CSJ. Decizia nr. 3550/2003. Penal. Recurs la încheiere. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.3550/2003
Dosar nr.3842/2003
Şedinţa publică din 3 septembrie 2003
Asupra recursurilor de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin încheierea nr. 15 din 27 august 2003, Curtea de Apel Suceava, secţia penală, în Camera de Consiliu, a dispus scoaterea de pe rol a cauzei penale privind pe inculpaţii S.M., B.M. şi V.V. şi trimiterea ei spre competentă soluţionare Curţii de Apel Tg. Mureş; prelungirea arestării preventive a inculpaţilor S.M. şi B.M., cu 30 de zile, respectiv, de la 27 august 2003, până la 25 septembrie 2003, inclusiv.
S-a constatat că măsura arestării preventive faţă de inculpaţii S.M. şi B.M. a fost luată în temeiul dispoziţiilor art. 148 lit. h) şi d) şi, respectiv, art. 148 lit. h) C. proc. pen., ca fiind confirmată de judecător, cu ocazia soluţionării cererilor de prelungire a arestării a fost prelungită până la 30 iulie 2003 inclusiv, iar, apoi, la data de 30 iulie 2003 arestarea a fost prelungită, până la 27 august 2003, inclusiv.
Prin încheierea nr. 3498 din 21 august 2003 a Curţii Supreme de Justiţie, secţia penală (dosar nr. 3316/2003) s-a admis cererea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie şi s-a dispus strămutarea judecării prezentei cauze la Curtea de Apel Tg. Mureş, menţinându-se actele îndeplinite în faţa instanţei de la care se strămută cauza.
Aşa fiind, instanţa urmează a scoate cauza de pe rol şi a o trimite Curţii de Apel Tg. Mureş, spre competentă soluţionare.
În ceea ce priveşte măsura arestării preventive este a se arăta că în cauză, fiind vorba de o soluţie de dezinvestire a instanţei, în conformitate cu dispoziţiile art. 350 alin. (1) C. proc. pen., aceasta este obligată să se pronunţe asupra stării de arest a inculpaţilor S.M. şi B.M.
Existând şi în prezent temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive prevăzute de textele de lege menţionate, avându-se în vedere gradul de pericol social ridicat al infracţiunilor comise şi poziţia procesuală a inculpaţilor, starea de arest a inculpaţilor urmează a fi prelungită cu 30 de zile, în temeiul art. 1682 C. proc. pen.
Împotriva acestei încheieri, în termen legal, au declarat recursuri, Parchetul Naţional Anticorupţie, Serviciul Teritorial Suceava şi inculpaţii S.M. şi B.M.
În recursul său, Parchetul Naţional Anticorupţie a susţinut că încheierea este nelegală şi netemeinică, pentru următoarele motive:
1) prin încheierea Curţii Supreme de Justiţie, secţia penală, nr. 3498 din 21 august 2003, s-a admis cererea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie şi s-a strămutat judecarea cauzei ce formează obiectul dosarului nr. 3651/2003 al Curţii de Apel Suceava, la Curtea de Apel Tg. Mureş, menţinându-se actele îndeplinite în faţa instanţei de la care s-a strămutat cauza; 2) chiar dacă Curtea de Apel s-a pronunţat asupra prelungirii arestării preventive a inculpaţilor, aceasta trebuia să o facă înainte de a dispune scoaterea de pe rol a cauzei şi a trimiterii ei spre competentă soluţionare Curţii de Apel Tg. Mureş; 3) în fine, deşi arestarea preventivă a inculpaţilor era menţinută până la 27 august 2003, Curtea de Apel Suceava a prelungit arestarea preventivă a celor doi inculpaţi, de la 27 august 2003, până la 25 septembrie 2003, în loc să procedeze la prelungire, începând cu 28 august, până la 26 septembrie 2003.
În consecinţă, Parchetul Naţional Anticorupţie a solicitat casarea încheierii nr. 15 din 27 august 2003 a Curţii de Apel Suceava.
Primul motiv de recurs al Parchetului Naţional a fost susţinut şi de inculpaţi, în recursul lor. În plus, aceştia au susţinut, nerespectarea art. 148 lit. h) C. proc. pen., în sensul inexistenţei unor probe certe că inculpaţii ar reprezenta un pericol concret, pentru ordinea publică; că, nu s-au respectat prevederile art. 148 lit. d) C. proc. pen. când s-a făcut prelungirea pentru inculpatul S.M. şi că s-au încălcat dispoziţiile art. 5 C. proc. pen., care asigură judecarea procesului penal, în stare de libertate.
Examinând recursurile declarate, Curtea constată că primul motiv de recurs, având un conţinut comun, atât în recursul Parchetului Naţional, cât şi în recursurile inculpaţilor este întemeiat, impunând admiterea tuturor recursurilor.
Într-adevăr, cauza fiind strămutată, prin hotărârea Curţii Supreme de Justiţie, de la Curtea de Apel Suceava, la Curtea de Apel Tg. Mureş, Curtea de Apel Suceava nu mai era competentă să se pronunţe asupra prelungirii măsurii arestării preventive, încât, făcând-o, a pronunţat o încheiere nelegală, supusă casării.
În consecinţă, Curtea va trebui să admită recursurile declarate de Parchetul Naţional şi de inculpaţi împotriva încheierii nr. 15 din 27 august 2003, privind prelungirea arestării preventive, casând-o, ca nelegală.
Faţă de faptul că, primirea, ca fondat, a primului motiv de recurs, este de natură a duce la casarea hotărârii atacate, face inutilă, în această fază, discutarea celorlalte motive de recurs formulate atât de Parchetul Naţional, cât şi de inculpaţi, ultimii având posibilitatea de a-şi valorifica drepturile procedurale asigurate de lege, în legătură cu starea de libertate, în faţa instanţei devenite competente, ca urmare a strămutării.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursurile declarate de Parchetul Naţional Anticorupţie, Serviciul Teritorial Suceava şi inculpaţii S.M. şi B.M., împotriva încheierii nr. 15 din 27 august 2003 (dosar nr. 3651/2003) a Curţii de Apel Suceava, privind prelungirea arestării preventive.
Casează încheierea atacată nr. 15 din 17 august 2003 a Curţii de apel Suceava, ca nelegală.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 3 septembrie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 355/2003. Penal | CSJ. Decizia nr. 357/2003. Penal → |
|---|
