CSJ. Decizia nr. 2324/2003. Penal. întrerupere executare pedeapsa. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 2324/2003
Dosar nr. 5341/2002
Şedinţa publică din 16 mai 2003
Asupra recursului de faţă.
Examinând actele dosarului constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 248 din 20 iunie 2002, Tribunalul Botoşani a respins, ca nefondată, cererea formulată de condamnatul A.V. privind întreruperea executării pedepsei de 7 ani şi 6 luni închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 19/2002 a Tribunalului Botoşani.
Tribunalul a reţinut că motivul invocat de condamnat, greutăţile materiale cu care se confruntă familia sa, nu constituie un caz de întrerupere a executării pedepsei, respectiv o împrejurare specială din pricina căreia continuarea executării pedepsei ar avea consecinţe grave pentru condamnat sau pentru familia sa, conform art. 455 raportat la art. 453 lit. c) C. proc. pen.
Curtea de Apel Iaşi, prin Decizia penală nr. 326 din 30 septembrie 2002, a respins, ca nefondat, apelul declarat de condamnat.
În considerentele deciziei, curtea a reţinut că soluţia tribunalului este legală, deoarece, în cauză nu s-au constatat împrejurări speciale, care să poată fi rezolvate într-o scurtă perioadă de timp, dificultăţile materiale neputând fi înlăturate pe perioada întreruperii executării pedepsei.
Împotriva acestei decizii inculpatul a declarat recurs, solicitând casarea hotărârilor criticate şi admiterea cererii sale privind întreruperea executării pedepsei.
Examinând recursul declarat de revizuient, Curtea constată că este nefondat, pentru următoarele considerente:
În temeiul art. 455 C. proc. pen., executarea pedepsei închisorii sau a detenţiunii pe viaţă, poate fi întreruptă în cazurile şi în condiţiile prevăzute în art. 453, la cererea persoanelor arătate în alin. (2) al aceluiaşi articol.
Cazul de întrerupere invocate de revizuient este cel prevăzut de art. 453 lit. c) C. proc. pen., şi anume, când din cauza unor împrejurări speciale executarea imediată a pedepsei ar avea consecinţe grave pentru condamnat sau familia sa.
Ancheta socială efectuată în cauză a constatat că soţia condamnatului şi copilul minor în vârstă de un an locuiesc la părinţii condamnatului, fiind întreţinuţi din pensia mamei acestuia, având în construcţie casa în care locuiesc.
Aceste împrejurări nu constituie însă împrejurări speciale care să poată fi rezolvate pe perioada scurtă a întreruperii executării pedepsei, astfel cum judicios au considerat şi cele două instanţe, respingând cererea condamnatului.
În consecinţă, recursul va fi respins, ca nefondat.
Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul condamnat urmează a fi obligat la plata sumei de 650.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 150.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărătorul desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnatul A.V. împotriva deciziei penale nr. 326 din 30 septembrie 2002, a Curţii de Apel Suceava.
Obligă pe recurent la plata sumei de 650.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 150.000 lei, reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 16 mai 2003.
← CSJ. Decizia nr. 2323/2003. Penal. întrerupere executare... | CSJ. Decizia nr. 2325/2003. Penal. întrerupere executare... → |
---|