CSJ. Decizia nr. 4908/2003. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 4908/2003
Dosar nr.3281/2003
Şedinţa publică din 31 octombrie 2003
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Tribunalul Iaşi, prin sentinţa penală nr. 315 din 8 aprilie 2003, a condamnat pe inculpatul E.B.A.D. la pedeapsa de 12 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a), b), d) şi e) C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii de viol, prevăzută de art. 197 alin. (3), cu aplicarea art. 41 alin. (2) din acelaşi cod.
S-a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
A fost menţinută starea de arest a inculpatului şi s-a dedus din pedeapsă timpul arestării preventive.
S-a reţinut că în noaptea de 21 aprilie 2002, inculpatul E.B.A.D. a întreţinut prin violenţă raporturi sexuale anale (în două rânduri) cu minorul C.L., în vârstă de 10 ani.
Apelul declarat de inculpat, prin care a solicitat să fie achitat, întrucât nu a comis faptele imputate, a fost respins ca nefondat de Curtea de Apel Iaşi, prin Decizia penală nr. 251 din 1 iulie 2003.
Declarând recurs împotriva acestei decizii, inculpatul a arătat că există dubii în ce priveşte vinovăţia sa referitor la săvârşirea faptei şi a solicitat să fie achitat.
Recursul nu este fondat.
După cum a motivat şi instanţa de apel, faptele săvârşite de inculpat au fost pe deplin probate, iar vinovăţia sa a fost corect stabilită.
Din examinarea probelor administrate în cauză, respectiv plângerea şi declaraţiile părţii vătămate, procesele verbale de cercetare a locului faptei, de percheziţie şi de recunoaştere din grup a inculpatului, coroborate cu declaraţiile martorilor şi raportul de constatare medico-legală (care confirmă existenţa semnelor specifice unui raport sexual anal), rezultă fără dubiu vinovăţia inculpatului în ce priveşte săvârşirea infracţiunii de viol în formă continuată.
Faţă de gravitatea faptelor comise, de modul în care inculpatul a conceput şi desfăşurat activitatea infracţională, cât şi de elementele ce caracterizează persoana sa, pedeapsa aplicată a fost just individualizată.
Întrucât nu au fost constatate alte motive de casare susceptibile a fi examinate din oficiu, recursul inculpatului va fi respins ca nefondat, din pedeapsă urmând a se deduce perioada arestării preventive de la 24 aprilie 2002 până la 31 octombrie 2003.
Recurentul inculpat va fi obligat la cheltuieli juridice către stat în care se va include şi onorariul avocatului din oficiu.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul E.B.A.D. împotriva deciziei penale nr. 251 din 1 iulie2003 a Curţii de Apel Iaşi.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului timpul arestării preventive de la 24 aprilie 2002 la 31 octombrie 2003.
Obligă recurentul inculpat să plătească statului suma de 1.500.000 lei cheltuieli judiciare, din care 400.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 31 octombrie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 4901/2003. Penal. Recurs la încheiere. Recurs | CSJ. Decizia nr. 4911/2003. Penal → |
|---|
