CSJ. Decizia nr. 3685/2003. Penal. Art.208, 209 c.pen. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 3685/2003
Dosar nr. 851/2003
Şedinţa publică din 11 septembrie 2003
Asupra recursurilor de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 49 din 4 noiembrie 2002, Tribunalul Covasna a condamnat pe inculpaţii:
E.L. la pedeapsa de 5 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat, prevăzută de art. 208 alin. (1), raportat la art. 209 alin. (1) lit. a), g) şi i) alin. (3) lit. h), cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi art. 42 C. pen.
În baza art. 217 alin. (3), cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi art. 42, cu referire la art. 37 lit. a) C. pen., a fost condamnat acelaşi inculpat la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru distrugere.
În baza art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen., s-au contopit pedepsele, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare.
S-a dedus din pedeapsa aplicată durata reţinerii şi arestării preventive de la 13 mai 2002, la 4 noiembrie 2002.
S-a menţinut starea de arest a inculpatului.
De la rămânerea definitivă a hotărârii până la terminarea executării pedepsei, inculpatului i-au fost interzise drepturile prevăzute de art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
S-a menţinut măsura liberării condiţionate privind executarea pedepsei rezultante de 5 ani închisoare, aplicată inculpatului prin sentinţa penală nr. 437 din 8 septembrie 1997 a Judecătoriei Sf. Gheorghe, cu un rest de pedeapsă neexecutat de 703 zile închisoare.
B.C. la pedeapsa de 4 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat, prevăzută de art. 208 alin. (1) şi art. 209 alin. (1) lit. a), g) şi i) şi alin. (3) lit. h), cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi art. 42, cu referire la art. 37 lit. a) C. pen.
În baza art. 217 alin. (3), cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi art. 42, cu referire la art. 37 lit. a) C. pen., a fost condamnat acelaşi inculpat la pedeapsa de 3 ani închisoare.
În baza art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen., s-au contopit pedepsele aplicate, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare.
În baza art. 83 C. pen., a revocat suspendarea condiţionată a executării pedepsei de 8 luni închisoare aplicată inculpatului prin sentinţa penală nr. 56 din 25 februarie 2002 a Judecătoriei Rupea şi s-a dispus executarea în regim de detenţie, pe lângă pedeapsa mai sus aplicată, deci inculpatul va executa în total 4 ani şi 8 luni închisoare.
S-a dedus din pedeapsa aplicată durata reţinerii şi arestării preventive a inculpatului de la 13 mai 2002, la 4 noiembrie 2002.
S-a menţinut starea de arest a inculpatului.
De la rămânerea definitivă a hotărârii până la terminarea executării pedepsei inculpatului i-au fost interzise drepturile prevăzute de art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
În baza art. 118 lit. b) C. pen., s-a dispus confiscarea specială a unui patent, două genţi, un rucsac, folosite de inculpaţi la comiterea infracţiunii.
Inculpaţii E.L. şi B.C., au fost obligaţi, în solidar, să plătească părţii civile S.N.T.C., R. SA, Direcţia de Telecomunicaţii Covasna, suma de 16.377.764 lei, iar pe inculpatul E.L., aceleiaşi părţi vătămate, suma de 8.813.288 lei despăgubiri civile, prejudiciu nerecuperat.
S-a reţinut că, inculpatul E.L., fără loc de muncă, nu realiza nici un câştig prin muncă şi, în ultima perioadă, fără forme legale a avut reşedinţa în localitatea Augustin, judeţ Braşov.
Inculpatul, în vederea asigurării existenţei, pentru a face rost de bani, în seara zilei de 1 aprilie 2002, în jurul orelor 20,00, având asupra sa un patent şi o geantă de voiaj de culoare neagră, a plecat spre oraşul Baraolt, a parcurs pe jos, pe câmp, 7-8 km, ajungând prin apropierea Fermei nr. 5 a SC S.L. SA Ozun.
Nefiind prezentă nici o persoană în apropiere, inculpatul s-a urcat pe trei stâlpi ai liniei telefonice, aflată în stare de funcţionare şi a tăiat 4 fire de cupru cu o lungime de 300 m fiecare, reprezentând 38,3 kg cupru.
A doua zi, a transportat cablul sustras în zona gării municipiului Braşov, unde l-a vândut numitului F.A., de la care a primit suma de 400.000 lei, pe care a cheltuit-o în scop personal.
Inculpatul, întâlnindu-se cu coinculpatul B.C., la data de 3 aprilie 2002, i-a relatat acestuia fapta comisă, precum şi posibilitatea de a mai sustrage, împreună, cablu telefonic, în scopul comercializării. Inculpatul B.C. a luat hotărârea să-l însoţească în acest scop, pe vecinul său E.L.
În seara zilei de 3 aprilie 2002, în jurul orelor 21,00, cei doi inculpaţi s-au deplasat în acelaşi loc, în apropierea Fermei nr. 5 a SC S.L. SA Ozun, unde s-au urcat pe stâlpii telefonici şi au tăiat cu patentul 4 fire de cupru de pe nouă stâlpi, respectiv două circuite telefonice funcţionale, în lungime de câte 450 m fiecare, obţinând cantitatea de 117,9 kg cupru. Cei doi inculpaţi au introdus în geantă şi într-un rucsac aparţinând inculpatului E.L., precum şi într-o geantă de culoare albastră, aparţinând celuilalt inculpat. Cei doi, s-au deplasat a doua zi în Braşov, unde, în condiţii similare inculpatul E.L. a vândut aceluiaşi martor F.A., cu suma de 1.200.000 lei, pe care ulterior cei doi inculpaţi au împărţit-o, în mod egal.
Pentru a sustrage, în continuare cabluri din cupru, în vederea valorificării acestora, în seara zilei de 6 aprilie 2002, în jurul orelor 22,00, cei doi inculpaţi, din nou s-au deplasat la locul arătat mai sus şi în acelaşi mod, au tăiat 4 cabluri telefonice de pe patru stâlpi, respectiv două circuite, în lungime de 100 m, fiecare, din care au obţinut cantitatea de 26,2 kg cupru.
În momentul în care inculpaţii introduceau cablul sustras în genţi, au fost surprinşi de organele de poliţie. Inculpaţii au fugit, abandonând la faţa locului cablul, genţile şi patentul, precum şi geaca inculpatului B.C.
Circuitul telefonic Baraolt – Tălişoara era funcţional, astfel cum rezultă din adresa nr. 225/4431 din 9 aprilie 2002 S.N.T.C. R. SA D.T.C. Covasna, iar prin faptele lor inculpaţii l-au distrus, în mod repetat, au întrerupt şi au oprit funcţionarea acestuia.
Împotriva acestei sentinţe au declarat recurs Parchetul de pe lângă Tribunalul Covasna, care a solicitat majorarea cuantumului pedepselor şi inculpaţii E.L. şi B.C, care au considerat pedepsele prea aspre.
Curtea de Apel Braşov, prin Decizia penală nr. 23/ Ap din 5 februarie 2003 a admis apelul declarat de parchet, a desfiinţat sentinţa penală nr. 49/2002, numai cu privire la individualizarea pedepselor şi rejudecând cauza, a repus pedepsele în individualitatea lor.
S-au majorat pedepsele pentru inculpatul E.L. de la 5 ani închisoare la 6 ani închisoare, pentru infracţiunea prevăzută de art. 208 şi art. 209 alin. (1) lit. a), g) şi i) şi alin. (3) lit. h), cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 42 şi art. 37 lit. a) C. pen. şi de la 4 ani închisoare la 5 ani închisoare, pentru infracţiunea prevăzută de art. 217 alin. (3), cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 42 şi art. 37 lit. a) C. pen.
În baza art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen., a contopit pedepsele şi a adăugat un spor de un an închisoare, în final, inculpatul având de executat pedeapsa de 7 ani închisoare, cu aplicarea art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
S-au majorat pedepsele pentru inculpatul B.C. de la 4 ani închisoare, la 5 ani închisoare, pentru infracţiunea prevăzută de art. 208 şi art. 209 alin. (1) lit. a), g) şi i) şi alin. (3) lit. h), cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 42 şi art. 37 lit. a) C. pen. şi de la 3 ani închisoare, la 4 ani închisoare, pentru infracţiunea prevăzută de art. 217 alin. (3), cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 42 şi art. 37 lit. a) C. pen.
În baza art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen., a contopit pedepsele şi a adăugat un spor de un an închisoare, inculpatul având de executat pedeapsa de 6 ani închisoare, cu aplicarea art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
S-a menţinut revocarea pedepsei de 8 luni, în baza art. 83 C. pen., urmând ca inculpatul să execute, în final, 6 ani şi 8 luni închisoare, cu aplicarea art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
S-au menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei.
S-a menţinut arestul preventiv al inculpaţilor şi s-a dedus din pedepsele aplicate, în continuare, perioadele executate de fiecare.
S-au respins, ca nefondate, recursurile declarate de inculpaţi, pe care i-a obligat la plata către stat a cheltuielilor judiciare.
Împotriva acestei decizii au declarat recursuri inculpaţii B.C. şi E.L. care au solicitat, prin apărătorul lor, primul, achitarea sa, şi ambii, reducerea pedepselor aplicate.
Recursurile sunt nefondate.
Din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului se constată că instanţele au stabilit în mod corect situaţia de fapt şi vinovăţia inculpaţilor E.L. şi B.C. în săvârşirea a mai multor sustrageri de cablu de cupru, fapte ce întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de furt calificat, prevăzute de art. 208 alin. (1), raportat la art. 208 alin. (1) lit. a), g) şi i) şi alin. (3) lit. h) C. pen., şi de distrugere prevăzute de art. 217 alin. (3) C. pen.
Astfel, este dovedit prin procesele verbale întocmite de organele de cercetare penală, declaraţia martorului F.A., adresele de evaluare şi constituire de parte civilă, coroborate cu declaraţiile inculpaţilor, că inculpaţii în mai multe rânduri au sustras cablu telefonic de cupru, în vederea valorificării. De altfel, la urmărirea penală, inculpaţii au recunoscut săvârşirea faptelor.
Având în vedere aceste probe, în mod corect instanţele au condamnat pe inculpaţi pentru infracţiunile de furt calificat şi distrugere.
Stabilită fiind vinovăţia inculpaţilor, instanţa de apel a aplicat acestora pedepse corect individualizate, în conformitate cu dispoziţiile art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP) şi proporţionale cu pericolul social al faptelor comise.
Întrucât criticile din recursurile declarate sunt neîntemeiate, iar din analiza actelor dosarului nu se constată existenţa unor cazuri de casare din cele prevăzute de art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., care pot fi luate în considerare din oficiu, Curtea, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) din acelaşi cod, urmează a respinge recursurile, cu obligarea recurenţilor inculpaţi la cheltuieli judiciare către stat.
Totodată, se va deduce din pedepsele aplicate inculpaţilor, timpul arestării preventive.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpaţii E.L. şi B.C. împotriva deciziei penale nr. 23/ Ap din 5 februarie 2003 a Curţii de Apel Braşov.
Deduce din pedepsele aplicate inculpaţilor, timpul arestării preventive de la 13 mai 2002, la 11 septembrie 2003.
Obligă pe recurenţi să plătească statului sumele de câte 1.300.000 lei cheltuieli judiciare, din care sumele de câte 300.000 lei, reprezentând onorarii pentru apărarea din oficiu, se vor avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 11 septembrie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 3656/2003. Penal. Revizuire. Recurs | CSJ. Decizia nr. 3688/2003. Penal → |
|---|
