CSJ. Decizia nr. 2446/2003. Penal. Art.208, 209 c.pen. Recurs în anulare
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 2446/2003
Dosar nr. 1031/2003
Şedinţa publică din 23 mai 2003
Asupra recursului în anulare de faţă,
Din actele dosarului, constată următoarele:
Judecătoria Bârlad, prin sentinţa penală nr. 353 din 19 martie 2002, rămasă definitivă, a condamnat pe inculpatul P.O. la 3 ani şi 6 luni de închisoare, pentru infracţiunea de furt calificat, prevăzută de art. 208, art. 209 lit. g) şi i), cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.
În baza art. 39 din acelaşi cod, a contopit pedeapsa aplicată cu restul, neexecutat, de 1.158 de zile, din pedeapsa rezultantă de 5 ani de închisoare, stabilită prin sentinţa penală nr. 327 din 20 martie 2001 a Judecătoriei Bârlad, menţinută prin Decizia nr. 237 din 16 mai 2001 a Tribunalului Vaslui, definitivă prin nerecurare, urmând ca inculpatul să execute 3 ani şi 6 luni de închisoare.
Inculpatul a fost menţinut în stare de arest, iar din durata pedepsei i s-a dedus detenţia preventivă, de la 8 ianuarie 2002.
De asemenea, instanţa a respins cererea de despăgubiri formulată de partea civilă SC N. SRL Bârlad.
Instanţa a reţinut că, în noaptea de 28 decembrie 2001, inculpatul a pătruns prin efracţie, în magazinul SC N. SRL Bârlad, de unde a sustras bunuri în valoare de 2.300.000 lei.
La 10 martie 2003, în baza art. 409 şi art. 410 C. proc. pen., procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie declară recurs în anularea sus-menţionatei sentinţe, deoarece instanţa a aplicat o pedeapsă în alte limite decât cele prevăzute de lege şi a încadrat greşit fapta inculpatului în art. 208, art. 209 lit. g) şi i), cu aplicarea art. 37 lit. a), în loc de art. 208, art. 209 alin. (1) lit. g) şi i), cu aplicarea art. 37 lit. a) şi art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP)
Recursul în anulare este întemeiat.
În adevăr, potrivit art. 39 alin. (1) C. pen., în cazul recidivei prevăzute de art. 37 alin. (1) lit. a), pedeapsa stabilită pentru infracţiunea săvârşită ulterior şi pedeapsa aplicată pentru infracţiunea anterioară se contopesc, conform art. 34 şi art. 35, iar conform alin. (2) din acelaşi articol, dacă pedeapsa anterioară a fost executată în parte, contopirea se face între pedeapsa ce a mai rămas de executat şi pedeapsa aplicată pentru infracţiunea săvârşită ulterior.
Judecătoria Bârlad, prin sentinţa penală nr. 327 din 20 martie 2001, a condamnat pe inculpat la pedeapsa, rezultantă, de 5 ani de închisoare, pentru infracţiunile de furt calificat şi tâlhărie, prevăzute de art. 208, art. 209 alin. (1) lit. g) şi i) şi art. 211 alin. (2) lit. a) şi d)C. pen., hotărâre rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 237 din 16 mai 2001 a Tribunalului Vaslui.
Inculpatul a fost încarcerat la 27 decembrie 2000, iar la 20 septembrie 2001, a fost pus în libertate, întrucât, Judecătoria Bârlad, prin sentinţa penală nr. 918 din 7 august 2001, i-a admis acestuia cererea de întrerupere a executării pedepsei pentru o perioadă de 3 luni.
Astfel, inculpatului i-a rămas de executat un rest de 1536 de zile de închisoare, adică 4 ani, 3 luni şi 6 zile şi nu 1558 zile, cum rezultă din fişa de cazier şi nici de 1158 zile, cum, greşit, reţine instanţa.
Pe de altă parte, potrivit art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP), există recidivă postexecutorie când, după executarea unei pedepse cu închisoare mai mare de 6 luni, după graţierea totală sau a restului de pedeapsă ori după împlinirea termenului de prescripţie a executării unei asemenea pedepse, cel condamnat săvârşeşte din nou o infracţiune cu intenţie, pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de un an.
Judecătoria Bârlad, prin sentinţa penală nr. 982 din 5 septembrie 1995, definitivă, prin neapelare, la 30 septembrie 1995, l-a condamnat pe inculpat la un an şi 7 luni de închisoare, pentru infracţiunea de furt calificat, prevăzută de art. 208, art. 209 lit. c), e) şi g), cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP)
Inculpatul a fost încarcerat la 17 august 1995 şi liberat condiţionat, la 5 iunie 1996, având neexecutat un rest de pedeapsă de 284 zile închisoare, astfel că pedeapsa se consideră executată la 16 martie 1997.
Cum inculpatul a săvârşit, la 28 decembrie 2001, o nouă infracţiune, cu intenţie, pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de un an, instanţa trebuia să constate şi incidenţa art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP), referitoare la recidiva postexecutorie.
Aşa fiind, în baza art. 4141 C. proc. pen., Curtea va admite recursul în anulare şi, conform dispozitivului deciziei, va casa sentinţa cu privire la omisiunea aplicării art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP) şi la restul de pedeapsă, neexecutat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul în anulare declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie împotriva sentinţei penale nr. 353 din 19 martie 2002 a Judecătoriei Bârlad, privind pe inculpatul P.O.
Casează sentinţa atacată, numai cu privire la omisiunea aplicării art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP) şi la restul de pedeapsă rămas neexecutat, care este de 4 ani 3 luni şi 6 zile (1536 zile) închisoare.
Aplică dispoziţiile art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP), inculpatul urmând să execute 1536 zile de închisoare.
Se va emite un nou mandat de executare.
Onorariul pentru apărarea din oficiu a inculpatului, în sumă de 300.000 lei se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 23 mai 2003.
← CSJ. Decizia nr. 2444/2003. Penal. Art.211 alin.2 c.pen. Recurs | CSJ. Decizia nr. 2449/2003. Penal. Art.178 alin.1... → |
---|