CSJ. Decizia nr. 347/2003. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMA DE JUSTITIE
SECTIA PENALA
Decizia nr.347/2003
DOSAR NR.4559/200.
Sedinţa publică din 23 ianuarie 2003
S-a luat în examinare recursul declarat de condamnatul B.P. împotriva sentinţei penale nr.35 din 3 octombrie 2002 a Curţii de Apel Bucureşti, Secţia a I penală.
S-a prezentat recurentul condamnat, aflat în stare de arest, asistat de avocat B.D. apărător din oficiu.
Apărătorul a lăsat la aprecierea instanţei modul de soluţionare a cauzei.
Procurorul a pus concluzii de respingere ca nefondat, a recursului.
La ultimul cuvânt, recurentul a cerut admiterea recursului şi a depus un memoriu.
CURTEA
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr.35 din 3 octombrie 2002 Curtea de Apel Bucureşti, secţia I-a penală a respins ca inadmisibilă plângerea petentului B.P. deţinut în Penitenciarul Jilava împotriva rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale faţă de T.O.C. în dosarul 643/P/2002 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti.
Pentru a se pronunţa astfel s-a reţinut că, plângerea petentului este inadmisibilă întrucât conform dispoziţiilor art.278 Cod procedură penală, plângerea împotriva măsurilor luate sau actelorefectuatedeprocurorserezolvădeprimprocurorul parchetului iar ulterior, plângerea împotriva soluţiei acestuia, de către procurorul ierarhic superior, ori petentul a formulat această plângere direct la instanţă.
Împotriva acestei sentinţe, petentul a declarat recurs reiterând în motivele scrise criticile formulate prin plângerea adresată Curţii de Apel,privind aspecte referitoare la modul în care s-au efectuat de către procuror actele de cercetare penală în ce-l priveşte.
Curtea, examinând recursul în raport de criticile aduse constată că acesta este nefondat.
Examinând actele din dosarul nr.643/P/2002 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti se constată că prin rezoluţia procurorului din 31 iulie 2002 s-a dispus neînceperea urmăririi penale, faţă de procurorul Toma Ovidiu Carmen, procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Teleorman, cu privire la săvârşirea infracţiunii prevăzută de art.289, 291, 266 şi 268 Cod penal întrucât s-a împlinit termenul de prescripţie a răspunderii penale şi respectiv fapta nu este prevăzută de legea penală.
Împotriva acestei rezoluţii, petentul a formulat plângere la instanţă, plângere respinsă ca inadmisibilă, sentinţă legală şi temeinică în raport de dispoziţiile art.275 şi urm.,Cod procedură penală, dispoziţii ce reglementează procedura plângerii împotriva măsurilor şi actelor de urmărire penală.
Potrivit dispoziţiilor art.278 Cod procedură penală, plângerea împotriva măsurilor luate sau actelor efectuate de procuror sau efectuate pe baza dispoziţiilor date de acesta se rezolvă de prim procurorul parchetului, iar când acestea sunt ale prim procurorului plângerea se rezolvă de procurorul ierarhic superior prin declararea ca neconstituţionale a dispoziţiilor art.278 Cod procedură penalăîn măsura în care se restrânge dreptul unei persoane lezate printr-un actsau dispoziţie a procurorului de a se adresa instanţei; se înţelege că persoana lezată se poate adresa instanţei însă după parcurgerea procedurii prealabile instanţei, astfel cum este prevăzută în dispoziţiile textului mai sus citat.
În cauză, petentul a formulat plângere împotriva rezoluţiei dată de unprocuror de laParchetul depe lângă Curtea de Apel Bucureşti direct la instanţă, fărăaparcurgefazele obligatorii ale rezolvării plângerii astfel cum sunt prevăzute în dispoziţiile artl.278 Cod procedură penală, înfrângând astfel aceste dispoziţii.
În consecinţă apreciind, ca inadmisibilă plângerea formulată de petentul B.P., Curtea de Apel Bucureşti a pronunţat o sentinţă legală şi temeinică, astfel că recursul va fi respins ca neîntemeiat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE :
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petentul B.P. împotriva sentinţei penale nr.35 din 3 octombrie 2002 a Curţii de Apel Bucureşti, Secţia a I penală.
Obligă recurentul să plătească statului suma de 650.000 lei cheltuieli judiciare, din care 150.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea sa din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Pronunţată, în şedinţă publică, azi 23 ianuarie2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 34/2003. Penal | CSJ. Decizia nr. 35/2003. Penal → |
|---|
