CSJ. Decizia nr. 1317/2003. Penal. Contopire pedeapse. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 1317/2003
Dosar nr. 5477/2002
Şedinţa publică din 14 martie 2003
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 200 din 21 octombrie 2002, Tribunalul Bihor a admis cererea de contopire a pedepselor formulată de condamnatul K.Ş.B.
A fost descontopită pedeapsa de un an şi 6 luni închisoare ce i-a fost aplicată inculpatului prin sentinţa penală nr. 91/2002 a Judecătoriei Marghita, în pedepsele componente de un an şi 4 luni închisoare şi restul de pedeapsă neexecutat de 485 zile închisoare, din pedeapsa de 3 ani şi 8 luni închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 162/1999 a Judecătoriei Marghita, înlăturându-se sporul de 2 luni închisoare.
S-a descontopit pedeapsa de 5 ani şi 3 luni închisoare aplicată inculpatului prin sentinţa penală nr. 74/2002 a Tribunalului Bihor, în pedepsele componente de 5 ani închisoare, respectiv restul de 200 zile închisoare rămas neexecutat din pedeapsa de un an şi 8 luni închisoare, dispusă prin sentinţa penală nr. 54 din 3 februarie 1998 a Judecătoriei Marghita, înlăturându-se sporul de 3 luni închisoare.
În baza art. 36 alin. (2) C. pen., cu referire la art. 34 lit. b) C. pen., s-au contopit pedepsele de un an şi 4 luni închisoare cu pedeapsa de 5 ani închisoare, aplicându-se inculpatului pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare, la care s-a adăugat un spor de 6 luni închisoare, urmând ca în final inculpatul să execute 5 ani şi 6 luni închisoare.
Au fost menţinute revocările liberării condiţionate şi în baza art. 39 alin. (2) C. pen. şi art. 61 C. pen., s-au contopit resturile de pedeapsă rămase neexecutate (de 200 zile din pedeapsa de un an şi 8 luni închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 54/1998 a Judecătoriei Marghita şi 485 zile închisoare din pedeapsa de 3 ani şi 8 luni închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 162/1999 a Judecătoriei Marghita), cu pedeapsa de 5 ani şi 6 luni închisoare, l-a care s-a adăugat un spor de 6 luni închisoare, urmând ca inculpatul să execute 6 ani închisoare.
În baza art. 36 alin. (3) C. pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată, durata reţinerii de la 15 ianuarie 2002, la 16 ianuarie 2002 şi arestul preventiv de la 28 mai 2002, la zi.
S-a dispus anularea mandatelor de executare a pedepselor pentru care s-a dispus contopirea şi emiterea unui nou mandat de executare pentru pedeapsa de 6 ani închisoare, cu privare de libertate.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel condamnatul K.Ş.B., solicitând admiterea acestuia, desfiinţarea sentinţei şi înlăturarea sporului de pedeapsă aplicat.
Prin Decizia penală nr. 235/ A din 28 noiembrie 2002, Curtea de Apel Oradea a respins, ca nefondat apelul declarat de condamnat, obligându-l la plata sumei de 1.150.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 150.000 lei, reprezentând onorariul de avocat, pentru apărarea din oficiu, dispunându-se să fie avansat din fondul Ministerului Justiţiei.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs condamnatul K.Ş.B., solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârilor şi înlăturarea sporului de pedeapsă aplicat.
Recursul declarat nu este fondat.
Din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului se constată că sporul de pedeapsă de 6 luni închisoare aplicat condamnatului în baza art. 34 lit. b) C. pen., este pe deplin justificat, instanţele ţinând seama de numărul mare de condamnări suferite de acesta pentru infracţiuni de furt şi tâlhărie, fapte cu un grad ridicat de pericol social, de perseverenţa infracţională de care el a dat dovadă, în raport de care s-a apreciat just că pedeapsa cea mai grea este neîndestulătoare pentru reeducarea condamnatului.
Aşadar, se apreciază că în mod corect s-a aplicat condamnatului, pe lângă pedeapsa rezultantă de 5 ani şi 6 luni închisoare şi un spor de pedeapsă de 6 luni închisoare, astfel că recursul declarat de acesta este nefondat şi urmează să fie respins.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 38515 C. proc. pen., urmează ca recursul declarat de condamnatul K.Ş.B. să fie respins ca nefondat.
În temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen., urmează ca recurentul condamnat să fie obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnatul K.S.B. împotriva deciziei penale nr. 235/ A din 28 noiembrie 2002 a Curţii de Apel Oradea.
Obligă pe recurentul condamnat la plata sumei de 650.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 150.000 lei, reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 14 martie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 1315/2003. Penal. Legea nr.143/2000. Recurs | CSJ. Decizia nr. 1318/2003. Penal → |
|---|
