CSJ. Decizia nr. 1345/2003. Penal. Art.211, 197 c.pen. Recurs

ROMÂNIA

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 1345/2003

Dosar nr. 5469/2002

Şedinţa publică din 18 martie 2003

Asupra recursului de faţă;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 239 din 24 aprilie 2002 a Tribunalului Dolj au fost condamnaţi inculpaţii:

1. M.Z.;

2. M.R. şi

3. C.C. la pedepse de 10 ani şi respectiv 12 ani închisoare fiecare pentru săvârşirea infracţiunilor de tâlhărie şi viol, prevăzute şi pedepsite de art. 211 alin. (2) lit. a), d) şi f) şi art. 197 alin. (2) lit. a) C. pen.

Inculpatul M.Z. a mai fost condamnat şi pentru săvârşirea infracţiunii de lipsire de libertate, prevăzută de art. 189 alin. (2) C. pen., la 8 ani închisoare.

În baza art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen., pedepsele au fost contopite şi s-a dispus ca fiecare inculpat să execute pedeapsa cea mai grea de 12 ani închisoare.

S-a aplicat şi pedeapsa accesorie prevăzută de art. 71 C. pen.

A fost menţinută starea de arest şi s-a dedus detenţia preventivă de la 11 decembrie 2001, la zi.

Au fost obligaţi inculpaţii în solidar la plata sumelor de 1.200.000 lei despăgubiri civile şi la 15.000.000 lei daune morale către partea civilă C.F.

Au mai fost obligaţi inculpaţii la plata a câte 3.500.000 lei fiecare cheltuieli judiciare statului.

Pentru a hotărî astfel, prima instanţă, pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale şi confirmate în faza de judecată a procesului, respectiv, procesul de cercetare la locul faptei; raportul de constatare medico-legală nr. 3612/ A din 17 decembrie 2001, buletinul de analiză nr. 199/ A 11 / 3648 al Institutului de Medicină legală Craiova privind examenul frotiului efectuat din petele dintre picioare a pantalonilor părţii vătămate, declaraţiile părţii vătămate, declaraţiile inculpaţilor şi declaraţiile martorilor N.C., L.L., R.V., B.D. a reţinut următoarea situaţie de fapt:

În ziua de 9 decembrie 2001, inculpaţii M.Z. şi M.R. s-au deplasat în comuna Gighera, judeţul Dolj, la domiciliul inculpatului C.C. cu care au consumat băuturi alcoolice la inculpat acasă, iar în continuare la un bufet din comună unde au stat până în jurul orelor 20,00. La plecare au hotărât să sustragă bunuri de la diferiţi oameni din sat, însă, deoarece întunericul nu se instalase complet au trecut pe la socrul inculpatului M.Z. unde au rămas circa 30 minute.

De aici au plecat pe uliţele satului şi ajunşi în dreptul casei părţii vătămate C.F., inculpatul M.Z. a încercat să intre însă a renunţat, deoarece partea vătămată, alertată de câini a ieşit şi a început să strige „hoţii, hoţii". Cei trei au luat hotărârea să sară gardul şi să pătrundă în forţă în casă, iar când partea vătămată le-a ieşit în întâmpinare au imobilizat-o şi au introdus-o cu forţa în casă.

Inculpaţii M.R. şi C.C. au întreţinut raporturi sexuale cu partea vătămată, timp în care inculpatul M.Z. a pus în doi saci 11 găini, un vas cu untură, o dublă de făină şi una de porumb, după care a intrat în casă şi a întreţinut şi el raport sexual cu partea vătămată.

La plecarea din casa părţii vătămate inculpatul M.Z. a închis pe dinafară uşa de acces cu un lacăt.

Când partea vătămată şi-a revenit şi a reuşit să iasă din casă spărgând geamul de la o fereastră s-a dus la nepotul său, martorul N.C. care a sesizat organele de poliţie.

Apelurile declarate de inculpaţii C.C. şi M.R. care au susţinut că nu sunt vinovaţi şi de inculpatul M.Z. care a criticat sentinţa pentru netemeinicie şi a cerut reducerea pedepselor, au fost respinse de către Curtea de Apel Craiova, secţia penală, prin Decizia nr. 500 din 11 noiembrie 2002.

Împotriva acestei din urmă decizii, în termen legal, a declarat recurs inculpatul C.C., criticând greşita condamnare, deoarece nu a comis fapta ca şi faptul că s-a ajuns la această soluţie, deoarece instanţele au refuzat să-i admită proba cu martori cu care să facă dovada nevinovăţiei. Prin memoriul scris depus cu ocazia dezbaterilor a arătat că nu a participat la săvârşirea infracţiunilor, deoarece fiind în stare avansată de ebrietate a adormit lângă gardul curţii părţii vătămate.

Recursul este nefondat.

Instanţele au reţinut pe baza probelor administrate o situaţie de fapt corectă şi au dat faptelor încadrarea juridică legală.

Vinovăţia inculpatului rezultă fără dubiu din plângerea părţii vătămate care s-a referit la faptul că a fost atacată de „TREI PERSOANE" şi nu de două cum ar fi fost normal dacă într-adevăr inculpatul beat ar fi adormit lângă gard.

Coinculpaţii M.Z. şi M.R. condamnaţi la aceleaşi pedepse şi care nu au mai recurat Decizia au declarat că la săvârşirea faptelor a participat şi recurentul.

Acestea coroborate cu celelalte probe au dus la condamnarea inculpatului pentru săvârşirea celor două infracţiuni pe care în prima fază a urmăririi penale chiar inculpatul le-a recunoscut descriind cu lux de amănunte modul cum au procedat, revenirea în timpul judecăţii nefiind motivată convingător.

Aşa fiind pentru considerentele expuse, recursul declarat de inculpat este nefondat, urmând a fi respins conform art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.

În temeiul art. 38517 alin. (4) raportat la art. 383 alin. (2) C. proc. pen., se va deduce detenţia de la 11 decembrie 2001, la zi.

În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul va fi obligat să plătească cheltuielile judiciare statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul C.C. împotriva deciziei penale nr. 500 din 11 noiembrie 2002 a Curţii de Apel Craiova.

Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului timpul reţinerii şi arestării preventive de la 11 decembrie 2001, la 18 martie 2003.

Obligă recurentul inculpat să plătească statului suma de 1.400.000 lei cheltuieli judiciare, din care 300.000 lei reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se avansează din fondul Ministerului Justiţiei.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 18 martie 2003.

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre CSJ. Decizia nr. 1345/2003. Penal. Art.211, 197 c.pen. Recurs