CSJ. Decizia nr. 3802/2003. Penal. Art.211 alin.2 c.pen. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.3802/2003
Dosar nr. 4934/2002
Şedinţa publică din 17 septembrie 2003
Asupra recursurilor de faţă;
Din actele dosarului, constată următoarele:
Tribunalul Călăraşi, prin sentinţa penală nr. 48 din 9 mai 2002, condamnă pe inculpatul T.D., la:
a) 6 ani de închisoare, pentru infracţiunea de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (1) şi (2) lit. d) şi f), cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.;
b) 5 ani de închisoare, pentru infracţiunea de viol, prevăzută de art. 107 alin. (1), cu aplicarea art. 42 alin. (2) şi art. 37 lit. a) din cod.
În baza art. 33 şi art. 34 C. pen., cele două pedepse au fost contopite în cea mai grea.
Conform art. 61 C. pen., restul, neexecutat, de 623 zile, din pedeapsa anterioară, de 6 ani de închisoare, aplicat prin sentinţa nr. 1704/2002 a Judecătoriei Slobozia, a fost contopit cu pedeapsa de 6 ani de închisoare, urmând ca aceasta să fie executată, cu aplicarea art. 71 din cod.
Inculpatul a fost menţinut arestat, iar din durata pedepsei a fost dedusă detenţia preventivă a acestuia, de la 22 februarie 2002, până la zi.
Inculpatul a fost obligat la:
- 500.000 lei părţii vătămate E.P.;
- 2.000.000 lei cheltuieli judiciare statului.
Instanţa a reţinut că, în noaptea de 20 februarie 2002, inculpatul a pătruns în locuinţa E.P. (65 ani), din comuna Ileana, Călăraşi, de la care a sustras, prin violenţă, suma de 530.000 lei, apoi a avut cu ea raporturi sexuale, prin constrângere.
Parchetul de pe lângă aceeaşi instanţă şi inculpatul au declarat apel.
Parchetul a cerut majorarea pedepsei, iar inculpatul, reducerea ei.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, prin Decizia nr. 493, din 20 august 2002, a admis apelul parchetului, a desfiinţat în parte sentinţa şi a majorat:
a) la 8 ani de închisoare, pedeapsa aplicată pentru infracţiunea de tâlhărie şi la
b) 6 ani de închisoare pedeapsa aplicată pentru infracţiunea de viol.
În baza art. 33 şi art. 34 C. pen., cele două pedepse au fost contopite în cea mai grea, în care a fost contopit restul, neexecutat, de 623 zile, din pedeapsa anterioară, inculpatul urmând să execute 8 ani de închisoare, cu aplicarea art. 71 din cod.
Celelalte dispoziţii ale sentinţei au fost menţinute.
Apelul inculpatului a fost respins, ca nefondat, iar apelantul a fost obligat la 300.000 lei cheltuieli judiciare statului.
Prin recursurile de faţă, parchetul de pe lângă instanţa de apel şi inculpatul critică Decizia.
Parchetul susţine că pedeapsa aplicată inculpatului nu corespunde gradului, accentuat, de pericol social al faptei şi al făptuitorului.
Inculpatul susţine că, dimpotrivă, se poate reeduca executând o pedeapsă mai redusă.
Recursul parchetului este întemeiat.
În adevăr, pedepsele aplicate inculpatului, pentru cele două infracţiuni, nu corespund gradului accentuat, de pericol social al făptuitorului şi al faptelor sale.
În miez de noapte şi profitând de singurătatea victimei şi de neputinţa ei de a se apăra, inculpatul a agresat-o, în mod repetat.
După ce a jefuit victima, inculpatul a constrâns-o să aibă, cu el, raporturi sexuale fireşti şi nefireşti.
Atunci când victima a încercat să strige după ajutor, inculpatul i-a astupat gura.
Tot pentru tâlhărie, inculpatul a mai fost condamnat, la 5 ani de închisoare, în anul 2000 şi la 5 ani în 2002, antecedente care atestă că, pentru reeducarea lui este nevoie de un timp mai îndelungat.
Aşa fiind, în baza art. 38515 pct. 2 lit. d) C. proc. pen., recursul parchetului va fi admis, conform dispozitivului deciziei.
În baza art. 38515 pct. 1 lit. b) din acelaşi cod, recursul inculpatului va fi respins, conform aceluiaşi dispozitiv.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, împotriva deciziei penale nr. 493 din 28 august 2002 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală, privind pe inculpatul T.D.
Casează Decizia atacată numai cu privire la pedepsele aplicate.
Înlătură aplicarea art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen.
Descontopeşte pedeapsa rezultantă de 8 ani închisoare aplicată inculpatului, în pedepsele componente de 8 ani închisoare, pentru infracţiunea de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (1) şi (2) lit. d) şi f) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. şi de 6 ani închisoare, pentru infracţiunea de viol, prevăzută de art. 197 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi art. 37 lit. a) C. pen.
Modifică pedepsele aplicate inculpatului T.D. în sensul că le majorează, astfel:
- pentru infracţiunea de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (1) şi (2) lit. d) şi f) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., de la 8 ani închisoare, la 10 ani închisoare, şi
- pentru infracţiunea de viol, prevăzută de art. 197 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi art. 37 lit. a) C. pen., de la 6 ani închisoare, la 10 ani închisoare.
În baza art. 65 C. pen., aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pe o perioadă de 3 ani.
În baza art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen., contopeşte pedepsele aplicate, urmând ca inculpatul că execute pedeapsa cea mai grea de 10 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.
Menţine revocarea liberării condiţionate, în baza art. 61 C. pen., a restului de 623 zile închisoare rămas neexecutat din pedeapsa de 5 ani închisoare aplicată inculpatului, prin sentinţa penală nr. 1704/2001 a Judecătoriei Slobozia.
În baza art. 34 şi art. 35 C. pen., contopeşte pedeapsa de 10 ani închisoare aplicată în cauză, cu restul de 623 zile închisoare rămas neexecutat din pedeapsa anterioară, urmând ca în final, inculpatul T.D. să execute pedeapsa de 10 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.
Menţine celelalte dispoziţii ale hotărârii atacate.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului timpul reţinerii şi arestării preventive de la 22 februarie 2002, la 17 septembrie 2003.
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul T.D., împotriva deciziei sus-menţionate.
Obligă pe recurentul inculpat la plata sumei de 1.300.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 300.000 lei, reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 17 septembrie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 3801/2003. Penal. Art.20 rap.la art.174 c.pen.... | CSJ. Decizia nr. 3803/2003. Penal. Art.211 alin.2 c.pen. Recurs → |
|---|
