CSJ. Decizia nr. 1082/2003. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 1082/2003
Dosar nr. 3596/2002
Şedinţa publică din 4 martie 2003
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele :
Prin sentinţa penală nr. 71 de la 8 mai 2002, pronunţată la Tribunalul Olt, în baza art. 208 şi art. 209 alin. (3) lit. f) C. pen., a fost condamnată inculpata I.E. fiica lui natural şi Z., la 4 ani închisoare cu aplicarea art. 71 C. pen.
În baza art. 276 alin. (1) C. pen., a fost condamnată inculpata la 3 ani închisoare, cu aplicarea art. 71 C. pen.
În baza art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. a) C. pen., inculpata I.E. va executa pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare, cu aplicarea art. 64 şi art. 71 C. pen.
Inculpata a fost obligată la 31.622.918 lei, despăgubiri civile către R.C.F. Craiova, secţia C.T. 2 Piteşti.
Pentru a pronunţa această hotărâre, prima instanţă a reţinut că la 19 iulie 2001, inculpata folosindu-se de un topor a tăiat şi sustras 480 metri cablu din cupru de la instalaţiile de semnalizare şi dirijarea circulaţiei trenurilor din zona triaj a Staţiei Piatra Olt, punând în pericol siguranţa trenurilor de călători şi mărfuri, aducând un prejudiciu S.N.C.F.R. în sumă de 31.622.918 lei.
Ca urmare a secţionării cablurilor între Halta Găneasa şi Staţia Piatra Olt, au fost scoase din funcţiune instalaţiile de semnalizare punând în pericol siguranţa trenurilor şi dereglări în traficul de circulaţie al acestora.
Inculpata a încercat să arunce din căruţă cablurile sustrase, însă a fost prinsă şi imobilizată de organele de poliţie, găsindu-se în căruţa sa mai mulţi saci în care se aflau bucăţi de cablu.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel inculpata, susţinând că pedepsele ce i-au fost aplicate sunt prea severe.
Examinând criticile formulate în raport de dispoziţiile legii şi de hotărârea apelată, Curtea a apreciat că susţinerile inculpatei nu se regăsesc în actele dosarului.
Pedeapsa aplicată inculpatei, atât pentru infracţiunea de furt, cât şi pentru art. 276 alin. (1) C. pen., a fost orientată către minimul prevăzut în lege, ţinându-se seama de situaţia personală a inculpatei, care are în întreţinere copii minori, dar şi de pericolul deosebit al faptelor săvârşite.
Pentru aceste considerente, prin Decizia penală nr. 280 din 25 iunie 2002 a Curţii de Apel Craiova, apelul inculpatei a fost respins ca nefondat.
Reiterând acelaşi motiv prevăzut de art. 3859 pct. 14 C. proc. pen., inculpata a formulat recurs pe care l-a înaintat Curţii Supreme de Justiţie, secţiei penale.
Recursul declarat urmează a fi respins ca nefondat.
Curtea constată că instanţele, pe baza probelor administrate au reţinut o corectă situaţie de fapt şi au făcut o judicioasă aplicare a dispoziţiilor art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), reflectată într-un cuantum proporţionalizat în raport de pericolul social generic şi concret al faptei comise, astfel că pedeapsa rezultantă de 4 ani închisoare îndeplineşte scopul coercitiv preventiv al acesteia.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpata I.E. împotriva deciziei penale nr. 280 din 25 iunie 2002 a Curţii de Apel Craiova.
Obligă recurenta la 1.400.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 300.000 lei, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 4 martie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 1081/2003. Penal | CSJ. Decizia nr. 1083/2003. Penal → |
|---|
