CSJ. Decizia nr. 622/2003. Penal

ROMÂNIA

CURTEA SUPREMA DE JUSTITIE

SECTIA PENALA

Decizia nr.622/2003

Dosar nr.4510/2002

Sedinţa publică din 7 februarie 2003

S-au luat în examinare recursurile declarate de inculpaţii C.C. şi Ş.V.C. împotriva deciziei penale nr.313/A din 11 septembrie 2002 a Curţii de Apel Timişoara .

S-au prezentat recurenţii inculpaţi, asistaţi de apărător desemnat din oficiu, avocat D.C., lipsind intimata parte vătămată.

Procedura de citare îndeplinită.

Apărătorul solicită admiterea recursurilor şi reducerea pedepselorfaţă decircumstanţele personale ale inculpaţilor, urmând a se înlătura sporul aplicat.

Procurorul solicită respingerea recursurilor, ca nefondate.

Inculpaţii solicită reducerea pedepsei.

CURTEA

Asupra recursurilor de faţă,

In baza lucrărilor din dosar, constată următoarele :

Prin sentinţa penală nr.177 din 26 iunie 2002 Tribunalul Arad a condamnat pe inculpaţii :

C.C.şiŞ.V.C.la câte 7 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie prevăzută de art.211 alin.2 lit.a,d,f cu aplicarea art.13 din Codul penal.

In baza art.189 alin.2 cu aplicarea art.13 din Codul penal, s-a dispus condamnarea inculpaţilor la câte 6 ani închisoare pentru infracţiunea de lipsire de libertate.

S-au contopit pedepsele în baza art.33 lit.a – 34 lit.b şi a art.36 alin.1 din Codul penal cu pedepselede câte 1 an şi 6 luni închisoare şi respectiv 1 an şi 3 luni închisoare.

In urma descontopirii pedepsei rezultante de 1 an şi 6 luni închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr.1164 din 9 mai 2001 a Judecătoriei Sector 5 Bucureşti în pedepsele componente de bază, în pedeapsa cea mai grea, pe care a sporit-o cu 2 ani, rezultând pedeapsa de executat de 9 ani închisoare .

In baza art.14 Cod procedură penală şi a art.1003 din Codul civil i-a obligat în solidar pe inculpaţi laplata sumei de 5.600.000 lei către partea civilă C.N. cu titlu de despăgubiri civile.

Pentru a pronunţa această hotărâre instanţa de fond a reţinut următoarea situaţie de fapt:

In noaptea de 19/20 august 2002 în jurul orelor 2,00 după ce în prealabil au consumat băuturi alcoolice cu martorii D.C. şi C.C. , inculpaţii s-au deplasat la bunicul lui C.C., în locuinţa căruialocuia partea civilă C.N. cu intenţia de a-i sustrage autoturismul acesteia.

Inculpatul Ş.V. a rămas în stradăasigurând paza, iar inculpatul C.C. care cunoştea topografia locului, a pătruns în curtea locuinţei , folosind o cheie potrivită, după care a intrat în camera unde dormea partea vătămată.

Cei doi inculpaţi au încercat să pornească autoturismul proprietatea părţii vătămate, însă nereuşind l-au scos în stradă.

Ulterior, au intrat în camera unde dormea partea vătămată pentru a căuta cheile , moment în care aceasta s-a trezit şi pentru că aceasta a început să strige, C.C. i-a aplicat mai multe lovituri cu pumnul în faţă, cauzându-i leziunile corporale descrise în raportul medico-legal, care au necesitat 3-4 zile de îngrijiri medicale.

Ulterior acesta a încercat să strângă de gât pe partea vătămată, care a leşinat. Profitând de această stare a părţii vătămate, inculpaţii au sustras din locuinţă o geantă diplomat cu suma de1.100.000 lei, actele şi un lănţişor de aur cu medalion.

Cei doi inculpaţi au luat partea vătămată şi au închis-o în portbagaj, încercând să pornească autoturismul. Cum însă nu au reuşit, au abandonat autoturismul cu partea vătămată închisă în portbagaj ş.

s-au deplasat la staţia CFR , cu intenţia de a merge pe litoral. In drum cei doi au aruncat actele din tren, lănţişorul a fost pierdut iar banii cheltuiţi.In jurul orei 6,oo dimineaţa partea vătămată a reuşit să-şi revină ,a deschis portbagajul şi aanunţat organele de poliţie.

S-a mai reţinut că cei doi inculpaţi aumai sustras un autoturism, fiind condamnaţi la câte o pedeapsă de 1 an şi 6 luni închisoarede către Judecătoria Sector 5 Bucureşti .

Impotriva acestei hotărâri inculpaţii au declarat apel, solicitând reducerea pedepselor .

Prin Decizia penală nr.313/A din 11.09.2002Curtea de Apel Timişoara a respins, ca nefondate apelurile.

Impotriva acestei decizii inculpaţii au declarat recurs, reiterând acelaşi motiv, reducerea pedepselor şi înlăturarea sporului aplicat.

Recursurile sunt nefondate.

Din ansamblul probator administrat în cauză, se constată că instanţele au reţinut corect situaţia de fapt şi vinovăţia inculpaţilor făcând o corectă încadrare în dispoziţiile legale arătate .

In ce priveşte individualizarea pedepselor, singurul motiv de casare invocatde inculpaţi şi carese regăseşte în prevederile art.3859 pct.4 din Codul de procedură penală , este neîntemeiat şi urmează a fi înlăturat.

Instanţele au avut în vedere pericolul social concret al faptelor săvârşite, modul de concepere cât şi de realizare, consecinţele grave ale faptelor precum şi persoana inculpaţilor.

In aceste condiţii la individualizarea pedepsei aplicate, respectiv pedepsei rezultante şi a celor concurente, au fost avute în vedere criteriile prevăzute de art.72 din Codul penal, acestea fiind de natură să-i reeduce dar şi să serealizeze prevenţia generală, încât nu seimpune reducerea acestora sauînlăturarea sporului aplicat.

Pe cale de consecinţă, Curtea, potrivit prevederilor art.38515 pct.2 lit.b din Codul de procedură penală, va respinge, ca nefondate recursurile declarate de inculpaţi .

Potrivit prevederilor art.88 din Codul penal se va deduce perioada arestării preventive pentru fiecare inculpat.

Văzând şi prevederile art.192 alin.2 Cod procedură penală.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DECIDE :

Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpaţii C.C. şi Ş.V.C.împotriva deciziei penale nr.313/A din 11 septembrie 2002 a Curţii de Apel Timişoara.

Deduce din pedeapsă, perioada reţinerii şi arestării preventive pentru inculpatul C.C.de la 30 aprilie 2002 şi de la 1 mai 2002 pentru inculpatul Ş.V.C., la 7 februarie 2003.

Scade din pedeapsă, perioada executată de la 22 ianuarie 2001 la 20 februarie 2002 pentru inculpatul C.C. şi de la 22 ianuarie 2001 la 6 februarie 2002 pentru inculpatul Ş.V.C.

Obligă pe fiecare recurent la plata sumei de câte1.100.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 300.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

Pronunţată, în şedinţă publică, azi 7 februarie 2003.

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre CSJ. Decizia nr. 622/2003. Penal