CSJ. Decizia nr. 3570/2003. Penal

ROMÂNIA

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr.3570/2003

Dosar nr.3865/2003

Şedinţa publică din 5 septembrie 2003

Asupra recursurilor de faţă:

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin încheierea din 25 august 2003, pronunţată în dosarul penal nr. 3412/2002, Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, admiţând cererea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, a dispus prelungirea arestării inculpaţilor U.I., B.Şt.L., B.R. şi S.C.H., cu 30 zile, de la 29 august 2003 la 27 septembrie 2003, inclusiv.

Totodată s-au respins cererile inculpatului B.S. de constatare a nulităţii mandatului său de arestare preventivă şi de constatare a cauzei de nepedepsire prevăzută de art. 235 alin. (3) C. pen.

Pentru a dispune astfel, instanţa a reţinut că cererea de prelungire a arestării preventive a celor patru inculpaţi este legală, întrucât temeiurile care au determinat arestarea iniţială a acestora impun în continuare privarea lor de libertate.

În susţinerea măsurii luate se arată că probele administrate până la acea dată nu au infirmat concluzia că inculpaţii au săvârşit faptele grave pentru care sunt judecaţi, lăsarea lor în libertate prezentând, în mod real pericol pentru ordinea publică.

Cu privire la legalitatea mandatului de arestare preventiv emis pe numele inculpatului B.S. se arată că prin Decizia Curţii Supreme de Justiţie, s-a respins recursul declarat de acesta, hotărârea fiind definitivă.

Împotriva menţionatei încheieri, au declarat recurs numai inculpaţii B.Şt.L., B.R., U.I. şi S.C.H,, solicitând casarea acestora şi respingerea cererii de prelungire a măsurii arestării preventive şi punerea lor în libertate.

În motivarea recursului, cei patru inculpaţi au susţinut că în cauză nu sunt probe de vinovăţie, că procesul trenează pe rolul instanţei fără a se administra noi probe, situaţia în care nu mai subzistă condiţii impuse de art. 148 lit. h) C. proc. pen., referitoare la existenţa unui pericol real pentru ordinea publică.

Recursurile inculpaţilor sunt nefondate.

Din actele dosarului rezultă că cei patru inculpaţi au fost trimişi în judecată pentru acte repetate de complicitate la infracţiunea de dare de mită, prevăzută de art. 26, raportat la art. 255 alin. (1), în referire la art. 7 alin. (2) din Legea nr. 78/2000, comise în condiţiile agravantei prevăzută de art. 75 lit. a) C. pen., că primii trei inculpaţi au comis faptele în calitate de ofiţeri de poliţie, suma vehiculată depăşind 1,5 milioane dolari S.U.A., împrejurări ce nu au fost înlăturate în cursul cercetărilor judecătoreşti, care se află în curs de finalizare la instanţa de fond.

Constatându-se deci, că măsura arestării este justificată, menţinându-se temeiurile care au fost avute în vedere la luarea acestei măsuri, recursurile inculpaţilor declarate împotriva încheierii pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti la 25 august 2003 sunt nefondate.

Pentru considerentele expuse, urmează a se respinge, ca nefondate recursurile declarate de cei patru inculpaţi, în temeiul art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., cu obligarea acestora la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Onorariile cuvenite apărătorilor desemnaţi din oficiu se vor avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpaţii B.Şt.L., B.R., U.I. şi S.C.H. împotriva încheierii din 25 august 2003 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, în dosarul nr. 3419/2002.

Obligă pe recurenţii U.I. şi S.C.H. să plătească statului câte 700.000 lei cheltuieli judiciare, din care câte 200.000 lei reprezentând onorariile avocat oficiu, se vor avansa din Ministerului Justiţiei, iar pe recurenţii B.Şt.L. şi pe B.R. să plătească statului câte 500.000 lei cheltuieli judiciare.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 5 septembrie 2003.

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre CSJ. Decizia nr. 3570/2003. Penal