CSJ. Decizia nr. 764/2003. Penal

ROMÂNIA

CURTEA SUPREMA DE JUSTITIE

SECTIA PENALA

Decizia nr.764/2003

Dosar nr.3722/2002

Sedinţa publică din 14 februarie 2003

S-a luat în examinare recursul declarat de condamnatul S.Ş. împotriva deciziei penale nr.293/Adin 26 august 2002 a Curţii de Apel Timişoara.

S-a prezentat, recurentul condamnat, aflat în stare de arest, asistat de avocat G.S. apărătorul desemnat din oficiu.

La întrebarea instanţei recurentul inculpat a declarat că a fost arestat, pentru executarea pedepsei, la 25 octombrie 2002.

Apărătorul a susţinut că din moment ce recurentul este arestat, cererea de amânare a executării pedepsei a rămas fără obiect.

Procurorul a pus concluzii de respingere a recursului declarat de condamnat, ca nefondat.

In ultimul cuvânt, recurentul condamnat a lăsat la aprecierea instanţei modul de soluţionare acauzei.

CURTEA

Asupra recursului de faţă;

In baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr.566 din 22 iulie 2002, Tribunalul Timişa respins, ca neîntemeiată, cererea formulată de condamnatul S.Ş. pentru amânarea executării pedepsei de 3 ani şi 6 luni închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr.32 din 15 ianuarie 1999 a Tribunalului Timiş, pentruinfracţiunea de falsificare de valori străine, prevăzută de art.284 raportat la art.282 alin.2 din Codul penal.

Pentru pronunţarea acestei hotărâri, instanţa a reţinut că petentul nu se află într-o situaţie specială care să justifice amânarea executăriipedepsei.

Impotriva sentinţei, condamnatul a declarat apel, susţinând că are o situaţie familială grea, având în îngrijire părinţii săi care sunt învârstă şi bolnavi.

Prin Decizia penală nr.293/A din 26 august 2002 Curtea de Apel Timişoara a respins, ca nefondat apelul condamnatului, cu motivarea că pentru motivele invocate, nu s-ar afla în situaţia unor împrejurări speciale, care prin executarea imediatăa pedepsei, ar avea consecinţe grave asupra familiei sale.

Impotriva deciziei, condamnatula declarat recurs considerând că această hotărâre este netemeinică şi nelegală, fără nici o motivare.

Recursul declarat nu este fondat.

Potrivit prevederilor art.453 lit.c din Codul de procedură penală, amânarea executării pedepsei închisorii este posibilă când din cauza unor împrejurărispeciale executarea imediată a pedepsei ar avea consecinţe grave pentru condamnat sau familia sa.

Din ancheta socială rezultă că familia recurentului are asiguratălocuinţă corespunzătoare şi un venit minim pentru întreţinere, tatăl condamnatului fiind nevăzător, iar mama bolnavă de Parkinson, situaţia sănătăţii sau financiarea acestora neputând fi rezolvată în cele 3 luni de amânare decare eventual ar putea să beneficieze condamnatul.

Faţă de cele menţionate, se reţine că în cauză nu sunt întrunitecerinţele prevăzute de art.453 alin.1 lit.c din Codul de procedură penală.

Pentru aceste considerente, urmează a se respinge, ca nefondat, recursuldeclarat de condamnat.

In conformitate cu prevederile art.192 alin.2 din Codul de procedură penală recurentul condamnat va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DECIDE :

Respinge ca nefondat, recursul declarat de condamnatul S.Ş. împotrivadecizieipenalenr.293/Adin 26 august 2002 a Curţii de Apel Timişoara.

Obligă recurentul condamnat să plătescă statului suma de 650.000 lei cheltuieli judiciare, din care 150.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărareadin oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 14 februarie 2003.

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre CSJ. Decizia nr. 764/2003. Penal