CSJ. Decizia nr. 927/2003. Penal
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
Secţia Penală
Decizia nr.927/2003
Dosar nr.3224/2002
Şedinţa publică din 21 februarie 2003
S-a luat în examinare recursul declarat de condamnatul-revizuient P.V. împotriva deciziei penale nr.189 din 18 iunie 2002 a Curţii de Apel Iaşi.
S-a prezentat recurentul condamnat P.V., aflat în stare de detenţie, asistat de avocat G.D., apărător desemnat din oficiu.
Procedura de citare a fost îndeplinită.
Apărătorul condamnatului a lăsat soluţionarea cauzei la aprecierea instanţei.
Procurorul a pus concluzii de respingere a recursului declarat ca neîntemeiat, întrucât motivele invocate nu se încadrează în prevederile art.394 C.proc.pen.
Condamnatul a cerut admiterea recursului în vederea reconstituirii faptei.
CURTEA
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr.140 din 8 mai 2002 a Tribunalului Vaslui a fost respinsă cererea de revizuire formulată de condamnatul P.V. împotriva sentinţei penale nr.4 din 4 aprilie 2001 a Tribunalului Vaslui, ca nefondată.
Pentru a pronunţa această sentinţă, prima instanţă a reţinut, în esenţă, următoarea situaţie de fapt:
Condamnatul P.V. se află în executarea unei pedepse de 7 ani şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea tentativei la infracţiunea de omor calificat, prevăzută de art.20 raportat la art.174-175 lit.i C.pen.
S-a mai reţinut că pe calea revizuirii penale nu se pot administra noi probe, aşa cuma solicitat revizuientul prin cererea introductivă în care a propus audierea unor noi martori şi reaudierea celor ascultaţi, pentru a i se aplica o pedeapsă mai mică.
Curtea de Apel Iaşi, prin Decizia penală nr.189 din 18 iunie 2002, a respins apelul formulat de condamnat, apel ce a vizat reindividualizarea pedepsei.
Împotriva acestei hotărâri, condamnatul a declarat recurs, reiterând cererea pentru administrarea unor alte probe decât cele aflate la dosar.
Recursul nu este fondat.
Revizuirea unei hotărâri penale definitive nu se poate solicita decât în condiţiile prevăzute expres şi limitativ prin dispoziţiile art.394 C.proc.pen.
Instanţa de fond a constatat în mod justificat că în cauză, cererea formulată de condamnat nu se încadrează în nici unul din textul de legemai sus-arătat, iar instanţa de apel a verificat motivul invocat de condamnat în cererea formulată şi în apel, respingând apelul ca nefondat.
Împrejurareacă în dovedeirea susţinerilor sale, condamnatul a propus, în revizuire, pe lângă reaudierea unor martori ascultaţi la judecarea cauzei în fond şi audierea unor martori noi, nu poate determina admiterea cererii de revizuire, deoarece, prin textul invocat (art.394 lit.a C.proc.pen.) se cere ca faptele şi împrejurările învederate, deci faptele probatorii, să fie noi, iar nu mijloacele de probă, fiindinadmisibil ca pe calea extraordinară a revizuirii să se obţină o prelungire a probaţiunii, pentru fapte şi împrejurări deja cunoscute şi verificate de instanţele care au soluţionat cauza.
În raport de considerentele expuse rezultă că hotărârile pronunţate sunt legale, motiv pentru care recursul declarat va fi respins ca nefondat în temeiul art.38515 pct.1 lit.b C.proc.pen.
Conform art.192 alin.2 din acelaşi cod, recurentul va fi obligat la cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnatul-revizuient P.V. împotriva deciziei penale nr.189 din 18 iunie 2002 a Curţii de Apel Iaşi.
Obligă condamnatul la plata sumei de 650.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 150.000 lei, reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Pronunţată, în şedinţă publică, azi 21 februarie 2003.
← CSJ. Decizia nr. 925/2003. Penal. Legea nr.143/2000. Recurs | CSJ. Decizia nr. 928/2003. Penal → |
---|