CSJ. Decizia nr. 4047/2003. Penal. Recuzare. Recuzare
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.4047/2003
Dosar nr.2237/2003
Şedinţa publică din 26 septembrie 2003
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin încheierea de şedinţă din 15 aprilie 2003 a Tribunalului Giurgiu, în dosarul nr. 1046/2003 a fost respinsă cererea de recuzare formulată de D.C., ca nefondată.
Pentru a pronunţa această hotărâre, Tribunalul a reţinut că motivele invocate de contestator, nu se înscriu printre cazurile prevăzute de art. 51, raportat la art. 46, art. 47 şi art. 48 C. proc. pen.
Astfel, membrii completului de judecată nu au făcut parte dintr-un complet de judecată, în care să fi participat soţul sau o rudă a lor, nu s-au pronunţat anterior asupra cauzei ce face obiectul dosarului de faţă, nu au avut calitatea de procuror în prezenta cauză, nu au fost reprezentantul sau apărătorul vreuneia dintre părţi, nu au avut calitatea de expert sau martor şi nu s-au făcut dovada existenţei vreunei împrejurări din care să rezulte că sunt interesaţi sub orice formă, că soţul sau vreo rudă apropiată sunt interesate cu soluţionarea favorabilă a prezentei cauze.
Recursul declarat, precum şi încheierea pronunţată de Tribunalul Giurgiu, au fost apreciate ca nefondat şi, respectiv, legală.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, a reţinut că motivele invocate de recurent în cererea sa de recuzare, nu se încadrează în nici una din dispoziţiile prevăzute pentru recuzarea judecătorilor, astfel că, în mod corect, Tribunalul Giurgiu, a respins cererea de recuzare ca nefondată.
Prin dispozitivul încheierii, s-a respins cererea de recuzare a tuturor judecătorilor din cadrul Tribunalului Giurgiu, formulată de recurentul D.C., obligându-l pe petent, la 300.000 lei cheltuieli judiciare către stat.
Împotriva acestei din urmă încheieri s-a formulat recurs de către D.C., fără a-l motiva.
Recursul este nefondat.
Recurentul n-a produs, în dosar, dovezi din care să rezulte că sunt dovedite situaţii de natură să ducă la recuzare.
În atare situaţie, în mod corect, a respins cererea formulată de recurent. Aşa fiind, recursul de faţă apare ca nefondat şi va trebui respins, ca atare, în baza art. 38515 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., menţinând, astfel, hotărârea atacată.
Văzând şi reglementarea plăţii cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiţionarul D.C. împotriva încheierii din 15 aprilie 2003 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală.
Obligă recurentul petiţionar să plătească statului suma de 500.000 lei cheltuieli judiciare.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 26 septembrie 2003.
← CSJ. Decizia nr. 4024/2003. Penal. întrerupere executare... | ICCJ. Decizia nr. 40/2003. Penal. Legea nr.143/2000. Recurs → |
---|