CSJ. Decizia nr. 4886/2003. Penal. Art.20 rap.la art.174 c.pen. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.4886/2003
Dosar nr.1253/2003
Şedinţa publică din 30 octombrie 2003
Asupra recursului de faţă:
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 206 din 19 iulie 2002, Tribunalul Vrancea a admis în parte acţiunea civilă formulată de partea civilă E.G. şi partea civilă Spitalul Clinic de Urgenţă Dr. Bagdasar Bucureşti dispunând obligarea inculpatului C.S. la plata următoarelor sume:
- 38.515.000 lei reprezentând cheltuieli pentru refacerea sănătăţii;
- 2.145.000 lei reprezentând venituri nerealizate pe perioada incapacităţii,
- 3.850.000 lei (reprezentând c/valoarea prestaţiei periodice pentru perioada octombrie 1999 – iulie 2002) şi în continuare de la data pronunţării sentinţei şi până la încetarea totală a stării de incapacitate, la plata unei prestaţii periodice de 175.000 lei lunar.
S-a respins ca nefondat capătul de cerere privitor la plata daunelor morale.
A mai fost obligat inculpatul la plata sumei de 1.799.600 lei către partea civilă Spitalul Clinic de Urgenţă Dr. Bagdasar, reprezentând 1/2 din cheltuielile de spitalizare ale părţii vătămate E.G.
S-a mai reţinut că inculpatul a achitat în întregime prejudiciul părţii civile Serviciul de Ambulanţă Vrancea.
În sfârşit a fost obligat inculpatul la 755.000 lei cheltuieli judiciare către partea civilă E.G.
Pentru a pronunţa această hotărâre, s-a reţinut că prin sentinţa penală nr. 34 din 24 ianuarie 2001, Tribunalul Vrancea, în dosarul penal nr. 220/2000, inculpatul C.S. a fost condamnat la 2 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., cu aplicarea art. 74 şi art. 76 alin. (2) C. pen., pentru comiterea infracţiunii prevăzute de art. 20, raportat la art. 174 alin. (1) C. pen.
În ce priveşte latura civilă inculpatul a fost obligat la plata despăgubirilor civile în sumă de:
- 1.555.000 lei către Spitalul Clinic de Urgenţă Dr. Bagdasar Bucureşti,
- 20.000.000 lei către partea civilă E.G.;
- 2.500.000 lei către aceeaşi parte civilă reprezentând venitul nerealizat pe perioada de incapacitate de 2 luni şi 10 zile;
- 2.550.000 lei către aceeaşi parte civilă, reprezentând 15% invaliditate pe perioada 17 octombrie 1999 – 17 ianuarie 2001 şi;
- 10.000.000 lei daune morale.
S-a mai constatat că prejudiciul cauzat părţii civile Serviciul de Ambulanţă Vrancea a fost achitat.
Instanţa de fond pentru a pronunţa această hotărâre a reţinut că, în ziua de 30 iulie 1999, în jurul orelor 18,30, inculpatul aflându-se pe proprietatea sa, a aplicat o lovitură cu muchia unei coase părţii vătămate E.G., fiind surprins în timp ce încerca să sustragă porumb, cauzându-i leziuni pentru a căror vindecare au fost necesare 65 – 70 zile de îngrijiri medicale.
Tot ca urmare acestei lovituri partea vătămată a suferit o invaliditate permanentă de 15%.
Împotriva acestei hotărâri au declarat apel inculpatul şi partea vătămată.
Inculpatul a cerut în principal reţinerea dispoziţiilor art. 44 alin. (2) C. pen., iar în subsidiar schimbarea încadrării juridice a faptei în infracţiunea de vătămare corporală prevăzută de art. 182 alin. (1) C. pen.
S-a mai cerut aplicarea circumstanţelor atenuante a provocării prevăzute de art. 73 lit. b) C. pen.; reducerea pedepsei la un an şi 8 luni închisoare chiar în situaţia reţinerii tentativei la infracţiunea de omor.
Pe latură civilă, a fost atacată hotărârea având în vedere lipsa totală a motivării instanţei sub acest aspect.
Partea civilă E.G. a invocat greşita soluţionare a laturii civile, susţinând că despăgubirile acordate sunt mult prea reduse.
Prin Decizia penală nr. 266/ A din 4 iunie 2001, Curtea de Apel Galaţi a admis apelurile, a desfiinţat în totalitate sentinţa penală referitor la latura civilă şi în parte latura penală reţinându-se în favoarea inculpatului dispoziţiile art. 73 lit. b) C. pen., menţinându-se celelalte dispoziţii referitoare la latura penală, trimiţând spre rejudecare cauza pentru soluţionarea laturii civile la instanţa de fond.
Prin sentinţa penală nr. 206 din 19 iulie 2002, Tribunalul Vrancea a rejudecat cauza în limitele dispuse, pronunţându-se astfel cum s-a arătat.
Împotriva acestei sentinţe au declarat apel, inculpatul şi partea civilă.
Recurenta parte civilă a criticat hotărârea pentru greşita reţinere a circumstanţei atenuante a provocării cu consecinţa reducerii despăgubirilor civile, iar inculpatul motivat de faptul că a fost obligat la despăgubiri mai mari decât cele solicitate.
Curtea de Apel Galaţi prin Decizia penală nr. 664/ A din 6 decembrie 2002, a respins, ca nefondat, apelurile declarate.
Împotriva acestei decizii a formulat recurs inculpatul criticând-o sub aspectul greşitei soluţionări a laturii civile referitor la întinderea sumelor de bani acordate părţii civile. Ca atare s-a cerut casarea în parte a hotărârilor pronunţate şi în rejudecarea cauzei obligarea inculpatului la plata sumelor de:
- 14.845.320 lei cheltuieli pentru refacerea stării de sănătate;
- 916.500 lei venituri nerealizate pe perioada de incapacitate;
- 75.000 lei prestaţie periodică până la însănătoşire.
S-a susţinut atât oral cât şi în scris că, constituirea de parte civilă s-a făcut înainte de citirea actului de sesizare fără a se cere reactualizarea sumelor în raport cu indicele de inflaţie astfel încât această cerere nu poate fi formulată după depăşirea acestui moment procesual.
S-a mai susţinut necesitatea denumirii despăgubirilor în raport cu culpa estimată de instanţe în procent de 50% şi de asemenea faptul că prejudiciul nu a fost dovedit.
Recursul este nefondat.
Din examinarea lucrărilor şi actelor dosarului se constată că, instanţele au stabilit în mod corect situaţia de fapt şi vinovăţia inculpatului faţă de împrejurarea că s-a reţinut în favoarea acestuia şi circumstanţa atenuantă a provocării prevăzută de art. 73 lit. b) C. pen.
Totodată, se constată că soluţionarea laturii civile s-a făcut în strictă concordanţă cu probele administrate.
Astfel, partea vătămată, E.G., aşa cum rezultă din declaraţia dată la urmărirea penală şi în faţa instanţei de fonds-a constituit parte civilă probând întinderea despăgubirilor civile cu respectarea prevederilor art. 15 C. proc. pen., încât motivul de recurs invocat de acesta în recurs, este nefondat şi urmează a fi înlăturat.
Referitor la critica referitoare la reactualizarea sumelor în raport de indicele de inflaţie, se constată de asemenea ca fiind nefondată.
Aşa cum s-a arătat constituirea de parte civilă s-a făcut înainte de citirea actului de sesizare, cererea ulterioară privind reactualizarea fiind o cerere modificatoare a cuantumului pretenţiilor care nu poate fi echivalentă cu o constituire de parte civilă, ci cu realizarea unei integrale despăgubiri în raport cu fluctuaţiile ce le presupune procesul de inflaţie.
Întrucât această reparaţie pecuniană pentru prejudiciul suferit prin infracţiune a fost stabilită în concordanţă cu dispoziţiile art. 14 C. proc. pen. şi art. 998 C. civ., pe baza probelor nu subzistă eroarea gravă de fapt invocată în recurs.
În consecinţă, constatând neîntemeiate motivele de casare, Curtea, în temeiul art. 38515 pct. 2 lit. b) C. proc. pen., urmează, a respinge, ca nefondat recursul părţii civile cu obligarea acesteia la plata cheltuielilor judiciare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul C.S. împotriva deciziei penale nr. 664 din 6 decembrie 2002 a Curţii de Apel Galaţi.
Obligă pe inculpat la plata sumei de 1.000.000 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 30 octombrie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 4884/2003. Penal. Art.215 c.pen. Recurs | CSJ. Decizia nr. 4888/2003. Penal. Legea nr.143/2000. Recurs → |
|---|
