisibilă în lipsa condiției de procedibilitate de atacare mai întâi a soluției de netrimitere în judecată la prim-procuror.
În ceea ce privește natura juridică a termenului de 20 de zile dat la dispoziție primului procuror pentru a răspunde plângerii formulate în temeiul art. 278 C.pr.pen., instanța constată că, cu toate insistențele sale, nu a reușit să găsească un tratat de specialitate sau o decizie de speță a instanței supreme care să stabilească cu certitudine cum se calculează acest termen și care este sancțiunea nerespectării lui. Termenele procedurale sunt reglementate de art. 185 C.pr.pen.. A. eatul 1 prevede "Când pentru exercitarea unui drept procesual legea prevede un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercițiul dreptului și nulitatea actului făcut peste termen"; Termenul avut la dispoziție de prim-procuror (ca și termenul de motivare a unei hotărâri judecătorești) nu se încadrează în această primă categorie de termene procedurale pentru că nu este prevăzut pentru exercitarea unui drept procesual
(drepturi procesuale au părțile). A. eatul 2 prevede "Când o măsură procesuală nu poate fi luată decât pe un anumit termen, expirarea acestuia atrage de drept încetarea efectului actului."; În mod evident, nici aceasta nu este situația din speță deoarece nu discutăm despre măsuri procesuale (măsuri preventive, măsuri asigurătorii, măsuri de ocrotire, măsuri de siguranță, etc.). A. iatul 3 este cel mai general și prevede că
"Pentru celelalte termene procedurale se aplică, în caz de nerespectare, dispozițiile privitoare la nulități";. Deși aceasta pare categoria în care s-ar încadra termenul de 20 de zile avut la dispoziție de prim-procuror, niciodată nu s-ar putea aplica dispozițiile legale referitoare la nulități în caz de nerespectare (la fel ca și la nemotivarea hotărârii în termen de 20 de zile) deoarece nu se poate ca rezoluția prim-procurorului sau hotărârea judecătorească să fie nule (absolut sau relativ) dacă nu au fost date/motivate în termenul recomandat de 20 de zile. De aici, în opinia judecătorului, prima concluzie: că termenul de 20 de zile prevăzut pentru prim-procuror nu ar fi un termen procedural și deci, nu ar fi un termen calculabil potrivit art. 186 (prima și ultima zi a
unui termen procedural pe zile nu intră în calcul, cu o singură excepție ce nu face obiectul analizei). A doua concluzie este, tot în opinia judecătorului, că, nefiind un termen procedural pe zile, prima și ultima zi intră în calcul ca la orice termen temporal. În mod salutar, dispozițiile prevăzute de art. 2781alin. 2 C.pr.pen. nu au fost menținute în Noul cod de procedură penală (probabil tocmai pentru că nu se putea stabili natura și modul de calcul al termenului de 20 de zile de rezolvare a plângerii
potrivit legislației în vigoare), potrivit noii reglementări "dacă plângerea nu a fost rezolvată în termenul prevăzut la art. 338, dreptul de a face plângere poate fi exercitat oricând după împlinirea termenului de 20 de zile în care trebuia soluționată plângerea, dar nu mai târziu de 20 de zile de la data comunicării modului de rezolvare";.
Pentru aceste considerente, tribunalul va respinge excepția inadmisibilității plângerii formulate de petenta B. Comercială R. SA, invocată de apărătorul făptuitorului P. M. .
Va respinge excepția lipsei calității procesuale active a aceleiași petente invocată de apărătorul făptuitorului S. P. P. .
Va admite excepția tardivității formulării plângerii și, în consecință, în baza art. 2781alin. 8 lit. a C.pr.pen. va respinge ca tardivă plângerea formulată de petenta B. Comercială R. SA împotriva ordonanței Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj din data de_ emisă în dosarul nr. 221 /P/2012, pe care o va menține.
În baza art. 193 alin. 6 C.pr.pen. va obliga petenta să plătească în favoarea făptuitoarei Trâmbițaș M. I. suma de 2000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocațial, în favoarea făptuitoarei C. C. suma de 2000 lei, în favoarea făptuitoarei B. E. C. suma de 1500 lei și în favoarea făptuitorului P.
M. suma de 5530,77 lei, toate cu același titlu.
În baza art. 192 alin. 2 C.pr.pen. va obliga petenta să plătească în favoarea statului suma de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
H O T Ă R Ă Ș T E
Respinge excepția inadmisibilității plângerii formulate de petenta B. Comercială R. SA, invocată de apărătorul făptuitorului P. M. .
Respinge excepția lipsei calității procesuale active a aceleiași petente invocată de apărătorul făptuitorului S. P. P. .
Admite excepția tardivității formulării plângerii și, în consecință:
În baza art. 2781alin. 8 lit. a C.pr.pen. respinge ca tardivă plângerea formulată de petenta B. Comercială R. SA cu sediul în mun. B., Sectorul 3, str. R. E.
nr. 5 împotriva ordonanței Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj din data de_ emisă în dosarul nr. 221/P/2012, pe care o menține.
În baza art. 193 alin. 6 C.pr.pen. obligă petenta să plătească în favoarea făptuitoarei Trâmbițaș M. I. suma de 2000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocațial, în favoarea făptuitoarei C. C. suma de 2000 lei, în favoarea făptuitoarei B. E. C. suma de 1500 lei și în favoarea făptuitorului P.
M. suma de 5530,77 lei, toate cu același titlu.
În baza art. 192 alin. 2 C.pr.pen. obligă petenta să plătească în favoarea statului suma de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi_ .
PREȘEDINTE GREFIER
S. T. M. S.
Red. 2 ex./S.T./D.M.
| ← Sentința penală nr. 551/2013. Plângerea împotriva... | Sentința penală nr. 133/2013. Plângerea împotriva... → |
|---|
