CSJ. Decizia nr. 4208/2003. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.4208/2003
Dosar nr. 3769/2003
Şedinţa publică din 3 octombrie 2003
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 455 din 12 mai 2003, Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a penală, a dispus condamnarea inculpatului C.G. la pedeapsa de 7 ani şi 6 luni închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pentru săvârşirea tentativei la infracţiunea de omor calificat, prevăzută de art. 20, raportat la art. 174 – art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen.
A fost menţinută starea de arest a inculpatului şi s-a dedus prevenţia de la 28 aprilie 2002, la zi.
A fost obligat inculpatul la 105.850 lei daune morale către partea civilă V.D.
A mai fost obligat inculpatul la 9.767.846 lei plus dobânda legală către partea civilă Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti.
Inculpatul a fost obligat la 2.500.000 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunţa această hotărâre, prima instanţă a reţinut în fapt, următoarele:
În ziua de 26 martie 2000, în jurul orelor 17,00, inculpatul C.G., cu intenţie, în loc public, l-a lovit în mod repetat cu ranga de fier în zona capului pe partea vătămată V.D., provocându-i leziuni traumatice care conform certificatului medico-legal emis de I.M.L. i-au pus viaţa în primejdie.
Faptele şi vinovăţia inculpatului au fost dovedite cu declaraţiile părţii vătămate, declaraţiile martorilor O.I., C.C. şi V.I., raportul de expertiză medico-legală psihiatrică a inculpatului C.G., certificatul medico-legal cu privire la vătămările suferite de partea vătămată şi soţia sa V.I., declaraţiile de recunoaştere ale inculpatului.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel inculpatul C.G., considerând că pedeapsa aplicată este prea severă.
Prin Decizia penală nr. 411/ A din 6 august 2003, Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, a respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpat .
A fost computată prevenţia inculpatului de la 28 aprilie 2002 la 6 august 2003.
A fost menţinută starea de arest a inculpatului şi a fost prelungită arestarea preventivă pe 30 zile, de la 7 august 2003 la 5 septembrie 2003.
A fost obligat inculpatul la 900.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 400.000 lei onorariu de avocat oficiu urmând să se avanseze din fondul Ministerului Justiţiei.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs inculpatul C.G., solicitând admiterea lui, casarea hotărârilor şi reducerea pedepsei aplicate.
Recursul declarat este nefondat, pentru considerentele ce urmează:
Din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului se constată că instanţele au reţinut corect situaţia de fapt şi vinovăţia inculpatului în raport de materialul probator administrat în cauză şi au aplicat acestuia o pedeapsă corect individualizată.
Astfel, la aplicarea şi menţinerea pedepsei, atât prima instanţă, cât şi cea de control judiciar, au luat în considerare toate criteriile generale de individualizare a pedepsei, prevăzută de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), respectiv gradul ridicat de pericol social al faptei comise, modalitatea şi împrejurările comiterii ei, respectiv, inculpatul, fiind sub influenţa băuturilor alcoolice, fără nici un motiv, a aplicat părţii vătămate V.D., mai multe lovituri cu ranga, doborându-l la pământ, punându-i viaţa în primejdie, pentru vindecarea leziunilor fiindu-i necesare 30-35 zile îngrijiri medicale.
S-au avut în vedere şi datele ce caracterizează persoana inculpatului, care nu este cunoscut cu antecedente penale, a recunoscut şi regretat fapta comisă, suferă de tulburare de personalitate de tip polimorf, însă cu discernământul păstrat în toate împrejurările, fapt atestat de raportul de expertiză medico-legală psihiatrică efectuat acestuia de Institutul de Medicină Legală Prof. Dr. Mina Minovici Bucureşti.
Aşa fiind, se apreciază că pedeapsa de 7 ani şi 6 luni închisoare aplicată inculpatului se încadrează în limitele legale prevăzute de textul de lege incriminator, fiind în măsură să asigure reeducarea acestuia, în vederea reinserţiei sale în comunitate şi prevenţia generală, conform scopului prevăzut de art. 52 C. pen.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., urmează ca recursul declarat de inculpatul C.G. să fie respins, ca nefondat.
Se va deduce din pedeapsa aplicată timpul arestării preventive de la 28 aprilie 2002 la 3 octombrie 2003.
Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul inculpat va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul C.G. împotriva deciziei penale nr. 411/ A din 6 august 2003 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, timpul arestării preventive de la 28 aprilie 2002 la 3 octombrie 2003.
Obligă pe recurentul inculpat la plata sumei de 1.300.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 300.000 lei, reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 3 octombrie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 4205/2003. Penal. Art.174 c.pen. Recurs | CSJ. Decizia nr. 4210/2003. Penal. Art.20 rap.la art.174, 175... → |
|---|
