CSJ. Decizia nr. 3075/2003. Penal. Art.211 alin.2 c.pen. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 3075/2003
Dosar nr. 1544/2003
Şedinţa publică din 26 iunie 2003
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 68 din 28 noiembrie 2002, Tribunalul Iaşi a condamnat, printre alţii, pe inculpatul L.F. la 5 ani închisoare pentru tentativă la infracţiunea de tâlhărie, prevăzută de art. 20 raportat la art. 211 alin. (2) lit. a), d), f) C. pen., cu aplicarea art. 13 din acelaşi cod.
S-a menţinut starea de arest şi s-a dedus din pedeapsa aplicată, perioada reţinerii şi arestării preventive de la 25 februarie 2002, la zi.
Inculpatul a fost obligat, în solidar cu coinculpatul C.D., la plata sumei de 3.213.100 lei cheltuieli de spitalizare către clinic „Sf. Spiridon” Iaşi, cât şi la plata cheltuielilor judiciare către stat în sumă de câte 3.000.000 lei fiecare.
S-a luat act că partea vătămată B.D. nu s-a constituit parte civilă în cauză.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut că, în noaptea de 3 ianuarie 2002, după ce au consumat băuturi alcoolice, inculpaţii L.F. şi C.D. s-au deplasat la locuinţa părţii vătămate B.D. din localitatea Voineşti, pentru a sustrage bani, cunoscând că soţul acesteia era plecat la lucru în Italia.
În timp ce inculpatul L.F. asigura paza, coinculpatul C.D. a pătruns în imobil, exercitând acte de violenţă asupra părţii vătămate pentru a o determina să-i dea sumele de bani pe care le posedă.
La strigătele de ajutor ale acesteia, cât şi a celor doi copii minori, inculpaţii au renunţat, părăsind locul faptei. În urma actelor de violenţă exercitate de inculpat, victima a suferit vătămări corporale care au necesitat 5 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare.
Curtea de Apel Iaşi, prin Decizia penală nr. 88 din 11 martie 2003, a respins, ca nefondat, apelul prin care inculpatul L.F. solicita redozarea pedepsei.
Împotriva menţionatei decizii, acelaşi inculpat a declarat recurs, reiterând motivul de casare invocat în apel.
Examinând hotărârile atacate în raport de motivul de casare invocat în recurs, cât şi din oficiu, se constată că instanţele au reţinut corect situaţia de fapt şi vinovăţia inculpatului, încadrarea juridică fiind corespunzătoare.
Din probele administrate, care au fost analizate în considerentele hotărârilor rezultă, fără dubiu că, în urma înţelegerii prealabile şi pe fondul consumului de băuturi alcoolice, cei doi inculpaţi s-au deplasat, pe timp de noapte, la locuinţa părţii vătămate B.D. pentru a-i sustrage o sumă de bani. În timp ce inculpatul L.F. asigura paza, cel de al doilea inculpat a exercitat acte de violenţă asupra victimei pentru a o determina să-i dea banii pe care-i poseda, însă la strigătele acesteia şi ale celor doi copii minori, inculpaţii au întrerupt activitatea infracţională, părăsind locuinţa.
Referitor la pedeapsa aplicată se constată că, instanţa de fond a făcut o justă individualizare a sancţiunii, având în vedere limitele de pedeapsă prevăzute în partea specială a Codului penal, gradul concret sporit de pericol social al faptei comise (de două persoane, pe timp de noapte, prin exercitarea de acte de violenţă asupra unei femei, în prezenţa celor doi copii minori ai acesteia), cât şi împrejurarea că inculpaţii nu posedă antecedente penale.
Întrucât criticile formulate în recurs nu sunt fondate, iar din examinarea actelor dosarului nu se constată existenţa unor cauze de casare din cele prevăzute de art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., care pot fi luate în considerare din oficiu, Curtea, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) din acelaşi cod, urmează a respinge recursul inculpatului cu obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Conform art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), se va computa din pedeapsa aplicată, perioada reţinerii şi arestării preventive de la 25 februarie 2002, la zi.
Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de inculpatul L.F. împotriva deciziei nr. 88 din 11 martie 2003 a Curţii de Apel Iaşi, ca nefondat.
Compută din pedeapsa aplicată durata reţinerii şi arestării preventive de la 25 februarie 2002 la zi.
Obligă pe inculpat să plătească statului 1.300.000 lei cheltuieli judiciare în care se include şi onorariul apărătorului din oficiu în sumă de 300.000 lei, ce va fi avansat din fondul Ministerului Justiţiei.
Pronunţată, în şedinţă publică, azi 26 iunie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 3074/2003. Penal | CSJ. Decizia nr. 3076/2003. Penal. Art.211 alin.2 c.pen. Recurs → |
|---|
