CSJ. Decizia nr. 2835/2003. Penal. Art.284 alin.1,3 c.pen. ant. Recurs în anulare
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 2835/2003
Dosar nr. 1401/2003
Şedinţa publică din 12 iunie 2003
Asupra recursului în anulare de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti, prin sentinţa penală menţionată, a condamnat, printre alţii, pe inculpaţii:
- D.V. la 10 ani închisoare corecţională;
- D.G. la 8 ani închisoare corecţională;
- P.V. la 7 ani închisoare corecţională;
- B.E. şi
- M.V. la câte 6 ani închisoare corecţională;
- I.V.F. la 5 ani închisoare corecţională;
- G.M.A. la 4 ani închisoare corecţională;
- I.M.;
- A.D.;
- G.C.,
- P.Z.V.M. la câte 3 ani închisoare corecţională.
- O.N. la 2 ani închisoare corecţională, toţi pentru complicitate la infracţiunea de agitaţie publică, prevăzută de art. 121 şi art. 123, combinat cu art. 327 alin. (3) C. pen. anterior.
- B.G. şi
- S.A. la câte 2 ani închisoare corecţională, ş.
- D.A. la un an închisoare corecţională, pentru infracţiunea de favorizarea infractorului, prevăzută de art. 284 alin. (1) şi (3) C. pen. anterior.
Conform art. 25 pct. 6 din acelaşi cod, a dispus confiscarea totală a averii inculpatei D.V.
S-a reţinut că, în perioada 1948 – 1953, inculpaţii D.V., I.V.F., D.G., P.V., B.E., M.V., G.M.A., I.M., A.D., G.C., P.Z.V.M. şi O.N. au transmis unor cetăţeni străini date şi informaţii cu caracter secret, în scopul de a produce agitaţie împotriva regimului politic din România.
De asemenea, inculpaţii B.G., S.A. şi D.A. au favorizat pe ceilalţi inculpaţi în acţiunea de agitaţie publică.
Tribunalul Militar pentru Unităţile M.A.I. a respins recursurile declarate de inculpaţi.
Împotriva acestor hotărâri, Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie a declarat recurs în anulare, deoarece ele nu sunt legale şi temeinice.
Sub aceste aspecte s-a menţionat că unele inculpate care au fost cadre didactice în învăţământul superior sau studente, alt inculpat, magistrat ori medic, au transmis către doi cetăţeni străini, diferite informaţii şi date care nu au avut caracter secret şi care prin conţinutul lor nu au periclitat în nici un mod securitatea statului.
În afară de aceasta, prin recursul în anulare s-a susţinut că nici activitatea inculpaţilor B.G., S.A. şi D.A. nu întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de favorizarea infractorului.
În consecinţă, s-a solicitat admiterea recursului în anulare, casarea hotărârilor şi în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) combinat cu art. 10 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., achitarea inculpaţilor pentru infracţiunile prevăzute de art. 121, combinat cu art. 123 C. pen., raportat la art. 327 alin. (3) şi prevăzută de art. 284 alin. (1) şi (2) C. pen. (texte anterioare) şi înlăturarea pedepsei complementare a confiscării averii inculpatei D.V.
Recursul în anulare este fondat.
Potrivit art. 327 alin. (3) C. pen. anterior, astfel cum a fost modificat prin Decretul nr. 187 din 30 aprilie 1949, oricine, prin orice mijloace va întreprinde sau va încerca să întreprindă o acţiune împotriva formei de guvernământ democratice, precum şi oricine, prin orice mijloace va ajuta sau va încerca să facă agitaţie, din care ar putea să rezulte un pericol pentru siguranţa statului, săvârşea infracţiunea de agitaţie publică pedepsită de la 5 la 10 ani închisoare corecţională.
Totodată, conform art. 284 din acelaşi act normativ comite delictul de favorizare a infractorului:
1. Acela care, fără să fi urmat o înţelegere prealabilă cu autorul sau complicele înainte de comiterea infracţiunii, dă ajutor sau protecţie acestora, pentru a eluda sau zădărnici cercetările sau alte acte de procedură ale autorităţilor, ori pentru a se sustrage de la acestea sau de la executarea pedepsei.
2. Acela care, în condiţiile alineatului precedent dă ajutor autorului sau complicelui, ca să-şi asigure folosul sau produsul infracţiunii.
3. Acela care ascunde cadavrul unei persoane, victimă a unei crime sau a unui delict.
Infracţiunea de favorizare a infractorului se pedepsea cu închisoare corecţională de la 3 luni la 3 ani, când infractorul favorizat a comis o crimă şi cu închisoare de la o lună la un an când acesta a comis un delict.
Când infracţiunea favorizată interesa ordinea publică sau siguranţa interioară sau exterioară a statului pedeapsa era cea prevăzută de lege, pentru infractorul favorizat.
Din probele administrate rezultă că inculpatele D.V., I.V.F., B.E., G.M.A., A.D., M.V., G.C. şi D.G. (cadre didactice în învăţământul superior ori studente) au transmis către doi cetăţeni străini informaţii, privind reforma învăţământului, situaţia de la Facultatea de Filologie din Bucureşti, programa analitică precum şi date în legătură cu starea de spirit a studenţilor şi profesorilor.
La rândul lor, inculpatele P.V., I.M. şi P.Z.V.M. (asistentă la Facultatea de Fizică şi Matematică) au transmis, la rândul lor, informaţii, privind aprovizionarea populaţiei cu alimente, concedierea unor funcţionari, starea de spirit a muncitorilor de la întreprinderea E., situaţia ţărănimii şi naţionalizarea imobilelor.
Inculpatul O.N., fost magistrat, a transmis mai multe date referitoare la rechiziţiile de autocamioane, precum şi informaţii în legătură cu construirea unui penitenciar şi a unui spital.
În sfârşit, din probele dosarului mai rezultă că inculpaţii B.G. (medic) şi S.A., începând din anul 1949 au transmis unor cetăţeni străini informaţii, despre starea de spirit a personalului medical de la Spitalul C.F.R. nr. 2 şi au comentat diverse articole apărute în presă.
Totodată, începând din anul 1951 în locuinţa inculpatei D.A. au avut loc întâlnirile dintre inculpaţi şi au fost de faţă, când s-a citit un articol cu conţinut calomniator la adresa fostelor Uniunii Sovietice şi a celorlalte state socialiste.
Din analiza probelor administrate reiese, fără putinţă de tăgadă, că informaţiile şi datele transmise de inculpaţi nu aveau caracter secret şi prin conţinutul lor nu au periclitat, în nici un mod siguranţa statului, deoarece o parte din acestea (majoritatea informaţiilor despre reforma învăţământului, situaţia ţărănimii şi nivelul de trai) puteau fi preluate din presă, având deci caracter public.
Ca atare, este evident că informaţiile şi datele furnizate nu erau apte să determine crearea unei stări de pericol, pentru siguranţa statului, astfel încât nu sunt întrunite elementele constitutive ale complicităţii la infracţiunea de agitaţie publică, prevăzută de art. 121, combinat cu art. 123 C. pen., raportat la art. 327 alin. (3) C. pen. (texte anterioare).
Pe de altă parte, nici activitatea inculpaţilor B.G., S.A. şi D.A. de a ajuta pe ceilalţi inculpaţi nu constituie infracţiunea de favorizarea infractorului, prevăzută de art. 284 alin. (1) şi (3) C. pen. (text anterior), pentru că acţiunile acestora nu întrunesc elementele constitutive ale acestei fapte penale, infracţiunea de favorizare a infractorului referindu-se la cu totul alte situaţii.
În consecinţă, recursul urmează să fie admis, casate hotărârile şi în urma rejudecării cauzei aplicarea art. 11 pct. 2 lit. a), combinat cu art. 10 alin. (1) lit. d) C. proc. pen. şi înlăturarea pedepsei complementare a confiscării averii inculpatei D.V., prevăzută de art. 25 pct. 6 C. pen. (text anterior).
Întrucât inculpaţii au fost reprezentaţi de apărători din oficiu, onorariile acestora vor fi plătite din fondul Ministerului Justiţiei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul în anulare declarat de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie, împotriva sentinţei nr. 1288 din 23 noiembrie 1953, a fostului Tribunal Teritorial Bucureşti şi deciziei nr. 320 din 4 martie 1954, a fostului Tribunal Militar, pentru unităţile M.A.I., privind pe inculpaţii D.V., D.G., P.V., B.E., M.V., I.V.F., G.M.A., I.M., A.D., G.C., P.Z.V.M., O.N., B.G., S.A. şi D.A.
Casează hotărârile atacate şi în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a), combinat cu art. 10 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., achită pe toţi inculpaţii menţionaţi, pentru complicitate la agitaţie publică, prevăzută de art. 121, raportat la art. 123 C. pen., combinat cu art. 327 alin. (3) C. pen. (12 inculpaţi) şi pentru infracţiunea de favorizarea infractorului (3 inculpaţi), prevăzută de art. 284 alin. (1) şi (3) C. pen. (texte anterioare).
Înlătură dispoziţiile art. 25 pct. 6 C. pen. (text anterior) referitoare la aplicarea pedepsei complementare a confiscării averii inculpatei D.V.
Onorariile apărătorilor din oficiu, în sumă de câte 450.000 lei fiecare, vor fi plătite din fondul Ministerului Justiţiei.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 12 iunie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 2834/2003. Penal. Art.178 alin.1 c.pen. Recurs... | CSJ. Decizia nr. 2836/2003. Penal. Revizuire. Recurs → |
|---|
