CSJ. Decizia nr. 4210/2003. Penal. Art.20 rap.la art.174, 175 c.pen. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.4210/2003
Dosar nr. 3850/2003
Şedinţa publică din 3 octombrie 2003
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 117 din 14 iulie 2003, Tribunalul Hunedoara, în rejudecare, a condamnat pe inculpatul H.V. la 12 ani închisoare şi 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pentru tentativă la infracţiunea de omor calificat şi deosebit de grav, prevăzute de art. 20, raportat la art. 174, art. 175 lit. i) şi art. 176 lit. c) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP), prin schimbarea încadrării juridice, din art. 20, raportat la art. 174, art. 175 lit. i), cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP)
S-a făcut aplicarea art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
În baza art. 350 C. proc. pen., a menţinut starea de arest a inculpatului şi conform art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), a dedus din pedeapsă, timpul reţinerii şi arestării preventive de la data de 9 mai 2001, la zi.
A obligat pe inculpat să plătească părţii civile Spitalul de Urgenţă Petroşani, suma de 2.248.000 lei despăgubiri civile, reprezentând cheltuieli de spitalizare a părţii vătămate, iar statului 4.000.000 lei cheltuieli judiciare.
S-a reţinut că, în ziua de 29 aprilie 2000, inculpatul H.V. a consumat băuturi alcoolice la magazinul lui C.M. pe care îl ajuta la diferite munci, după care împreună au plecat la domiciliile unor debitori, pentru a impulsiona plata debitelor.
La domiciliul lui O.T., martorul C.M. a avut cu acesta un schimb de replici şi s-au lovit reciproc.
În apărarea lui O.T. a intervenit fratele său O.R. care l-a împins pe C.M. spre ieşirea din bloc.
În acest moment inculpatul H.V., care se afla în stare de ebrietate, a scos de sub haină un cuţit, cu care l-a lovit pe O.R. în abdomen, după care a părăsit locul faptei.
Potrivit actelor medico-legale şi fişei de observaţie clinică O.R. a suferit o plagă înjunghiată penetrantă cu evisceraţie în fosa iliacă dreaptă, plagă care a fost de natură a pune viaţa în primejdie.
Recursul declarat de inculpat, prin care s-a solicitat reducerea pedepsei, deoarece a reacţionat în modul arătat, la sugestia lui C.M., întrucât a fost lovit peste faţă de concubina părţii vătămate, a fost respins, ca nefondat, prin Decizia penală nr. 244/ A din 17 iulie 2003 a Curţii de Apel Alba Iulia.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs inculpatul H.V., susţinând că nu s-au administrat probele pe care le-a propus pentru dovedirea nevinovăţiei sale.
Totodată, a criticat hotărârea atacată cu privire la greşita individualizare a pedepsei solicitând să fie redusă.
Criticile sunt nefondate.
Se constată că, în cauză, au fost administrate probele necesare, acestea au fost interpretate just, reţinându-se corect situaţia de fapt şi vinovăţia inculpatului, iar faptei i s-a dat o încadrare juridică corespunzătoare.
Inculpatul a recunoscut lovirea victimei cu cuţitul, dar pe parcursul judecării cauzei a susţinut fie că a fost provocat, fie chiar că s-a aflat în stare de legitimă apărare, apărări care însă nu s-au confirmat cu probele administrate.
În recurs, inculpatul a pretins că nu i s-au administrat unele probe solicitate de apărător, dar nu a putut preciza despre ce probe este vorba.
Totodată, nu se constată necesitatea administrării unei noi probe.
În ceea ce priveşte pedeapsa aplicată, aceasta este corespunzătoare în raport cu gravitatea faptei, cu împrejurările concrete în care a fost săvârşită şi cu gradul separat de pericol social al inculpatului, recidivist, condamnat anterior la 18 ani închisoare, pentru infracţiunea de omor, atitudine de nesinceritate pe parcursul judecării cauzei.
Nu se constată temeiuri pentru reducerea pedepsei, dimpotrivă se impune menţinerea la cuantumul fixat pentru a se asigura eficienţa necesară.
Neconstatându-se nici motive care se iau în considerare din oficiu, recursul este nefondat, urmând a se respinge, ca atare, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
Din durata pedepsei aplicate, se va deduce timpul reţinerii şi arestării preventive de la 9 mai 2001, la data pronunţării prezentei decizii.
Totodată, urmează a-l obliga pe recurent la plata cheltuielilor judiciare către stat, din care onorariul avocatului pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul H.V. împotriva deciziei penale nr. 244/ A din17 iulie2003 a Curţii de Apel Alba Iulia.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, timpul reţinerii şi arestării preventive de la 9 mai 2001 la 3 octombrie 2003.
Obligă pe recurentul inculpat la plata sumei de 1.300.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 300.000 lei, reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 3 octombrie 2003.
← CSJ. Decizia nr. 4208/2003. Penal | CSJ. Decizia nr. 4213/2003. Penal. Legea nr.678/2001. Recurs → |
---|