ICCJ. Decizia nr. 5064/2003. Penal. Recurs la încheiere. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.5064/2003
Dosar nr. 4986/2003
Şedinţa publică din 7 noiembrie 2003
Asupra recursurilor de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin încheierea din 4 noiembrie 2003, pronunţată de Curtea Militară de Apel s-a admis propunerea Ministerului Public Parchetul Naţional Anticorupţie, Serviciul pentru Cercetarea infracţiunilor de corupţie şi a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie comise de militari şi s-a prelungit măsura arestării preventive a inculpaţilor: agent de poliţie D.A.C., inspector principal N.I., inspector principal H.M., agent şef adjunct P.I., agent poliţie L.S.G., agent de poliţie B.P., civilii S.V. şi S.Şt., agent de poliţie G.C. şi agent de poliţie A.A. cu câte 27 zile, de la 10 noiembrie 2003 până la 6 decembrie 2003 inclusiv, iar pentru inculpaţii: agent de poliţie R.G., agent şef adjunct de poliţie C.C. şi agent de poliţie G.M. cu câte 30 de zile, de la 7 noiembrie 2003 până la 6 decembrie 2003 inclusiv.
Instanţa a considerat că, în interesul urmăririi penale, este necesară în continuare privarea de libertate a inculpaţilor, fiind îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 143 şi art. 148 lit. h) şi art. 155 C. proc. pen.
Împotriva acestei încheieri toţi inculpaţii au declarat recurs susţinând că din probele administrate până în prezent nu rezultă vinovăţia lor şi că lăsarea în libertate nu prezintă pericol pentru ordinea publică. Inculpaţii P.I., G.C. şi R.G. au mai susţinut prin apărătorii lor lipsa competenţei în soluţionarea cauzei a Curţii Militare de Apel.
Recursurile nu sunt fondate.
Din actele dosarului de urmărire penală rezultă că la 11 septembrie 2003 şi respectiv 16 septembrie 2003 s-a pus în mişcare acţiunea penală şi s-a dispus arestarea preventivă a inculpaţilor pentru infracţiunile de luare de mită, asociere pentru săvârşirea de infracţiuni, furt, complicitate la furt, favorizarea infractorului.
La 8 octombrie 2003 a avut loc o primă prelungire a arestării.
Aşa cum se arată şi în referatul întocmit de parchet, în cursul anului 2002 inculpaţii, agenţi şi inspectori de poliţie au acordat protecţie unor grupuri de persoane care sustrăgeau benzină şi motorină din conductele P., în schimbul căreia au pretins şi primit de la autorii furturilor de carburanţi diferite sume de bani sau cantităţi de benzină.
În legătură cu competenţa Curţii Militare de Apel de a soluţiona cauza se constată că infracţiunile pentru care sunt cercetaţi inculpaţii recurenţi sunt conexe cu infracţiunile pentru care sunt cercetaţi patru militari-jandarmi din cadrul U.M. 0926 şi anume T.N., M.D., A.F.N. şi H.N.C. care aveau în pază conductele din care s-au sustras carburanţii şi care au fost audiaţi şi puşi sub învinuire.
În aceste condiţii şi având în vedere şi faptul că printre inculpaţi sunt şi ofiţeri de poliţie, în sensul art. 73 din Legea 360/2002, competenţa de soluţionare a Curţii Militare de Apel este legală conform art. 282 C. proc. pen., aşa cum a fost modificat prin Legea 281/2003.
Referitor la durata arestării inculpaţilor în cursul urmării penale, potrivit art. 155 C. proc. pen., aceasta poate fi prelungită, motivat, în caz de necesitate şi numai dacă „au intervenit elemente noi care să justifice privarea de libertate sau dacă cele care au determinat arestarea iniţială impun în continuare privarea de libertate”.
Or, din actele de urmărire penală efectuate până în prezent (declaraţiile inculpaţilor şi martorilor, autodenunţurile, procesele verbale de percheziţie şi de confruntare) rezultă indicii temeinice pe baza cărora se poate presupune că inculpaţii au săvârşit faptele pentru care sunt cercetaţi şi că starea de pericol ce ar rezulta din lăsarea lor în libertate se menţine.
Curtea Militară de Apel a reţinut corect că temeiurile avute în vedere la arestare nu au dispărut şi că pentru buna desfăşurare a procesului penal [(condiţie cerută de dispoziţiile art. 136 alin. (1) C. proc. pen.)] este necesară în continuare privarea de libertate a inculpaţilor recurenţi.
În consecinţă, se vor respinge, ca nefondate, recursurile declarate, cu obligarea recurenţilor la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpaţii D.A.C., N.I., B.P., H.M., C.C., G.M., R.G., P.I., G.C., S.V., A.A., L.S.G. şi S.Şt. împotriva încheierii din 4 noiembrie 2003 a Curţii Militare de Apel Bucureşti, pronunţată în dosarul nr. 9/2003.
Cu opinia separată a domnului judecător G.B., în sensul admiterii recursurilor, a casării încheierii şi trimiterii dosarului la Curtea de Apel Bucureşti pentru competenta soluţionare a cererii de prelungire a măsurii arestării preventive a inculpaţilor.
Obligă pe recurenţi să plătească statului câte 500.000 lei cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 7 noiembrie 2003.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5069/2003. Penal. Recurs la încheiere. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 5070/2003. Penal. Art.20 rap. la art.174, 175... → |
|---|
