CSJ. Decizia nr. 363/2003. Penal

ROMÂNIA

CURTEA SUPREMA DE JUSTITIE

SECTIA PENALA

Decizia nr.363/2003

Dosar nr.4165/2002

Şedinţa publică din 24 ianuarie 2003

S-a luat în examinare recursul declarat de C.Ş.I. împotriva deciziei penale nr.535 din 6 septembrie 2002 a Curţii de Apel Bucureşti – Secţia I penală.

S-a prezentat recurentul inculpat în stare de arest şi asistat de apărător desemnat din oficiu, avocat B.A., lipsind părţile civile.

Procedura de citare a fost îndeplinită.

Apărătorul a cerut în principal achitarea inculpatului ,potrivit art.11 pct.2 lit.a raportat la art.10 lit,.c Cod procedură penală.

Procurorul solicită respingerea recursului ca nefondat.

Din probele administrate – recunoşterile din grup, rezultă vinovăţia acestuia în săvârşirea infracţiunii.

Inculpatul în ultimul cuvânt, arată că nu este vinovat .

CURTEA

Asupra recursului de faţă,

In baza lucrărilor din dosar, constată următoarele :

Tribunalul Bucureşti , Secţia I penală,prin sentinţa penală nr.565 din 18 iunie 2002 , a condamnat peinculpatul C.Ş.I. la 14 ani închisoare pentru infracţiunea de tâlhărie prevăzută de art.211 alin.2 lit.b şi d Cod penalcu aplicarea art.37 lit.b şi art.13 Cod penal, prinschimbarea încadrării juridice din art.211 alin.2 lit.b şi d Cod penal cu aplicarea art.37 lit.a Cod penal şi la15 ani închisoare pentru infracţiunea de tâlhărie prevăzută de art.211 alin.2 lit.a,b,d Cod penal cu aplicarea art.37 lit.b şi art.13 din acelaşi cod prin schimbaea încadrării juridice din art.211 alin.2 lit.a,b,d Cod penal cu aplicareaart.37 lit.a Cod penal, dispunându-se, conform art.33 lit.a şi 34 lit.b Cod penal, să execute pedeapsa de 15 ani închisoare, în condiţiile art.71 şi 64 Cod penal.

In baza art.350 Cod procedură penală a fost menţinută starea de arest a inculpatului,iar conform art.88 Cod penal, s-a dedus din pedeapsă, timpul arestării preventive de la 1 februarie 2002.

S-a admis acţiunea civilă şi a fost obligat inculpatul la 3.800.000 lei către partea civilă T.F. şi la15.000.000 lei către partea civilă L.A.M. .

A mai fost obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Pentru a se pronunţa asfel, instanţa de fond a reţinut în fapt următoarea situaţie :

In ziua de 18 decembrie 2001, în jurul orei 18,3o, partea vătămată T.F. şi F.L. se pregăteau să intre în liftul imobilului, unde locuia partea vătămată . Cu această ocazie au venit în lift şi inculpatul C.Ş.I. şi numitul F.L.( pentru care s-a disjuns cauza) .

După ce au intrat în lift, inculpatul a blocat liftul între etajele 1 şi 2 , a pus cuţitul la gâtul părţii vătămate T.F. şi a deposedat-o de un telefon mobil , un portofelîn care se aflau acte şi de o sacoşă în care se afla o sticlă de gin, iar F.L. a deposedat-o pe F.L. de suma de 800.000 lei şi un telefon mobil. După aceasta, au deblocat liftul şi au pus în vedere celor doi să urce şi ei au părăsit imobilul.

S-a mai reţinut că în ziua de 28 decembrie 2001, inculpatul C.Ş.I. a intrat în lift după partea vătămată L.A., i-a tăiat cu un cuţit mînerele de la geantă, a fugit cu geanta, după ce i-a dat unpumn şi i-a sustras telefonul mobil, 135 USD şi 4.000.000 lei.

Situaţia de fapt, astfel cum a fost descrisă şi vinovăţia inculpatului au fost dovedite cu plângerile şi declaraţiile părţilor vătămate T.F. şi L.M., procesele verbale de recunoaştere de către acestea a inculpatului după fotografii şi apoi din grup, declaraţiile martorilor şi procesul verbal de recunoaştere de către martora F.L. a inculpatului din grup.

În drept în sarcina inculpatului s-a reţinut săvârşirea infracţiunii de tâlhărie prevăzută de art.211 alin.2 lit.a,b,d Cod penal – fapta privind pe partea vătămată T.F. şi infracţiunea de tâlhărie prevăzută de art.211 alin.2 lit.b şi d Cod penal – fapta privind pe partea vătămată L.A., ambele cu aplicarea art.37 lit.b în loc de art.37 lit.a Cod penal cum s-a reţinut în actul de sesizare şi cu aplicarea art.13 Cod penal.

La individualizarea pedepselor aplicate pentru fiecare faptă, instanţa de fond a avut în vedere atât circumstanţele reale de săvârşire a faptelor, cât şi circumstanţele personale ale inculpatului .

Curtea de Apel Bucureşti, Secţia I penală, prin Decizia nr.535 din 6 septembrie 2002 a respins ca nefondat apelul inculpatului , deducând arestul preventiv la zi şi dispunând obligarea inculpatului la 300.000 lei cheltuieli judiciare către stat.

Împotriva acestei decizii , a declarat recurs inculpatul care a solicitat admiterea acestuia, casarea hotărârilor pronunţate şi achitarea sa în temeiul art.10 lit.c Cod procedură penală deoarece nu este autorul faptelor imputate.

Recursul nu este fondat.

Verificând actele şi lucrările de la dosar se constată că săvârşirea infracţiunilor de tâlhărie de către inculpat a fost dovedită concludent prin declaraţiile părţilor vătămate, prin recunoaştere de către acestea a inculpatului din fotografii , şi apoi din grup, prin declaraţiile martorei F.L. , prin recunoaştere de către aceasta a inculpatului din grup, ca şi prin declaraţia martorului C.P.V. care au infirmat susţinerile inculpatului în sensul că în momentul săvârşirii faptelor els-ar fi aflat în alt loc decât locul unde s-au comis faptele.

Faţă de cele arătate şi cum verificând hotărârea atacată în conformitate cu prevederile art.3859alin.3 Cod procedură penală nu se constată existenţa unor motive care analizate din oficiu să ducă la casare, urmează a se constata că recursul declarat de inculpat este nefondat şi a fi respins ca atare în temeiul art.38515 pct.1 lit.b din acelaşi cod , şi a se dispune potrivit dispozitivului .

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DECIDE :

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de C.Ş.I. împotriva deciziei penale nr.535 din 6 septembrie 2002 aCurţii de Apel Bucureşti – Secţia I penală.

Deduce din pedeapsă, timpul arestării preventive ainculpatului de la 1 februarie 2002la 24 ianuarie 2003.

Obligă pe inculpat la plata sumei de 1.100.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 300.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

Pronunţată, în şedinţă publică, azi 24 ianuarie 2003.

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre CSJ. Decizia nr. 363/2003. Penal