CSJ. Decizia nr. 1350/2003. Penal. Legea nr.143/2000. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 1350/2003
Dosar nr. 5461/2002
Şedinţa publică din 18 martie 2003
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 245 din 23 septembrie 2002, Tribunalul Alba a condamnat pe inculpatul R.M. la.
- un an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 4 din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 74 şi art. 76 lit. d) C. pen. ş.
- 5 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 14 lit. c) din aceeaşi lege şi art. 74 şi art. 76 lit. a) C. pen.
În baza art. 33 lit. a) C. pen., contopeşte cele două pedepse în cea mai grea, iar în baza art. 34 lit. b) C. pen., aplică un spor de 6 luni închisoare, urmând ca acest inculpat să execute pedeapsa de 5 ani şi 6 luni închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.
A interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP), pe durata prevăzută de art. 71 C. pen.
A menţinut starea de arest a inculpatului şi a dedus din pedeapsa aplicată durata arestului preventiv începând cu 7 iunie 2002, la zi.
În baza art. 17 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 a confiscat cantitatea de 88,22 grame canabis deţinută cu dovada nr. 601295 la I.G.P. – Direcţia Judiciar şi Evidenţă Operativă şi cantităţile de 71 grame seminţe canabis deţinute cu dovada nr. 601323 la acelaşi organ de poliţie.
În baza art. 17 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 a confiscat de la inculpat sumele de 700.000 lei şi 100 dolari S.U.A. şi l-a obligat la plata lor în favoarea statului.
Pentru a pronunţa această hotărâre Tribunalul Alba a reţinut în esenţă că inculpatul R.M., consumator de droguri de aproximativ 7 ani, în special canabis îşi procura canabisul din zona oraşului Dumbrăveni, de unde îl culegea, îl prepara şi-l consuma sub formă de ţigări.
Începând însă din primăvara anului 2002, inculpatul a cultivat canabis pe un teren de lângă oraşul Sebeş în scopul mai sus arătat.
Nemulţumit de efectul produs datorită concentraţiei slabe a drogului produs de canabisul fumat, inculpatul a început să fiarbă planta în lapte, obţinând o substanţă care conţinea tetrahidrocannabinol – drog de mare risc, prevăzut în Tabela din anexa 1 a Legii 143/2000.
Inculpatul a deţinut această substanţă la domiciliu unde o consuma după care a început să ofere sau să vândă, atât substanţa obţinută cât şi ţigări cu canabis pe care le confecţiona.
Astfel, în luna decembrie 2001, inculpatul R.M. i-a oferit martorului N.L. să tragă câteva fumuri dintr-o ţigară cu canabis, ceea ce martorul a acceptat. În luna mai 2002, a oferit în două rânduri martorului H.N.F. ţigări cu canabis pentru a fuma, iar martorul a fumat din acele ţigări. Acelaşi lucru l-a făcut şi cu martorul T.C.T. în mai multe rânduri.
În data de 6 iunie 2002, inculpatul R.M. s-a deplasat cu martorul T.C.T. la domiciliul martorului K.O. şi în timp ce cei doi martori s-au uitat la televizor, inculpatul s-a dus în bucătărie unde a fiert canabis în lapte, apoi a adăugat cacao şi zahăr vanilat obţinând o substanţă pe care a botezat-o „Milky Way" în cantitate de 1 litru din care a consumat şi i-a dat şi martorului T. o jumătate de pahar pe care acesta a băut-o.
Seara, în timp ce inculpatul şi martorul T. erau pe stradă, au fost depistaţi de organele de poliţie care au găsit asupra inculpatului canabisul şi substanţa preparată într-o sticlă de plastic.
În urma controlului medical toxicologic la care au fost supuşi cei doi, s-a stabilit că erau pozitivi, având în corp tetrahidrocannabinol.
În urma acestui fapt cercetările au fost extinse şi s-a stabilit că la sfârşitul lunii mai 2002, inculpatul R.M. a vândut inculpatului minor Z.V.M., 5 ţigări cu canabis contra sumei de 350.000 lei. La rândul lui acesta a dat două ţigări cu canabis minorelor V.N., S.O. şi T.M., care le-au fumat. Din aceste ţigări a fumat şi inculpatul minor până când a aflat că inculpatul R.M. a fost arestat, astfel că le-a aruncat în WC.
La data de 2 iunie 2002, martorul G.C.I., ştiind că inculpatul R.M. deţine ţigări cu canabis, a cumpărat de la acesta o ţigară cu suma de 50.000 lei pe care a fumat-o.
În perioada iulie-noiembrie 2001, martorul B.R.D. a cumpărat de la inculpatul R.M. de mai multe ori pentru consum propriu rezină de canabis şi canabis plătindu-i diverse sume de bani. În luna august 2001, acest martor a cumpărat de la inculpat rezină de canabis pentru care a plătit 100 dolari S.U.A. În luna mai 2002, a mai cumpărat prin intermediul martorului D.C.C. încă 4 ţigări cu canabis pentru care a plătit suma de 300.000 lei.
Împotriva sentinţei penale menţionate au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba şi inculpatul R.M.
Parchetul a solicitat înlăturarea circumstanţelor atenuante reţinute în mod nejustificat şi majorarea pedepselor.
Inculpatul a solicitat reducerea pedepselor, având în vedere că drogul pe care l-a folosit prezintă un pericol redus faţă de alte substanţe considerate droguri de mare risc.
Curtea de Apel Alba Iulia prin Decizia penală nr. 366 din 3 decembrie 2002, a admis apelul formulat de parchet şi a majorat pedepsele pentru inculpatul R.M., după cum urmează:
- de la un an închisoare la 2 ani închisoare pentru infracţiunea prevăzută de art. 4 din legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 74 şi art. 76 C. pen.;
- de la 5 ani închisoare la 7 ani şi 6 luni închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pentru infracţiunea prevăzută de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 14 lit. c) din aceeaşi lege şi art. 74 şi art. 76 C. pen.
Conform art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen., s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 7 ani şi 6 luni închisoare, la care a aplicat un spor de 6 luni închisoare, urmând să execute în final pedeapsa de 8 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.
A motivat instanţa de apel că prima instanţă a reţinut în mod justificat circumstanţe atenuante în favoarea inculpatului, având în vedere că acesta nu are antecedente penale, a fost sincer în timpul urmăririi penale şi al judecăţii, colaborând cu organele de poliţie, dar a dat o eficienţă prea mare acestora când a stabilit pedepsele.
Menţinând circumstanţele atenuante, s-a arătat că se justifică majorarea pedepselor şi aplicarea unui spor de pedeapsă, pentru concursul de infracţiuni.
S-a luat act că inculpatul a retras apelul declarat.
Împotriva acestei decizii penale a declarat recurs inculpatul criticând-o cu privire la neaplicarea în cauză a prevederilor art. 16 din Legea nr. 143/2000, întrucât a contribuit la identificarea altor persoane care consumau droguri şi a solicitat reducerea pedepselor în limitele prevăzute de lege şi înlăturarea sporului de pedeapsă.
Recursul declarat de inculpat este fondat.
Potrivit art. 16 din Legea nr. 143/2000, persoana care a comis una dintre infracţiunile prevăzute la art. 2 – art. 10, iar în timpul urmăririi penale denunţă şi facilitează identificarea şi tragerea la răspundere penală a altor persoane care au săvârşit infracţiuni legate de droguri, beneficiază de reducerea la jumătate a limitei pedepsei prevăzute de lege.
Procesul verbal de constatare a infracţiunii flagrante din 6 iunie 2002, i-a vizat pe R.M. şi T.C.T.
În aceiaşi zi, inculpatul R.M. a dat o declaraţie amplă cu indicarea persoanelor cărora le-a vândut ţigări cu cânepă, indicând porecla şi domiciliile acestora, S. şi C., declaraţiile inculpatului servind la identificarea şi cercetarea consumatorilor de droguri în prezenta cauză.
Inculpatul era îndreptăţit să beneficieze de reducerea la jumătate a limitelor pedepselor pentru infracţiunile reţinute în sarcina sa.
De asemeni, urmează a se da eficienţă şi circumstanţelor atenuante reţinute, în calea de atac a acestuia, nemaiputând cenzura reţinerea acestora.
În conformitate cu art. 38515 pct. 2 lit. d) C. proc. pen., urmează a admite recursul declarat de inculpat şi a casa Decizia penală atacată conform dispozitivului prezentei decizii.
Se va deduce din pedeapsa rezultantă arestarea preventivă de la 7 iunie 2000, la zi.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de inculpatul R.M. împotriva deciziei penale nr. 336/ A din 3 decembrie 2002 a Curţii de Apel Alba Iulia.
Casează Decizia penală atacată în ce priveşte omisiunea aplicării art. 16 din Legea nr. 143/2000 şi a sporului de pedeapsă aplicată, pe care îl înlătură.
Descontopeşte pedeapsa rezultantă în pedepsele componente după cum urmează:
- 2 ani închisoare pentru infracţiunea prevăzută de art. 4 din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 74 şi art. 76 C. pen.;
- 7 ani şi 6 luni închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pentru infracţiunea prevăzută de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 14 lit. c) din aceeaşi lege şi art. 74 şi art. 76 C. pen.
Face aplicarea art. 16 din Legea nr. 143/2000 pentru infracţiunea prevăzută de art. 4 din legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 74 şi art. 76 C. pen. şi condamnă pe inculpatul R.M. la 10 luni închisoare.
Face aplicarea art. 16 din legea nr. 143/2000 pentru infracţiunea prevăzută de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 14 lit. c) din aceeaşi lege şi art. 74 şi art. 76 C. pen. şi condamnă pe inculpatul R.M. la 4 ani închisoare.
Interzice inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pe o durată de 2 ani, după executarea pedepsei principale.
Conform art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen., inculpatul R.M. va executa pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului timpul arestării preventive de la 7 iunie 2002, la 18 martie 2003.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 18 martie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 1348/2003. Penal. Art.211 alin.2 c.pen. Recurs | CSJ. Decizia nr. 1351/2003. Penal → |
|---|
