CSJ. Decizia nr. 261/2003. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 261/2003
Dosar nr. 4185/2002
Şedinţa publică din 21 ianuarie 2003
Asupra recursului în anulare de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 602 din 29 mai 2001, Judecătoria Giurgiu l-a condamnat printre alţii şi pe inculpatul S.V. la 4 ani închisoare pentru infracţiunea de furt calificat, prevăzută de art. 208 alin. (1) şi art. 209 alin. (1) lit. a) şi g) şi alin. (3) lit. c), cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.
Pentru a pronunţa această hotărâre, prima instanţă a reţinut în esenţă, că, în noaptea de 21 ianuarie 2001, inculpatul S.V. împreună cu T.V.M. (condamnat în cauză) au sustras două cabluri din aluminium şi cupru (36 kg) în valoare de 7.095.940 lei aparţinând reţelei electrice C.E.T. Giurgiu.
Prin Decizia penală nr. 240 din 10 septembrie 2001, Tribunalul Giurgiu a respins ca nefondate apelurile declarate de inculpaţi, menţinând hotărârea primei instanţe.
Împotriva deciziei pronunţată în apel, a declarat recurs inculpatul S.V.
Curtea de Apel Bucureşti, prin Decizia penală nr. 1386 din 11 octombrie 2001, a respins, ca nefondat recursul declarat de acesta.
Împotriva hotărârilor pronunţate, în temeiul dispoziţiilor art. 409 şi art. 410 alin. (1) partea I pct. 4 teza a II-a C. proc. pen., procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie, a declarat recurs în anulare, întrucât instanţele i-au aplicat inculpatului S.V. o pedeapsă în alte limite, în sensul că au omis să revoce suspendarea condiţionată a executării pedepsei, conform art. 83 C. pen.
Recursul în anulare este fondat.
Examinând actele şi lucrările dosarului în raport de critica formulată şi prevederile legale, Curtea Supremă de Justiţie, constată următoarele:
În conformitate cu dispoziţiile art. 83 C. pen., dacă în cursul termenului de încercare, cel condamnat a săvârşit din nou o infracţiune, pentru care s-a pronunţat o condamnare definitivă chiar după expirarea acestui termen, instanţa revocă suspendarea condiţionată, dispunând executarea în întregime a pedepsei, care nu se contopeşte cu pedeapsa aplicată pentru noua infracţiune.
Prin urmare, în speţa de faţă, din copia cazierului judiciar şi din dosarul nr. 857/1997 al Judecătoriei Giurgiu (ataşat), rezultă că, prin sentinţa penală nr. 1513 din 24 noiembrie 1997 definitivă prin neapelare la 5 decembrie 1997, inculpatul a fost condamnat, în baza art. 208 alin. (1) şi art. 209 lit. a) şi e) raportat la art. 224 alin. (1), teza a II-a C. pen., la un an şi 2 luni închisoare cu suspendarea executării pedepsei, pe durata termenului de încercare de 3 ani şi 2 luni.
Cum, în cazul termenului de încercare cuprins între 5 decembrie 1997 şi 5 februarie 2001, inculpatul S.V. a săvârşit din nou la 21 ianuarie 2001 o infracţiune, instanţa în baza art. 83 alin. (1) C. pen., trebuia să dispună revocarea suspendării condiţionate a executării pedepsei anterioare de un an şi 2 luni închisoare şi executarea acesteia alături de pedeapsa de 4 ani închisoare aplicată pentru infracţiunea dedusă judecăţii din prezenta cauză.
Neprocedând astfel, instanţele au pronunţat hotărâri contrare legii, situaţie în care, în temeiul dispoziţiilor art. 4141 coroborat cu dispoziţiile art. 38515 pct. 2 lit. d) C. proc. pen., secţia penală a Curţii Supreme de Justiţie va admite recursul în anulare declarat, va casa hotărârile atacate numai cu privire la omisiunea revocării suspendării condiţionate pentru pedeapsa de un an şi 2 luni închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 1513 din 24 noiembrie 1997 a Judecătoriei Giurgiu şi rejudecând, în fond cauza, va dispune executarea acesteia alături de pedeapsa aplicată în prezenta cauză, urmând ca inculpatul S.V. să execute pedeapsa de 5 ani şi 2 luni închisoare.
În conformitate cu dispoziţiile art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), se va deduce din pedeapsă perioada executată în arest preventiv de la 14 martie 2001, la 21 ianuarie 2003.
Onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu asigurată intimatului inculpat S.V. se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul în anulare declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie, împotriva sentinţei penale nr. 602 din 29 mai 2001 a Judecătoriei Giurgiu, deciziei penale nr. 240 din 10 septembrie 2001 a Tribunalului Giurgiu şi deciziei penale nr. 1386 din 11 octombrie 2001 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală, privind pe inculpatul S.V.
Casează hotărârile atacate cu privire la omisiunea revocării suspendării condiţionate.
În baza art. 83 C. pen., revocă suspendarea condiţionată pentru pedeapsa de un an şi 2 luni închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 1513 din 24 noiembrie 1997 a Judecătoriei Giurgiu şi dispune executarea acesteia alături de pedeapsa aplicată în cauză, urmând să execute pedeapsa de 5 ani şi 2 luni închisoare.
Deduce din pedeapsă perioada executată în arest preventiv de la 14 martie 2001, la 21 ianuarie 2003.
Onorariul de avocat în sumă de 300.000 lei, pentru apărarea din oficiu, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 21 ianuarie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 2609/2003. Penal | CSJ. Decizia nr. 2610/2003. Penal. Art.312 alin.1 c.pen. Recurs → |
|---|
