ICCJ. Decizia nr. 5720/2003. Penal. întrerupere executare pedeapsă. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.5720/2003
Dosar nr. 4333/2003
Şedinţa publică din 5 decembrie 2003
Asupra recursului penal de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 385 din 15 aprilie 2003, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a penală, s-a luat act de renunţarea la cererea de întreruperea executării pedepsei închisorii formulată de condamnatul F.C.V.
Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut că petiţionarul a solicitat întreruperea executării pedepsei de 7 ani închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 802/2001 a Tribunalului Bucureşti, secţia I penală, motivat de faptul că familia sa se confruntă cu mari greutăţi materiale.
La termenul fixat pentru soluţionarea cererii petentului condamnat, personal, a declarat că renunţă la cererea sa.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, prin Decizia penală nr. 432/ A din 31 iunie 2003, a respins ca inadmisibil apelul formulat de condamnat.
Împotriva acestei decizii condamnatul a declarat recurs, fără a indica în scris sau oral motivele, pentru care consideră hotărârea atacată nelegală sau netemeinică.
Analizând din oficiu recursul declarat, Curtea constată că este nefondat.
Aşa cum rezultă din practica sentinţei penale nr. 385 din 15 aprilie 2003, condamnatul F.C.V., personal, a solicitat a se lua act că îşi retrage cererea pentru întreruperea executării pedepsei, solicitare formulată în prezenţa apărătorului desemnat din oficiu, avocat M.A., punându-se concluzii în acest sens, atât de apărător cât şi de reprezentantul parchetului.
Această manifestare unilaterală de voinţă reprezintă un act de dispoziţie asupra căruia nu se mai poate reveni în căile de atac, astfel că, justificat, Curtea de Apel Bucureşti, prin Decizia pronunţată a respins ca inadmisibil apelul declarat.
Ca atare, recursul declarat de condamnat nu este fondat şi în temeiul art. 38515 punctul 1 lit. b) C. proc. pen., va fi respins conform art. 192 alin. (2) din acelaşi cod, petentul va fi obligat la cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnatul F.C.V., împotriva deciziei penale nr. 432 din 31 iulie 2003 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală.
Obligă pe condamnat la plata sumei de 700.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care, suma de 200.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 5 decembrie 2003.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5718/2003. Penal. Revizuire. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 5722/2003. Penal. Contopire. Recurs → |
|---|
