CSJ. Decizia nr. 1353/2003. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 1353/2003
Dosar nr. 4441/2002
Şedinţa publică din 18 martie 2003
Asupra recursurilor de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 90 din 29 mai 2002 a Tribunalului Militar Teritorial Bucureşti, au fost condamnaţi inculpaţii:
1.- M.T. şi,
2.- G.N. la pedepse de câte 4 ani şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat de produse petroliere, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 208 şi art. 209 alin. (1) lit. a) şi alin. (3) C. pen.
Au fost obligaţi inculpaţii în solidar să plătească părţii civile S.N.P. P. SA, sucursala Tg.Jiu suma de 490.032 lei cu titlu de despăgubiri civile.
Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut următoarele:
Inculpatul M.T. a fost încorporat la data de 27 iunie 2001 şi repartizat să satisfacă serviciul militar la o unitate militară din jud. Dolj, apoi a fost mutat la Bucureşti şi în sfârşit la U.M. 01013 Târgu Cărbuneşti.
În ziua de 24 noiembrie 2001, aflat în permisie în localitatea Logreşti, unde locuiesc părinţii săi, s-a întâlnit cu coinculpatul G.N. venit ca de obicei la fiecare sfârşit de săptămână în vizită la bunici.
Cei doi au hotărât să sustragă produs petrolier – condens, asemănător gazolinei, pentru care au luat un bidon, s-au deplasat la conducta cu gaz de sondă ce trece prin comună, iar în locul unde aceasta traversează pârâul Amaradia, nu este îngropată.
În jurul orelor 1600, au apărut în zonă paznicii T.P.C. şi V.N., la apropierea cărora mai multe persoane aflate în zonă au fugit. Paznicii observând conducta înţepată şi pe cei doi inculpaţi îndepărtându-se cărând bidonul de plastic, au plecat în urmărirea lor, însă, datorită distanţei de circa 200 metri au pierdut contactul vizual. Ieşiţi la şosea în apropierea locului unde au lăsat autoturismul, inculpaţii au fost observaţi şi opriţi pentru legitimare de subofiţerii postului de poliţie din comună aflaţi în patrulare într-un autoturism condus de martorul P.A.
În încercarea de imobilizare, inculpaţii au opus rezistenţă, iar G.N. a răsturnat bidonul pentru ca lichidul scurgându-se pe sol, să dispară proba acuzatoare.
Inculpatul G.N. a reuşit să scape, a fugit şi i-a strigat coinculpatului M.T. să incendieze produsul petrolier. Acest inculpat s-a îmbrâncit cu lucrătorii de poliţie care încercau să-l imobilizeze şi lăsându-şi haina în mâinile acestora, a reuşit să scape fugind în direcţia opusă celei în care a fugit inculpatul G.N.
Împotriva sentinţei au declarat apel inculpaţii care printr-un prim motiv, au solicitat desfiinţarea sentinţei şi să fie achitaţi, deoarece nu ei au comis fapta pentru care au fost condamnaţi.
În subsidiar printr-un al doilea motiv au susţinut că fapta nu prezenta pericolul social al unei infracţiuni prin valoarea redusă a condensului (produs petrolier) sustras şi persoanei inculpaţilor, tineri fără antecedente penale, au solicitat achitarea în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. b) C. proc. pen., cu referire la art. 181 C. pen.
Curtea Militară de Apel Bucureşti a admis apelurile pentru alt motiv şi anume acela că prima instanţă a făcut o greşită individualizare a pedepselor aplicate inculpaţilor, acestea fiind prea aspre.
Prin Decizia nr. 85 din 12 septembrie 2002, sentinţa a fost desfiinţată în parte, în sensul că, au fost reduse pedepsele de la 4 ani şi 6 luni, la câte 3 ani închisoare.
Nemulţumiţi şi de această hotărâre, inculpaţii au atacat-o cu recurs susţinând în esenţă că situaţia de fapt reţinută de instanţe este greşită existând serioase dubii că ei sunt cei ce au sustras produsul petrolier a cărui valoare este de numai 200.000 lei.
Au solicitat admiterea recursurilor şi să fie achitaţi pentru că fapta nu prezintă gradul de pericol social al unei infracţiuni.
Recursurile sunt întemeiate însă pentru alt motiv decât cel invocat de inculpaţi.
Analizând actele şi lucrările de la dosar, se constată că, atât instanţa de fond, cât şi cea de apel au reţinut situaţia de fapt corectă, confirmată de probele administrate în cauză, încadrând fapta în textele de lege corespunzătoare.
Inculpaţii au încercat mai multe apărări printre care şi aceea că în apropierea autoturismului lor, cineva a abandonat un bidon de plastic şi astfel există dubii cu privire la persoanele care au furat condens de sondă.
Din declaraţia martorului P.C., rezultă fără nici un dubiu că în timp ce se deplasa cu autoturismul în care se aflau şi lucrătorii de poliţie în satul Logreşti a observat două persoane care au traversat drumul ducând un bidon ce părea a fi plin. A oprit maşina, iar lucrătorii de poliţie s-au dus înspre cei cu bidonul, timp în care inculpatul G.N. a răsturnat bidonul ca să curgă lichidul din el. A mai adăugat că lucrătorii de poliţie au încercat să-i imobilizeze pe cei doi şi că l-a auzit pe inculpatul G.N. strigând coinculpatului M.T., să dea foc lichidului.
Este fără îndoială că instanţa de apel analizând probele administrate şi actele depuse în circumstanţiere a reţinut corect că fapta săvârşită de inculpaţi prezintă pericolul social al unei infracţiuni, însă apreciat că pedepsele aplicate de prima instanţă sunt aspre şi în consecinţă, le-a redus.
Cu toate acestea se impunea ca având în vedere datele generale pozitive ce caracterizează persoana inculpaţilor: tineri, fără antecedente penale, cu o conduită foarte bună la locul de muncă inculpatul G.N. şi la unitatea militară a inculpatului M.T., valoarea redusă a prejudiciului de numai 600.000 lei să se reţină circumstanţe atenuante, existând suficiente temeiuri că scopul pedepsei poate fi atins prin aplicarea unor pedepse reduse la limita minimă prevăzută de legea penală.
Pentru considerentele arătate, având în vedere că în cauză nu se identifică existenţa şi a altor motive care analizate din oficiu să ducă la casare, conform art. 3859 alin. (3) C. pen., urmează a se constata că recursurile sunt întemeiate numai în ce privesc pedepsele, care vor fi reduse la câte un an închisoare prin reţinerea de circumstanţe atenuante prevăzute de art. 74 lit. a) C. pen. şi art. 76 lit. c) C. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursurile declarate de inculpaţii M.T. şi G.N. împotriva deciziei nr. 85 din 12 septembrie 2002 a Curţii Militare de Apel .
Casează Decizia atacată şi sentinţa nr. 90 din 29 mai 2002 a Tribunalului Militar Teritorial Bucureşti numai cu privire la individualizarea pedepselor aplicate.
Reduce pedepsele aplicate inculpaţilor M.T. şi G.N. pentru infracţiunea prevăzută de art. 208 şi art. 209 alin. (1) lit. a) şi alin. (3) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 74 - art. 76 C. pen., de la câte 3 ani închisoare la câte un an închisoare fiecare.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 18 martie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 1352/2003. Penal | CSJ. Decizia nr. 1354/2003. Penal → |
|---|
