CSJ. Decizia nr. 3012/2003. Penal. Contestatie la executare. Recurs

Decizii penale CSJ 2003

ROMÂNIA

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 3012/2003

Dosar nr. 1512/2003

Şedinţa publică din 24 iunie 2003

Asupra recursului de faţă;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 976 din 18 decembrie 2002, pronunţată de Tribunalul Timiş, s-a respins contestaţia la executare formulată de condamnata L.T.

Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut că prin cererea înregistrată la 24 octombrie 2002, condamnata aflată în executarea pedepsei de 17 ani închisoare, pentru infracţiunea de omor deosebit de grav, prevăzută de art. 174 – art. 176 lit. a) C. pen., aplicată prin sentinţa penală nr. 892 din 16 decembrie 1998, pronunţată de Tribunalul Timiş a solicitat pe calea contestaţiei la executare, să se reducă pedeapsa de 17 ani închisoare în raport cu prevederile noii legi, deoarece pedeapsa aplicată în baza vechii legi depăşeşte maximul special prevăzut de legea nouă pentru infracţiunea săvârşită.

Cu motivarea că nu a intervenit nici o lege mai favorabilă şi că deci nu sunt îndeplinite condiţiile art. 458 C. proc. pen., cererea a fost respinsă.

Apelul declarat de condamnată a fost şi el respins prin Decizia penală nr. 83/ A din 5 martie 2003, pronunţată de, secţia, penală a Curţii de Apel Timişoara.

Prin memoriul trimis din penitenciar, în termen legal, condamnata a declarat recurs considerând hotărârile nelegale şi netemeinice, deoarece fapta pe care a săvârşit-o trebuia să fie încadrată în infracţiunea de tâlhărie sancţionată cu o pedeapsă mult mai mică.

Examinând hotărârile atacate, în raport cu motivul invocat, Curtea constată în baza actelor şi lucrărilor de la dosarul cauzei, recursul nefondat, urmând a fi respins.

Contestaţia contra executării unei hotărâri penale se poate face numai pentru situaţiile expres şi limitativ arătate în art. 461 alin. (1) lit. a) şi d) C. proc. pen.

Condamnata nu invocă un caz de micşorare a pedepsei ca urmare intervenirii unei legi mai favorabile, ea susţinând că instanţele au făcut o încadrare juridică greşită în loc de tâlhărie cu moartea victimei, în infracţiunea de omor deosebit de grav.

Aceste susţineri au constituit apărare de fond şi au fost analizate de instanţe, iar ele nu pot constitui temei pentru contestaţia contra executării hotărârii definitive, aşa încât, hotărârile de respingere a contestaţiei şi respectiv apelului sunt legale şi temeinice.

În consecinţă, secţia penală a Curţii Supreme de Justiţie, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge recursul declarat de condamnata L.T., ca nefondat şi o va obliga la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnata L.T. împotriva deciziei penale nr. 83 din 5 martie 2003 a Curţii de Apel Timişoara.

Obligă recurenta la 800.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 150.000 lei, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 24 iunie 2003.

← CSJ. Decizia nr. 3007/2003. Penal. Art.312 c.pen. Recurs  CSJ. Decizia nr. 3013/2003. Penal. Revizuire. Recurs →

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre CSJ. Decizia nr. 3012/2003. Penal. Contestatie la executare. Recurs