CSJ. Decizia nr. 293/2003. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMA DE JUSTITIE
SECTIA PENALA
Decizia nr.293/2003
Dosar nr.4419/2002
Sedinţa publică din 22 ianuarie 2003
S-a luat în examinare recursul declarat de inculpata T.L.A. împotriva deciziei penale nr.580 din 26 septembrie 2002 a Curţii de Apel Bucureşti-Secţia I penală.
S-a prezentat inculpata, arestată, asistată de avocat B.G, apărător desemnat din oficiu.
Procedura de citare a fost îndeplinită.
Instanţa din oficiu, a pus în discuţia părţilor cazul de casare prevăzut de art.171 Cod procedură penală privind confiscarea de la inculpată a 10 $ .
Apărătorul recurentei a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârilor şi, pe fond, achitarea inculpatei, întrucât aceasta avea cele două doze de drog pentru consum propriu.
Procurorul a pus concluzii de respingere a recursului ca nefondat şi a solicitat admiterea sub aspectul prevăzut de art.171 Cod procedură penală şi înlăturarea dispoziţiilor art.118 Cod penal.
Inculpata, în ultimul cuvânt, a lăsat soluţia la aprecierea instanţei.
CURTEA
Asupra recursului de faţă;
In baza lucrărilor din dosar, constată următoarele :
Prin sentinţa penală nr.446 din 7 mai 2002 Tribunalul Bucureşti, Secţia a II-a penală a condamnat-o pe inculpata T.L.A. la 10 ani închisoare în baza art.2 al.2 din Legea nr.143/2000 ,cu aplicarea art.71 şi 64 Cod penal.
S-a dispus interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 lit.a,b Cod penal pe o perioadă de 5 ani ca pedeapsă complementară.
A fost dedusă prevenţia de la 8 ianuarie 2002 la zi.
In baza art.17 din Legea 143/2000 s-a constatat că heroina s-a consumat în procesul analizelor de laborator şi în temeiul art.118 lit.d Cod penal au fost confiscate de la inculpatăsumele de 10 dolari SUA şi 100.000 lei obţinuţi din vânzarea a două bile de heroină.
Inculpata a mai fost obligată la1.500.000 lei cheltuieli judiciare către stat, în care se include şi suma de 300.000 leionorariu pentru apărător din oficiu, care a fost avansat din fondul Ministerului Justiţiei.
Instanţa, a reţinut, în fapt, că lucrătorii de poliţie din cadrul Brigăzii de Combatere a Crimei Organizate şi Anticorupţie Bucureşti, în baza informaţiilor pe care le deţineau cu privire la traficarea de droguri de către inculpata T.L.A. în locuinţa din Bucureşti, şos.Sălaj nr.212, sector 5 au organizat suprinderea acesteia în flagrant de vânzare a unor astfel de produse.
In acest scop, pe baza autodenunţuluinumitului I.S. care mai cumpărase anterior droguri de la inculpată, la data de 8 ianuarie 2002 organul de poliţie a supravegheat operaţia de cumpărare a două bile cu heroină de către martor, acesta prezentând în prealabil sumele de 10 dolari SUA şi 100.000 lei pe care le va folosi.
La scurt timp după ce martorul I.S. a intrat în imobilul din şos.Sălaj nr.212, acesta a revenit, prezentând un pliculeţ cu o substanţă maronie, sigilat prin topirea plasticului şi precizând că, datorită precipitării, pe drum a pierdut al doilea pliculeţ.
In baza autorizaţiei nr.152/P/2002 din 8 ianuarie 2002 emisă de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti,organul de poliţie a efectuato percheziţie în locuinţa dinşos.Sălaj nr.212, fiind găsită inculpataiar într-un şifonier au fost găsite sumele de 10 dolari SUA şi 100.000 lei.
In timpul percheziţieia venit în locuinţă şi martorul D.C.R. care, chestionat cu privire la motivul prezenţei sale,a precizat căintenţiona să vândă inculpatei un parfum în schimbul unei doze de drog.
Constatările sus-menţionate au făcut obiectul procesului-verbal încheiat de organul de poliţie la data de 8 ianuarie 2002, din care mai rezultă că sumele de 10 dolari SUA şi 100.000 lei au fost ridicate de la inculpată.
Conform Raportului de constatare tehnico-ştiinţifică al Institutului de Criminalistică, Serviciul de Expertize fizico-chimicedin cadrul I.G.P., substanţa de culoare bej din pliculeţul în cauză, cu masa de 0,096 grame este heroină,prevăzută în Tabelul I – droguri de mare risc – anexă la Legea nr.143/2000.
Inculpata a recunoscut în cursul procesului penal că este consumatoare de droguri, vânzându-i numituluiI.S.., pliculeţelemotivat de faptul că acesta intrase în criză.
Impotriva hotărârii menţionate, inculpata T.L.A. a declarat apel, solicitând schimbarea încadrăriijuridice în infracţiunea prevăzută de art.4 din Legea nr.143/2000 întrucât este doar consumatoare de droguri şi, de asemenea, reducerea pedepsei.
Prin Decizia penală nr.580 din 26 septembrie 2002 Curtea de Apel Bucureşti, Secţia I penală a respins ca nefondat apelul declarat de inculpată, constatând cămijloacele de probă, respectiv procesul-verbal de constatare , declaraţiile martorilor D.C. şi I.O. precum şi declaraţiile inculpatei, inclusiv cele din faţa instanţei, susţin situaţia de fapt şi încadrarea juridică reţinută în cauză.
Decizia penală sus-menţionată a fost atacată cu recursde către inculpată, nemotivat în scris însă susţinut oral, în sensul achitării, deoarece a deţinut cele două doze cu heroină pentru consum propriu.
Verificând hotărârea atacată pe baza lucrărilor şi materialului de la dosarul cauzei, Curtea constată că recursul nu este fondat pentru motivul invocat, însă, aşa cum se va arăta în continuare, hotărârile vor fi casate pentru cazul prevăzut de art.3859 al.1 pct.171 Codprocedură penală, luat în considerare din oficiu.
Situaţia de fapt este temeinic stabilită şi rezultă fără echivoc din mijloacele de probă judiciosanalizate şi evaluate, de către instanţa de fond şi cea de apel.
Incadrarea juridică legală este cea reţinută de instanţe, inculpata fiind judecată pentru vânzarea a două doze cu heroină numitului I.Ş , faptă, de altfel, recunoscută de aceastala instanţa de fond fără nuanţări, în expresia „ cunosc rechizitoriul, recunosc şi regret săvârşirea faptei „.
La individualizarea pedepsei instanţa a avut în vedere şi declaraţiile martorilor D.C. şi I.O. din care rezultă că inculpata era cunoscută ca fiind vânzătoare dedroguri, primul dintre ei fiind chiar identificatîn încercarea de a cumpăra droguri cu ocazia percheziţiei în imobilul aflat sub supraveghere.
Aplicarea pedepsei în cuantumul corespunzător minimului special legal este motivată de instanţă prin atitudinea sinceră şi de regret a inculpatei, asfel încât aceasta este şi justificată şi necesară realizării scopului prevenirii săvârşirii de noi infracţiuni.
Din oficiu, conform art.3859 al.3 şi 4 Cod procedură penală, Curtea a pus în discuţia părţilor cazul de casare prevăzut sub pct.171 al aceluiaşi text de lege, în sensul greşitei aplicări a legii atunci când prin hotărârea instanţei de fond, menţinută prin Decizia instanţei de apel, s-a dispus confiscarea delainculpată , în temeiul art.118 lit.d Cod penal,a sumelor de 10 dolari SUA şi 100.000 lei, dobândite de către aceasta prin săvârşirea infracţiunii.
Aşa cum rezultă din procesul verbal din 8 ianuarie 2002 şi dovada din 8 ianuarie 2002 sumele de 10 dolari SUA şi 100.000 lei au fost ridicate de la inculpată şi restituite numitului I.S., căruia îi aparţineau.
Se constată, aşadar, că, pe de o pate,nu se putea dispune confiscarea unor sume de bani de la inculpată în condiţiile în care aceasta nu le maideţinea, deoarece i-au fost ridicate de organul de poliţie, iar, pe de altă parte, fiind vorba de sume de bani folosite din iniţiativa organului de urmărire specializat în combaterea traficului de droguri într-o operaţiune legală de descoperire a unor astfel de fapte, acestea nu sunt supuse confiscării, nerealizând starea de pericol, a cărei înlăturare estescopulmăsurii de siguranţă în discuţie.
Aşa fiind, recursul inculpateiT.L.A. va fi admis şi, casând hotărârile pronunţate în cauză,se va dispune înlăturarea măsurii confiscăriisumelor de 10 dolari SUA şi 100.000 lei.
In conformitate cu dispoziţiile art.38517 alin.4 şi art.383 alin.2 Cod procedură penală, se va deduce din pedeapsa aplicată inculpatei durata arestării preventive de la 8 ianuarie 2002 la 22 ianuarie 2003.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE :
Admite recursul declarat de inculpata T.L.A. împotriva deciziei penale nr.580 din 26 septembrie 2002 a Curţii de Apel Bucureşti –secţia I Penală.
Casează Decizia atacată şi sentinţa penală nr.446 din 7 mai 2002 a Tribunalului Bucureşti –secţia II Penală numai cu privire la măsura confiscării sumelor de 10 dolari SUA şi 100.000 de lei, dispoziţie pe care o înlătură.
Menţine celelalte dispoziţii ale hotărârilor pronunţate în cauză.
Deduce din pedeapsă durata arestării de la 8 ianuarie 2002 până la 22 ianuarie 2003.
Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 300.000 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 22 ianuarie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 292/2003. Penal | CSJ. Decizia nr. 295/2003. Penal → |
|---|
