CSJ. Decizia nr. 4214/2003. Penal. Art.211 alin.2 c.pen. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.4214/2003
Dosar nr.2444/2003
Şedinţa publică din 3 octombrie 2003
Asupra recursului de faţă;
În baza actelor şi lucrărilor de la dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 11 din 20 ianuarie 2003, pronunţată în dosar nr. 8626/2002 al Tribunalului Bihor, în baza art. 211 alin. (21) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 76, raportat la art. 74 C. pen., l-a condamnat pe inculpatul B.Şt. la o pedeapsă de:
- 5 ani închisoare, cu aplicarea art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
În baza art. 26, raportat la art. 211 alin. (21) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 74, raportat la art. 76 C. pen., l-a condamnat pe inculpatul L.A.Z. la o pedeapsă de:
- 5 ani închisoare, cu aplicarea art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
În baza art. 350 C. proc. pen., a menţinut starea de arest a inculpaţilor şi în baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), a dedus din pedepsele aplicate durata reţinerii şi arestului preventiv de la 18 octombrie 2002, la zi.
A constatat că prejudiciul cauzat părţii vătămate C.A.C. a fost recuperat integral.
În baza art. 191 C. proc. pen., au fost obligaţi inculpaţii la plata sumei de câte 4.000.000 lei, cheltuieli judiciare în favoarea statului.
În dimineaţa zilei de 16 octombrie 2002, cei doi inculpaţi s-au întâlnit în Oradea şi au hotărât să facă rost de bani pe căi ilegale.
De comun acord au ajuns în curtea Şcolii generale nr. 17, unde au observat-o pe partea vătămată C.A.C., în vârstă de 13 ani, aflată la ora de sport împreună cu colegii ei. Văzând că aceasta purta un lănţişor de aur la gât, au urmărit-o şi apoi pretextând că se interesează de un coleg al ei, prin surprindere, inculpatul B.Şt. i-a smuls lănţişorul şi, împreună cu celălalt inculpat, L.A.Z., au fugit.
După ce au vândut bunul furat la o bijuterie cu 630.000 lei, au împărţit banii.
În cursul urmăririi penale lănţişorul sustras a fost înapoiat părţii vătămate, astfel că aceasta nu se mai constituie parte civilă.
În prima fază, inculpatul B.Şt. a recunoscut întru totul săvârşirea faptei, furnizând o descriere completă a modului în care a procedat.
Ulterior a revenit, oferind relatări contradictorii cu privire la împrejurările comiterii faptei.
Prin Decizia penală nr. 73/A din 10 aprilie 2003, Curtea de Apel Oradea a admisapelul declarat de inculpatul L.A.Z. şi a redus pedeapsa aplicată de la 5 ani închisoare la 3 ani şi 6 luni închisoare, cu aplicarea art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP) S-a considerat de către instanţa de apel că acesta a avut o participare redusă la săvârşirea infracţiunii, el susţinându-l moral pe inculpatul B.Şt. la comiterea tâlhăriei, fără a exercita acte de violenţă în mod direct asupra părţii vătămate.
Prin aceeaşi decizie penală, în baza art. 379 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., a fost respins ca nefondat apelul declarat de inculpatul B.Şt.
Nemulţumit de hotărâre, în termen legal, inculpatul B.Şt. a formulat recurs pe care l-a înaintat Curţii Supreme de Justiţie, secţia penală.
El solicită în principal schimbarea încadrării juridice din infracţiunea de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. a) C. pen., în infracţiunea de furt calificat prevăzută de art. 208 – art. 209 lit. a) C. pen., iar în subsidiar reducerea cuantumului pedepsei aplicate spre minimum special.
Recursul declarat este neîntemeiat şi urmează a fi respins ca atare.
Inculpatul nu neagă săvârşirea faptei, dar solicită, aşa cum s-a arătat, schimbarea calificării juridice în infracţiunea de furt calificat.
Probele administrate stabilesc cu certitudine că ambii inculpaţi aflaţi într-o situaţie materială dificilă au luat hotărârea să procure bani în condiţii ilegale. Ei au stabilit de comun acord un plan: să atragă partea vătămată, minora C.A.C. şi apoi, B.Şt. să-i smulgă lănţişorul de aur de la gât.
Transpunerea sa în practică a fost realizată întocmai şi pentru aceasta a fost nevoie de prezenţa ambilor inculpaţi. Cel care a avut o participare substanţială a fost, fără îndoială, inculpatul B.Şt., care secondat de celălalt inculpat, a urmărit partea vătămată, a oprit-o şi apoi, prin surprindere, i-a smuls lănţişorul de la gât. În aceste condiţii, aplicarea pedepsei într-un cuantum mai ridicat, apare ca perfect justificată, instanţele făcând o corectă evaluare a criteriilor prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), pedeapsa aplicată corespunzând scopului sancţionator, educativ în conformitate cu dispoziţiile art. 52 C. pen.
Folosirea violenţei, prin smulgerea bijuteriei de la gâtul părţii vătămate, şi aproprierea bunului, realizează elementele constitutive ale infracţiunii de tâlhărie şi nu pe acelea ale infracţiunii de furt calificat, doctrina şi practica judiciară fiind constante din acest punct de vedere.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul B.Şt. împotriva deciziei penale nr. 73/ A din 10 aprilie 2003 a Curţii de Apel Oradea.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, timpul reţinerii şi arestării preventive de la 18 octombrie 2002 la 3 octombrie 2003.
Obligă pe recurentul inculpat la plata sumei de 1.300.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 300.000 lei, reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 3 octombrie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 4213/2003. Penal. Legea nr.678/2001. Recurs | CSJ. Decizia nr. 4215/2003. Penal. Art.211 c.pen. Recurs → |
|---|
