CSJ. Decizia nr. 2705/2003. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 2705/2003
Dosar nr. 4229/2002
Şedinţa publică din 5 iunie 2003
Asupra recursului de faţă
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 19 din 15 februarie 2002, Tribunalul Sibiu a condamnat (alături de alţii) pe inculpaţii T.L.L. şi S.F.N. la o pedeapsă de 10 luni închisoare (primul), respectiv 8 luni închisoare (pentru al doilea), pentru săvârşirea infracţiunii de vătămare corporală gravă, prevăzută de art. 182 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. a) şi art. 74 şi art. 76 C. pen.
În baza art. 180 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen., au mai fost condamnaţi inculpaţii la câte o pedeapsă de 1.000.000 lei, pentru săvârşirea infracţiunii de lovire, prevăzută de art. 180 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. a) din acelaşi cod.
Conform art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen., s-a dispus ca fiecare inculpat să execute atât pedeapsa cu închisoare, cât şi cea cu amendă, cu aplicarea şi a dispoziţiilor art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
S-a menţinut starea de arest a inculpatului şi a fost dedusă detenţia de la 26 iunie 2001, la zi.
Au fost obligaţi inculpaţii, în solidar, să plătească părţii civile G.S. suma de 15.140.000 lei despăgubiri civile, până la 15 aprilie 2002, precum şi la suma de 80.000.000 lei daune morale, iar fiecare inculpat, în parte, şi la suma de 1.162.500 lei reprezentând cheltuieli judiciare.
S-a reţinut, în fapt, urmare probelor administrate, că, în noaptea de 14 aprilie 2001, cei doi inculpaţi (alături de alţi doi care nu au declarat recurs) au aplicat victimei G.S. lovituri repetate cu pumnii şi picioarele, cu intensitate sporită asupra capului, până au adus-o în stare de inconştienţă.
Cum în ajutorul victimei a intervenit H.L., inculpaţii l-au lovit şi pe acesta, doborându-l la pământ.
Expertiza medico-legală efectuată victimei G.S. a concluzionat că leziunile traumatice cranio cerebrale prezentate de aceasta au fost produse prin lovire cu un corp contondent şi izbirea capului de un corp dur, punându-i în primejdie viaţa.
Prin Decizia penală nr. 234/ A din 17 septembrie 2002, Curtea de Apel Alba Iulia a admis apelurile declarate de inculpaţi, a desfiinţat, în parte, sentinţa atacată şi în baza art. 11 pct. 2 lit. b), raportat la art. 10 alin. (1) lit. h), C. proc. pen., cu referire la art. 2841 C. proc. pen., a încetat procesul penal pornit împotriva inculpaţilor, pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 180 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen.
S-au menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei atacate.
Au fost respinse, ca nefondate, apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu precum şi de partea civilă G.S.
Prin recursul declarat partea civilă G.S. critică soluţia instanţei de apel privind cuantumul daunelor morale pe care îl apreciază ca neîndestulător în raport de suferinţele îndurate.
Această critică apare însă ca nefondată, contravaloarea sumei de 80.000.000 lei reprezentând daune morale fiind corectă în raport atât de prejudiciile suferite de partea civilă, cât şi de rolul pe care acesta l-a avut în iniţierea conflictului (lipsa de respect faţă de prietena inculpatului T.L.L.).
Nefondată este şi critica părţii civile referitoare la nepunerea în discuţia părţilor, a schimbării încadrării juridice, a faptei săvârşită de inculpaţi, întrucât la data soluţionării cauzei partea civilă deşi avea termenul în cunoştinţă a lipsit, ca dealtfel, şi restul părţilor.
Pe de altă parte, acesteia nu i-a fost adus nici un prejudiciu, instanţele acordând daune morale pe baza unei aprecieri corecte în raport de suferinţele îndurate.
Referitor la recursurile declarate de inculpaţi, urmează a se observa că aceştia nu le-au motivat în scris şi nici nu s-au prezentat în faţa instanţei pentru a le expune oral, iar apărătorul din oficiu a lăsat la aprecierea instanţei soluţionarea cauzei.
Cum examinând cauza din oficiu, nu s-au constatat existenţa unor motive care să ducă la casarea hotărârii atacate, Curtea va respinge, ca nefondate, recursurile declarate, cu obligarea recurenţilor la plata cheltuielilor judiciare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursurile declarate de inculpaţii T.L.L. şi S.F.N., precum şi al părţii civile G.S. împotriva deciziei penale nr. 234 din 17 septembrie 2002 a Curţii de Apel Alba Iulia, ca nefondate.
Obligă pe recurenţii inculpaţi să plătească statului 1.300.000 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 300.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei, iar pe recurenta partea civilă la 300.000 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 5 iunie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 2703/2003. Penal. Legea nr.143/2000. Recurs | CSJ. Decizia nr. 2706/2003. Penal → |
|---|
