CSJ. Decizia nr. 295/2003. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMA DE JUSTITIE
SECTIA PENALA
Decizia nr.295/2003
DOSAR NR.4409/200.
Sedinţa publică din 22 ianuarie 2003
S-a luat în examinare recursul în anulare declarat de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie împotriva sentinţei penale nr.62 din 8 iulie 1997 a Tribunalului Gorj şi deciziei penale nr.233 din 4 mai 1998 a Curţii de Apel Craiova, privind pe inculpatul A.C.I..
S-a prezentat intimatul inculpat, arestat, asistat de avocat B.G., apărător desemnat din oficiu.
Procedura de citare a fost îndeplinită.
Procurorul a dezvoltat oral motivele de recurs solicitând admiterea recursului în anulare, casarea hotărârilor şi, pe fond, înlăturarea dispoziţiilor art.37 Cod penal şi a dispoziţiilor art.83 Cod penal.
Apărătorul intimatului inculpat a solicitat admiterea recursului în anulare şi reducerea pedepsei în condiţiile reţinerii art.73 lit.b Cod penal.
Intimatul inculpat, în ultimul cuvânt, a lăsat soluţia la aprecierea instanţei.
CURTEA
Asupra recursului în anularede faţă;
Din actele şi lucrările dosarului, constată următoarele :
Prin sentinţa penală nr.62 din 8 iulie 1997 a Tribunalului Gorj a fost condamnat inculpatul A.C.I., la 22 de ani închisoare şi 5 ani interzicerea unor drepturi pentru infracţiunea prevăzută de art.174, 175 lit.i Cod penal cu aplicarea art.37 lit.a Cod penal.
În baza art.83 Cod penal s-a revocat suspendarea condiţionată a executării pedepsei de 6 luni închisoare aplicată prin sentinţa penală nr.2819din13decembrie1995aJudecătoriei Tg.Cărbuneştişia dispus executarea alături de pedeapsa aplicată în cauză, inculpatul urmând să execute, în total, 22 ani şi 6 luni închisoare.
De asemenea, a menţinut măsura arestării preventive a inculpatului şi a scăzut timpul executat de la 30 decembrie 1996.
În fapt, pe baza probelor administrate, s-a reţinut că, la 30 decembrie 1996, pe fondul consumului de alcool, inculpatul a aplicat lui H.N.L. o lovitură de cuţit în zona hemitoracelui stâng care i-a provocat decesul.
Curtea de Apel Craiova prin Decizia penală nr.233 din 4 mai 1998 a respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpat.
Hotărârea instanţei de apel a rămas definitivă prin nerecurare.
Împotriva hotărârilor de mai sus s-a declarat recurs în anulare susţinându-se în considerente următoarele:
- reţinerea unei greşite încadrări juridice prin aplicarea dispoziţiilor art.37 lit.a Cod penal privind recidiva postcondamnatorie;
- greşita aplicare a legii de către instanţe prin revocarea suspendării condiţionate a pedepsei anterioare de 6 luni închisoare, în cauză neavând aplicare dispoziţiile art.83 Cod penal, deoarece printr-o altă hotărâre, Judecătoria Cărbuneşti a dispus anularea suspendării condiţionate a executării pedepsei de 6 luni.
În drept, au fost invocate dispoziţiile art.409 Cod procedură penală şi a art.410 alin.1, partea I, pct.7 şi 71 , teza a II-a Cod procedură penală.
În raport cu aceleaşi prevederilegale se vor examina hotărârile atacate, constatându-se că recursul în anulare este fondat.
Este adevărat că, potrivit art.38 alin.1 lit.a Cod penal,la stabilirea stării de recidivă nu se ţine seama de hotărârile de condamnare privind infracţiuni săvârşite în timpul minorităţii.
Or, din actele dosarului, respectiv fişa de antecedenterezultă că inculpatul A.C.I. a fost condamnat succesiv de Judecătoria Cărbuneşti prin sentinţa penală nr.2819 din 13 decembrie 1994 la 6 luni închisoare în condiţiile art.81 Cod penal şi prin sentinţa penală nr.2033 din 13 noiembrie 1996, la 10 luni închisoare şi respectiv, 150.000 de lei amendă pentru infracţiunile de furt calificat şi furt simplu, fapte comise ca minor.
În aceste condiţii instanţele nu mai puteau reţine în încadrarea juridică starea de recidivă a inculpatului, prevăzută de art.37 lit.a Cod penaldeoarece contraveneau dispoziţiilor art.38 alin.1 lit.a Cod penal.
Acesta este un prim motiv pentru care recursul în anulare este fondat şi se va admite.
Având în vedere că prin admiterea recursului în anulare şi casarea în parte a hotărârilor se vor înlătura prevederile art.37 lit.a Cod penal din încadrarea juridică a faptei prevăzută de art.174, 175 lit.i Cod penal se va proceda şi la o reducere corespunzătoare a pedepsei principale aplicate acestui inculpat.
Pe de altă parte, recursul în anulare este fondat şi în ce priveşte greşita aplicare a dispoziţiilor art.83 Cod penal în ce priveşte pedeapsa de 6 luni închisoare, aplicată prin sentinţa penală 2819 din 13 decembrie 1994 de Judecătoria Tg.Cărbuneşti.
În realitate, pentru aceiaşi pedeapsă de 6 luni închisoare se dispusese prin sentinţa penală nr.2033 din 13 noiembrie 1996 de către Judecătoria Tg.Cărbuneşti anularea suspendării, în condiţiile art.85 Cod penal, pedeapsa de 6 luni fiind contopită potrivit acestor reguli în pedeapsa de 10 luni, pedeapsă ce urma a fi executată de inculpat.
Hotărârea de mai sus a rămas definitivă prin neapelare.
Aşa fiind, în mod greşit instanţele aufăcut în cauză aplicarea art.83 Cod penal asupra suspendării condiţionate a executării pentru aceiaşi pedeapsă şi totodată prin acest procedeu greşit a dispus ca inculpatul să execute în plus 6 luni închisoare, alături de pedeapsa aplicată.
Şi sub acest aspect recursul în anulare este fondat, astfel încât, potrivit art.38515 pct.2 lit.d Cod procedură penală combinat cu art.4141 Cod procedură penală, se va admite, hotărârileurmând a fi casate sub aspectele discutate mai sus.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE :
Admite recursul în anulare declarat de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie împotriva sentinţei penale nr.62 din 8 iulie 1997 a Tribunalului Gorj şi deciziei penale nr.233 din 4 mai 1998 a Curţii de Apel Craiova, privind pe intimatul inculpat A.C.I..
Casează hotărârile pronunţate în cauză numai cu privire la greşita reţinere a dispoziţiilor art.37 lit.a Cod penal şi aplicarea prevederilor art.83 Cod penal.
Înlătură dispoziţiile art.37 lit.a Cod penal din încadrarea juridică a faptei inculpatului (infracţiunea de omor calificat prevăzută de art.174, art.175 lit.i, cu aplicarea art.37 lit.a din Codul penal) şi reduce pedeapsa principală aplicată inculpatului de la 22 de ani închisoare la 20 de ani închisoare, menţinând pedeapsa complementară de interzicere a drepturilor prevăzute de art.64 lit.a,b Cod penal pe o durată de 5 ani.
Înlătură aplicarea dispoziţiilor art.83 Cod penal cu privire la suspendarea condiţionată a executării pedepsei de 6 luni închisoare aplicată prin sentinţa penală nr.2819 din 13 decembrie 1995 a Judecătoriei Tg.Cărbuneşti.
Compută detenţia executată de la 30 decembrie 1996 până la 22 ianuarie 2003.
Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 300.000 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 22 ianuarie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 293/2003. Penal | CSJ. Decizia nr. 362/2003. Penal → |
|---|
