CSJ. Decizia nr. 2733/2003. Penal. Legea nr.143/2000. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 2733/2003
Dosar nr. 1465/2003
Şedinţa publică din 6 iunie 2003
Asupra recursului de faţă;
Deliberând, constată că, prin sentinţa penală nr. 1247 din 20 decembrie 2002, Tribunalul Bucureşti, secţia I penală, a condamnat pe inculpata M.E. la 5 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pentru infracţiunea prevăzută de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 74 lit. a) şi art. 76 lit. a) C. pen.
S-a dispus aplicarea art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
În baza art. 350 C. proc. pen., s-a menţinut starea de arest a inculpatei, iar în baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), s-a dedus detenţia preventivă de la 28 noiembrie 2001, la zi.
S-a reţinut că, la percheziţia corporală şi domiciliară din data de 28 noiembrie 2002, s-a constatat că inculpata M.E. deţinea, între alte substanţe, o punguliţă care conţinea 0,09 gr. heroină şi o folie de plastic cu urme de heroină.
În urma cercetărilor, ce s-au efectuat, s-a stabilit că inculpata se ocupa cu vânzarea de droguri, identificându-se şi trei persoane care au declarat că au cumpărat, de mai multe ori, heroină de la inculpată, în scopul consumului propriu.
Împotriva sentinţei, inculpata a declarat apel, susţinând că s-a reţinut greşit că ea este traficantă de droguri, ci doar consumatoare de droguri, solicitând schimbarea încadrării juridice în infracţiunea prevăzută de art. 4 din Legea nr. 143/ 2000, având consecinţă reducerea pedepsei.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, prin Decizia penală nr. 132/ A din 5 martie 2003, a respins recursul, ca nefondat, declarat de inculpată.
Aceasta a declarat recurs, pe care nu l-a motivat în scris, iar oral a lăsat soluţionarea recursului la aprecierea instanţei.
Apărătorul desemnat din oficiu a susţinut că se impune a se da o mai mare eficienţă prevederilor art. 74 şi art. 76 C. pen.
Recursul este nefondat.
Din examinarea probelor şi lucrărilor dosarului, se constată că instanţele de judecată au reţinut corect situaţia de fapt şi vinovăţia inculpatei, au dat faptelor încadrarea juridică corespunzătoare şi reţinând în favoarea inculpatei circumstanţe atenuante prevăzute de art. 74 C. pen., prima instanţă a redus pedeapsa sub minimul special în măsură corespunzătoare, încât o nouă reducere nu se poate acorda.
Dimpotrivă, este cazul a se menţine pedeapsa la cuantumul fixat, pentru realizarea scopului educativ-preventiv al pedepsei.
Neconstatându-se nici motive care se iau în considerare din oficiu, recursul este nefondat, urmând a se respinge, ca atare.
Totodată, urmează a se deduce din durata pedepsei aplicate, timpul arestării preventive a inculpatului, de la 28 noiembrie 2001, la 6 iunie 2003.
Inculpatul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat, în care se include şi onorariul avocat oficiu, ce se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpata M.E. împotriva deciziei penale nr. 132/ A din 5 martie 2003 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală.
Deduce din durata pedepsei perioada arestării preventive de la 28 noiembrie 2001, la 6 iunie 2003.
Obligă pe recurentă să plătească statului 1.300.000 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 300.000 lei reprezintă onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu, ce se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 6 iunie 2003.
← CSJ. Decizia nr. 2729/2003. Penal. Art.211 alin.2 c.pen. Recurs | CSJ. Decizia nr. 2739/2003. Penal → |
---|