CSJ. Decizia nr. 3530/2003. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 3530/2003
Dosar nr. 3539/2003
Şedinţa publică din 29 august 2003
Asupra contestaţiei în anulare de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin contestaţia în anulare introdusă la data de 25 august 2003, contestatorul B.I. a solicitat desfiinţarea deciziei nr. 1597 din 28 martie 2003 a Curţii Supreme de Justiţie, pronunţată în dosarul nr. 30/2003 şi să se dispună achitarea, întrucât nu este vinovat pentru infracţiunile reţinute în sarcina sa, în subsidiar contestatorul solicitând schimbarea încadrării juridice.
În motivarea contestaţiei condamnatul învederează că actele aflate în dosar nu confirmă existenţa tentativei la infracţiunea de omor, unul dintre martorii audiaţi se face vinovat de infracţiunea de mărturie mincinoasă, iar pe de altă parte instanţele nu au analizat în amănunt depoziţiile martorilor.
În cauză s-a dispus ataşarea dosarului de fond.
Contestaţia în anulare nu este fondată.
Potrivit art. 386 C. proc. pen., împotriva hotărârilor penale definitive se poate face contestaţie în anulare în următoarele cazuri:
a) Când procedura de citare a părţii pentru termenul la care s-a judecat cauza de către instanţa de recurs nu a fost îndeplinită conform legii;
b) Când partea dovedeşte că la termenul la care s-a judecat cauza de către instanţa de recurs a fost în imposibilitate de a se prezenta;
c) Când instanţa de recurs nu s-a pronunţat asupra unei cauze de încetare a procesului penal dintre cele prevăzute în art. 10 alin. (1) lit. f) şi i), cu privire la care existau probe în dosar;
d) Când împotriva unei persoane s-au pronunţat două hotărâri definitive pentru aceeaşi faptă.
În speţă, motivele invocate de condamnat nu se regăsesc printre cazurile expres şi limitativ arătate de art. 386 C. proc. pen., ele pot constitui, eventual, motive pentru formularea unui memoriu pentru un recurs în anulare.
De altfel, aceleaşi motive au fost invocate de petiţionar şi în căile de atac ordinare declarate împotriva sentinţei penale nr. 183 din 13 septembrie 2002, pronunţată de Tribunalul Buzău, instanţele de apel şi recurs au verificat aspectele referitoare la vinovăţie, încadrarea juridică a faptelor şi la probele administrate, aşa cum rezultă din considerentele hotărârilor pronunţate.
În raport de considerentele expuse, contestaţia în anulare va fi respinsă ca nefondată, iar în temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen., contestatorul va fi obligat la cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondată, contestaţia în anulare formulată de condamnatul B.I., împotriva deciziei penale nr. 1597 din 28 martie 2003 a Curţii Supreme de Justiţie, secţia penală.
Obligă pe contestator să plătească statului 700.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200.000 lei, reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 29 august 2003.
| ← ICCJ. Decizia nr. 35/2003. Penal. Art.211 c.pen. Recurs | CSJ. Decizia nr. 3531/2003. Penal → |
|---|
