CSJ. Decizia nr. 3015/2003. Penal. Contestatie la executare. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 3015/2003
Dosar nr. 1818/2003
Şedinţa publică din 24 iunie 2003
Deliberând asupra cauzei penale de faţă;
Din actele dosarului rezultă următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 138 din 26 aprilie 1999, pronunţată în dosarul penal nr. 6387/98, Tribunalul Mehedinţi l-a condamnat pe contestatorul B.V. la un an închisoare, în baza art. 67 alin. (2) teza I din Legea 56/1992, cu art. 37 lit. a) şi la 2 ani închisoare, în baza art. 68 lit. b) din Legea 56/1992, cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. În baza art. 85 C. pen., s-a revocat beneficiul suspendării condiţionate pentru pedeapsa de un an şi 6 luni închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 3087 din 5 octombrie 1994 a Judecătoriei Turnu Severin şi s-a dispus executarea acesteia alături de cele aplicate şi contopite, pedeapsa rezultantă fiind 3 ani şi 6 luni închisoare.
Împotriva acestei sentinţe s-a folosit doar calea de atac a apelului pe care B.V. l-a declarat şi care a fost respins ca nefondat prin Decizia penală nr. 51 din 9 februarie 2000, pronunţată de Curtea de Apel Craiova în dosarul penal nr. 249/P/2000.
În fapt cele două instanţe au reţinut că în cursul anului 1996 inculpatul a trecut frontiera de stat nelegal prin punctul de frontieră Berzeasca – Caraş Severin împreună cu alte persoane pe care le contactase şi cu care se înţelesese anterior şi organizase acţiunea ocazie cu care a şi condus un autoturism pe drumurile publice fără a avea permis de conducere.
Situaţia de fapt şi vinovăţia au rezultat din probele administrate: declaraţii martori, copii paşapoarte, declaraţii inculpaţi.
Inculpatul fiind plecat la muncă în Grecia nu a declarat recurs.
A formulat însă o contestaţie la executare prin care a solicitat aplicarea graţierii şi să se revină asupra executării unei hotărâri nedefinitive.
Prin sentinţa penală nr. 348 din 23 decembrie 2002, Tribunalul Mehedinţi a respins contestaţia la executare formulată de condamnat ca nefondată, cu cheltuieli judiciare statului.
S-a motivat soluţia prin aceea că aplicarea legii graţierii (D.543/2002) nu se face recidiviştilor şi celor care se sustrag de la executarea pedepsei, cum este şi cazul condamnatului.
Curtea de Apel Craiova, secţia penală, la rândul ei, prin Decizia penală nr. 121 din 18 martie 2003, pronunţată în dosarul penal 337/P/2003, a respins, ca nefondat, apelul cu cheltuieli judiciare către stat, apreciind că în mod justificat prima instanţă i-a respins contestaţia.
Împotriva acestei decizii condamnatul a declarat, în termen legal recurs prin care a solicitat o repunere în termenul de recurs, întrucât nu i s-a comunicat dispozitivul hotărârii în Grecia unde locuia, iar în cadrul soluţionării acestuia să se constate că judecata în fond şi apel s-a efectuat cu lipsa de procedură nefiind citat legal [(art. 3859 alin. (1) pct. 21 C. proc. pen.)]; că pedeapsa aplicată pentru art. 37 alin. (1) din D.328/66, de un an închisoare este graţiată conform art. 1 din L.543 din 1 octombrie 2002 [(art. 3859 alin. (1) pct. 16 C. proc. pen.)] şi că de altfel, prin condamnarea sa a fost comisă o gravă eroare de fapt [(art. 3859 alin. (1) pct. 18 C. proc. pen.)].
Examinând în ansamblu criticile enunţate atât prin contestaţie, cât şi prin recurs privind în totalitate activitatea de soluţionare a cauzei, raportate la cuprinsul hotărârilor şi la probele existente, Curtea constată că recursul este nefondat.
Instanţele în mod legal şi temeinic au respins contestaţia condamnatului pentru următoarele considerente.
Judecata în fond şi în apel s-a efectuat în condiţiile legal prevăzute pentru citarea părţilor.
Astfel, inculpatul nu avea depusă adresa din Grecia la dosar pentru a subzista în sarcina instanţelor vreo obligaţie să îl citeze prin procedura specială a citării în străinătate conform art. 177 alin. (2) C. proc. pen.
Sarcina instanţelor a fost aceea de a-l cita la domiciliul indicat ceeace s-a şi realizat, obligaţiei instituite conform art. 177 alin. (1) C. proc. pen.
În acest context nu-şi găsesc aplicarea dispoziţiile art. 3859 alin. (1) pct. 18 C. proc. pen., privind grava eroare de fapt, care de altfel nici nu s-a arătat în ce ar consta.
În ceeace priveşte neaplicarea decretului de graţiere uneia dintre pedepse, în cadrul contestaţiei la executare, corect instanţele, au avut în vedere că actele de clemenţă îi exclud de la aplicare pe recidivişti şi fugari.
Pentru aceste considerente recursul fiind nefondat sub toate aspectele sale, în conformitate cu dispoziţiile art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., urmează a fi respins.
Recurentul va suporta cheltuielile judiciare ale statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnatul B.V. împotriva deciziei penale nr. 121 din 18 martie 2003 a Curţii de Apel Craiova.
Obligă recurentul la 300.000 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 24 iunie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 3013/2003. Penal. Revizuire. Recurs | CSJ. Decizia nr. 3016/2003. Penal. Revizuire. Recurs → |
|---|
