CSJ. Decizia nr. 730/2003. Penal. Art.208, 209 c.pen. Recurs în anulare
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 730/2003
Dosar nr. 5007/2002
Şedinţa publică din 13 februarie 2003
Asupra recursului în anulare de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Judecătoria Bolintin Vale, prin sentinţa penală nr. 157 din 16 aprilie 2002, a condamnat, printre alţii, pe inculpatul C.Şt.I. la 2 ani şi, respectiv, 3 ani închisoare pentru infracţiunile de violare de domiciliu şi furt calificat, prevăzute de art. 192 alin. (2) şi art. 208 alin. (1), art. 209 lit. a) şi g) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)
În baza art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) din acelaşi cod, a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare.
S-a reţinut că inculpatul, în noaptea de 22 octombrie 2001, împreună cu alte două persoane condamnate în cauză, a pătruns, fără drept, în locuinţele părţilor vătămate B.D. şi R.C., iar de la ultima a sustras bunuri în valoare de 5.000.000 lei.
Împotriva acestei hotărâri, a declarat recurs în anulare procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie, în temeiul art. 409 şi art. 410 alin. (1) partea I pct. 7 C. proc. pen., criticând-o pentru nelegalitate, sub aspectul nereţinerii stării de recidivă postexecutorie în care s-au comis faptele deduse judecăţii în cauza de faţă.
Recursul în anulare este întemeiat.
Potrivit art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP), există recidivă postexecutorie când, după executarea unei pedepse cu închisoarea mai mare de 6 luni, după graţierea totală sau a restului de pedeapsă, ori după împlinirea termenului de prescripţie a executării unei asemenea pedepse, cel condamnat săvârşeşte din nou o infracţiune cu intenţie pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de un an.
Din fişa de cazier a inculpatului rezultă că acesta a fost condamnat anterior pronunţării sentinţei penale nr. 290 din 2 iunie 1995 a Judecătoriei Bolintin Vale, definitivă prin neapelare, la o pedeapsă de 2 ani închisoare pentru săvârşirea a două infracţiuni de furt calificat, prevăzută de art. 208 alin. (1) şi art. 209 lit. a), e) şi g), cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen., în perioada 10 decembrie 1994 – 5 februarie 1995.
Inculpatul a executat pedeapsa în perioada 13 martie 1995, până la 28 februarie 1996, când a fost eliberat condiţionat.
În cauza de faţă, infracţiunile au fost comise de inculpat la 22 octombrie 2001, deci ulterior datei la care pedeapsa anterioară se consideră executată, respectiv 12 martie 1997, fiind incidente dispoziţiile art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP)
Instanţa de fond, dispunând condamnarea inculpatului a omis să reţină dispoziţiile art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP), în minuta şi dispozitivul hotărârii, deşi în considerentele sentinţei a făcut referire la condamnarea anterioară a inculpatului şi la starea de recidivă postexecutorie în care se află acesta.
Procedând astfel, instanţa a pronunţat o hotărâre nelegală sub acest aspect, ce urmează a fi casată, reţinându-se prevederile art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP) şi dispunându-se condamnarea inculpatului în aceste condiţii.
La individualizarea pedepselor pe care le va aplica inculpatului, Curtea va avea în vedere toate criteriile prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), respectiv, pericolul social concret al faptelor comise, împrejurările în care s-au consumat infracţiunile, dar şi circumstanţele personale ale inculpatului care este recidivist, fiind un infractor de obicei, condamnat anterior tot pentru infracţiuni de furt calificat.
Potrivit art. 33 şi art. 34 C. pen., inculpatul urmează să execute pedeapsa cea mai grea, în regim de detenţie, cu aplicarea art. 7164 C. pen.
Văzând şi dispoziţiile art. 192 alin. (3) C. proc. pen.;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul în anulare declarat procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie împotriva sentinţei nr. 157 din 16 aprilie 2002 a Judecătoriei Bolintin Vale privind pe inculpatul C.Şt.I.
Casează hotărârea atacată numai cu privire la omisiunea aplicării dispoziţiilor art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP)
Înlătură dispoziţiile art. 33 şi art. 34 C. pen., descontopeşte pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare aplicată prin sentinţa atacată în pedepsele componente pe care le repune în individualitatea lor şi anume 2 ani închisoare pentru infracţiunea de violare de domiciliu prevăzută de art. 192 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi art. 42 C. pen. şi 3 ani închisoare pentru infracţiunea de furt calificat prevăzută de art. 208 şi art. 209 lit. a) şi g) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi art. 42 C. pen.
În baza art. 192 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b), art. 41 alin. (2) şi art. 42 C. pen., condamnă pe inculpatul C.Şt.I. la 2 ani şi 6 luni închisoare pentru infracţiunea de violare de domiciliu.
Conform art. 208 şi art. 209 lit. a) şi g) C. pen., condamnă pe acelaşi inculpat la 3 ani şi 6 luni închisoare pentru infracţiunea de furt calificat cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP), art. 41 şi art. 42 C. pen.
Potrivit art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen., inculpatul va executa pedeapsa cea mai grea şi anume 3 ani şi 6 luni închisoare.
Face aplicarea art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei.
Onorariul apărătorului din oficiu în sumă de 300.000 lei va fi plătit din fondul Ministerului Justiţiei.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 13 februarie
| ← CSJ. Decizia nr. 729/2003. Penal | ICCJ. Decizia nr. 73/2003. Penal. Art.183 c.pen. Recurs → |
|---|
