CSJ. Decizia nr. 4911/2003. Penal
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.4911/2003
Dosar nr. 3252/2003
Şedinţa publică din 31 octombrie 2003
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 135 din 27 mai 2003, Tribunalul Tulcea a condamnat pe inculpatul B.M. la 5 ani închisoare, pentru infracţiunea prevăzută de art. 20, raportat la art. 211 alin. (2) lit. b) şi alin. (21) lit. c), cu aplicarea art. 37 lit. c) C. pen. şi la un an închisoare, pentru infracţiunea prevăzută de art. 11 alin. (1) pct. 1 din Legea 61/1991, cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP)
În baza art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen., inculpatul execută pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare.
S-a făcut aplicarea art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
În temeiul art. 118 lit. b) s-a confiscat de la inculpat un topor.
Pentru a pronunţa această hotărâre, prima instanţă a reţinut următoarea situaţie de fapt:
În seara de 11 octombrie 2002, aflându-se la barul S.C. R. SRL din comuna Mahmudia, judeţul Tulcea, inculpatul, fiind în stare de ebrietate, s-a dedat la acţiuni de deranjare a ordinii şi linişti publice, înjurând şi ameninţând cu acte de violenţă consumatorii de la mese, impunându-le să-i dea de băut. Apoi, în jurul orei 22,30, inculpatul a revenit pe terasa aceluiaşi bar, înarmat cu un topor, ţipând la cei care l-au evacuat anterior, înjurându-i şi ameninţându-i că nu va scăpa cu viaţă, timp în care demonstrativ lovea cu toporul în pereţii şi stâlpii localului. La intervenţia organelor de poliţie, inculpatul a fost evacuat din local, dezarmându-l.
În seara de 30 noiembrie 2002, inculpatul a consumat băuturi alcoolice până către miezul nopţii, la domiciliul bunicii materne din satul Beştepe comuna Mahmudia, judeţul Tulcea.
În jurul orei 1,00, inculpatul a escaladat un gard, pătrunzând în curtea familiei C., ducându-se la coteţul cu păsări, în care a pătruns. Auzind zarvă în curte a ieşit din casă C.G., care l-a găsit pe inculpat ieşind din coteţ cu o găină în braţe.
Pentru a-şi asigura scăparea, inculpatul a lovit pe C.G. cu pumnul în faţă, după care l-a îmbrâncit, partea vătămată căzând la sol, iar el reuşind să dispară.
Prin Decizia penală nr. 209/ P din 27 iunie 2003, Curtea de Apel Constanţa a respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpat, considerând că nu este cazul reducerii pedepsei aplicate.
Împotriva acestei decizii inculpatul a declarat recurs, atât personal, cât şi prin apărător solicitând reducerea pedepsei.
Recursul este nefondat.
Examinând lucrările dosarului prin prisma dispoziţiilor art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), se constată că în procesul individualizării pedepselor, s-a ţinut seama că acestea au fost orientate către minimul special prevăzut de lege, de gradul de pericol social ridicat al faptelor săvârşite în condiţiile în care ele au avut loc, la miezul nopţii, precum şi de persoana inculpatului, cunoscut cu antecedente penale, în perioada 1994 - 2000 el mai suferind 4 condamnări între 8 luni şi 2 ani şi 6 luni închisoare, pentru infracţiuni de furt şi tentative la asemenea infracţiuni.
În aceste condiţii, în mod corect s-a apreciat că pedepsele aplicate sunt în măsură să atingă scopul educativ şi de prevenire a altor infracţiuni, prevăzut de dispoziţiile art. 52 C. pen.
Ca atare, recursul declarat de inculpat, nefiind fondat, va fi respins în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
Conform dispoziţiilor art. 383 alin. (2) C. proc. pen., se va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului timpul arestării preventive, iar potrivit art. 192 C. proc. pen., recurentul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul B.M. împotriva deciziei penale nr. 209/ P din 27 iunie 2003 a Curţii de Apel Constanţa.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului timpul arestării preventive de la 19 martie 2003 la 31 octombrie 2003.
Obligă recurentul inculpat să plătească statului suma de 1.500.000 lei cheltuieli judiciare, din care 400.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 31 octombrie 2003.
← CSJ. Decizia nr. 4908/2003. Penal | CSJ. Decizia nr. 4916/2003. Penal. Art.211 alin.2 c.pen. Recurs → |
---|