CSJ. Decizia nr. 3652/2003. Penal. Art.284 alin.ultim, 327 alin.1 c.pen. ant. Recurs în anulare
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 3652/2003
Dosar nr.2278/2003
Şedinţa publică din 10 septembrie 2003
Asupra recursului în anulare de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 188 din 2 aprilie 1955, Tribunalul Militar Teritorial Timişoara i-a condamnat pe inculpaţii:
- P.N. la 5 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 327 alin. (1) C. pen., anterior.
- P.L. la 3 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 327 alin. (1) C. pen., anterior.
- D.F. la un an închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 327 alin. (1) C. pen., anterior.
- B.I. la 2 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 284 alin. ultim, combinat cu art. 327 alin. (1) C. pen., anterior.
- F.V. la 2 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 284 alin. Ultim, combinat cu art. 327 alin. (1) C. pen., anterior.
- M.O. la 2 ani închisoare, cu suspendarea executării, pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 284 alin. Ultim, combinat cu art. 327 alin. (1) C. pen., anterior.
- T.L. la 2 ani închisoare, cu suspendarea executării, pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 284 alin. ultim, combinat cu art. 327 alin. (1) C. pen., anterior.
- P.S. la un an închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 228, coroborat cu art. 1 C. pen., anterior.
Instanţa a reţinut, în fapt, că în perioada 1948 – 1950 inculpaţii P.N. şi P.L., preoţi greco-catolici, au instigat mai mulţi preoţi şi enoriaşi să se opună unificării cultului greco-catolic cu cel ortodox.
Inculpatul P.N. a luat legătura cu Nunţiatura Papală din Bucureşti şi a trimis informaţii privind situaţia preoţilor greco-catolici.
Inculpaţii B.I., F.V., D.F., M.O. şi T.L. i-au ajutat pe inculpaţii P.N. şi P.L. să se sustragă de la urmărirea penală, iar inculpatul P.S. a omis să-i denunţe autorităţilor.
Recursurile inculpaţilor au fost respinse prin Decizia nr. 1045 din 7 iunie 1955 a Tribunalului Militar pentru Unităţile M.A.I.
Împotriva hotărârilor menţionate procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie a declarat recurs în anulare, invocând cazul de casare prevăzut de art. 410 alin. (1) partea I pct. 2 teza I C. proc. pen., respectiv în cauză nefiind întrunite elementele constitutive ale infracţiunilor imputate.
Verificând hotărârile atacate pe baza lucrărilor şi materialului de la dosar, Curtea constată că recursul în anulare este fondat.
Din declaraţiile martorilor D.I., N.L. şi P.D., avute în vedere la dovedirea susţinerii infracţiunilor, rezultă, în adevăr, că inculpaţii P.L., P.N. şi D.F. şi-au manifestat nemulţumirea în mai multe rânduri faţă de măsurile luate privind unificarea cultelor fără însă să instige alte persoane să se opună acestor măsuri.
Fiind dovedit faptul că inculpaţii P.N., P.L. şi D.F. au transmis informaţii la Vatican referitoare la situaţia preoţilor greco-catolici care se opun unificării şi a celor arestaţi, se relevă că aceste date, neavând caracter secret, faptele imputate nu erau de natură să pericliteze în vreun fel ordinea de drept şi siguranţa statului.
Aşa fiind, raportând faptele la conţinutul infracţiunii prevăzute de art. 327 alin. (1) C. pen., anterior, instigare publică, se constată că nu sunt întrunite elementele constitutive ale acestei infracţiuni, atât în ce priveşte elementul material, cât şi cel subiectiv, motiv pentru care se va dispune achitarea inculpaţilor P.N., P.L. şi D.F.
De urmare, cei trei inculpaţi sus-numiţi nefiind „infractori”, faptele inculpaţilor B.I., F.V., M.O. şi T.L. de a-i fi găzduit şi ajutat în timpul cercetărilor şi în cel al efectuării altor acte de procedură de către autorităţi, nu realizează conţinutul infracţiunii subsecvente de favorizarea infractorului, prevăzută de art. 284 alin. ultim, combinat cu art. 327 alin. (1) C. pen., anterior.
Pentru aceleaşi raţiuni nu sunt întrunite nici elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute de art. 228, combinat cu art. 1 C. pen., anterior, omisiunea denunţării, imputată inculpatului P.S., care a luat cunoştinţă de activităţile celorlalţi inculpaţi şi nu i-a denunţat autorităţilor.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul în anulare declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie împotriva sentinţei penale nr. 188 din 2 aprilie 1955 a Tribunalului Militar Teritorial Timişoara şi deciziei penale nr. 1045 din 7 iunie 1955 a Tribunalului Militar pentru Unităţile Ministerului Afacerilor Interne, privind pe inculpaţii P.N., P.L., D.F., B.I., F.V., M.O., T.L. şi P.S.A.
Casează hotărârile.
În baza art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., achită pe inculpaţii P.N., P.L. şi D.F., pentru infracţiunea de instigare publică, prevăzută de art. 327 alin. (1) C. pen., anterior; B.I., F.V., M.O. şi T.L., pentru favorizarea infractorului, prevăzută de art. 284 alin. ultim, combinat cu art. 327 alin. (1) C. pen., anterior şi P.S.A., pentru infracţiunea de omisiunea denunţării, prevăzută de art. 228, combinat cu art. 1 C. pen., anterior.
Onorariul de avocat în sumă de câte 200.000 lei cuvenit pentru apărarea din oficiu a fiecărui inculpat, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 10 septembrie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 3651/2003. Penal. Art.197 alin.2 c.pen. Recurs... | CSJ. Decizia nr. 3656/2003. Penal. Revizuire. Recurs → |
|---|
