Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 573/2015. Curtea de Apel ALBA IULIA

Curtea de Apel ALBA IULIA - Sentințe și decizii penale / 2015

Decizia nr. 573/2015 pronunțată de Curtea de Apel ALBA IULIA la data de 03-06-2015

Dosar nr._

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL A. I.

SECTIA PENALA SI PENTRU CAUZE CU MINORI

DECIZIA PENALĂ Nr. 573/A/2015

Ședința publică de la 03 Iunie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE S. T.

Judecător E. B.

Grefier A. B.

Ministerul Public – P. de pe lângă Curtea de Apel A.-I. reprezentat de procuror A. P.

Pe rol judecarea apelurilor formulate de inculpații G. I. și M. M. împotriva sentinței penale nr. 1344/2014 din 03.09.2014 pronunțată de Judecătoria Aiud în dosar nr._ .

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă inculpații apelanți G. I. și M. M. aflați în stare de deținere în altă cauză în P. C. asistați de avocat B. R. apărător desemnat din oficiu.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care inculpații apelanți depun la dosar motive de apel, susțin că sunt nemulțumiți de sporurile aplicate de prima instanță, arată că sunt de acord să fie asistați de apărătorul desemnat din oficiu, își mențin declarațiile date și că nu doresc să dea alte declarații în cauză.

Nefiind alte cereri de formulat, excepții de invocat, chestiuni prealabile instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea apelurilor declarate în cauză.

Apărătorul din oficiu al inculpaților apelanți, avocat B. R. având cuvântul solicită admiterea apelurilor declarate de cei doi inculpați împotriva sentinței penale nr.1344/2014 din 03.09.2014 pronunțată de Judecătoria Aiud și în temeiul art.421 pct.2 lit.a Cod procedură penală desființarea sentinței penale atacate și rejudecând cauza pronunțarea unei pedepse în alte limite față de cele stabilite de instanța de fond. La pagina 4 din hotărâre se reține că toți inculpații au recunoscut fapta și au uzat de art.320/1 C.p.p. astfel încât limitele de pedeapsă trebuiau reduse cu 1/3. În dispozitiv însă pentru cei doi inculpați limitele nu au fost reduse și trebuia să se dea eficiență art.72 Cod penal și trebuia redusă pedeapsa sub 3 ani orientată spre 2 ani. Sporul de pedeapsă aplicat de instanța de fond este mult prea mare pentru inculpatul G. I. pedeapsa fiind sporită la 10 ani iar pentru inculpatul M. M. s-a aplicat sporul de 4 ani și solicită înlăturarea sporului de pedeapsă.

Legea penală mai favorabilă este legea veche deoarece sporul este facultativ și nu obligatoriu ca pe Noul Cod Penal iar sporul poate fi înlăturat sau cel puțin redus.

Reprezentanta Ministerului Public având cuvântul solicită admiterea apelurilor declarate de inculpați, desființarea sentinței penale atacate pronunțate de Judecătoria Aiud și în rejudecare reindividualizarea sporurilor deși ceilalți inculpați au multiple antecedente penale, nu li s-a aplicat nici un spor de pedeapsă și solicită reducerea sporurilor aplicate celor doi inculpați. În cauză nu s-au redus limitele de pedeapsă cu 1/3 și nu s-a aplicat minimul raportat la antecedentele penale a inculpaților.

Inculpatul apelant M. M. în ultimul cuvânt susține că nu i s-au făcut contopirile cum trebuia. I s-a făcut contopirea pe aceleași fapte și solicită a se face descontopirea pedepselor deoarece pedeapsa aplicată este prea mare, are familie, are copii și vrea să fie lângă ei.

Inculpatul apelant G. I. în ultimul cuvânt solicită reducerea sporului de pedeapsă aplicat.

Instanța reține cauza în pronunțare.

CURTEA DE APEL

Deliberând asupra apelurilor declarate constată următoarele:

I. Prin sentința penală nr. 1344/2014 din 03.09.2014 pronunțată de Judecătoria Aiud în dosar nr._ s-a dispus următoarele:

I. Cu privire la inculpatul S. G.:

În baza art. 386 Cpp schimbarea încadrării juridice a faptei din infracțiunea de furt calificat prevăzută și pedepsită de art. 208, art. 209 alin. (1) lit. a), g), i) C.pen. (1968) în infracțiunea de complicitate la furt calificat prevăzută și pedepsită de art. 26, art. 208, art. 209 alin. (1) lit. a), g), i) C.pen. (1968).

În baza art. 396 alin. 2 Cpp, cu aplicarea art. 5 C.pen, a fost condamnat inculpatul S. G. la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la furt calificat, prevăzută și pedepsită de art. 26, art. 208, art. 209 alin. (1) lit. a), g), i) C. pen. (1968), cu aplicarea art. 396 alin. 10 Cpp. (faptă săvârșită în data de 20.06.2010).

În baza art. 81 C.pen. (1968) s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate pe un termen de încercare de 4 ani stabilit în condițiile art. 82 C. pen. (1968).

S-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 C.pen. (1968) a căror nerespectare conduce la revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei și la executarea pedepsei în regim de detenție.

În baza art. 71 alin. (2) C.pen. (1968) i s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C.pen. (1968).

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. (1968) s-a suspendat executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii.

II. Cu privire la inculpatul M. M.:

1. În baza art. 396 alin. 2 Cpp, cu aplicarea art. 5 C.pen., a fost condamnat inculpatul M. M. la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prevăzută și pedepsită de art. 208, art. 209 alin. (1) lit. a), g), i) C. pen. (1968), cu aplicarea art. 396 alin. 10 Cpp. (faptă săvârșită în data de 20.06.2010).

În baza art. 61 C. pen. (1968) s-a revocat liberarea condiționată a inculpatului din pedeapsa rezultantă de 4 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 2548/2009 a Judecătoriei C. și dispune executarea restului rămas neexecutat de 682 zile închisoare pe care-l contopește cu pedeapsa aplicată prin prezenta, stabilind pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare ca pedeapsă rezultantă pațial.

2. S-a constatat că inculpatul a fost condamnat prin sentința penală nr. 2734/2011 a Judecătoriei C., rămasă definitivă la 29.11.2011 prin nerecurare la pedeapsa rezultantă de 7 ani și 6 luni închisoare urmare a:

- condamnării inculpatului la pedeapsa de 7 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, prevăzută și pedepsită de art. 211 alin. 1, alin. 21 lit. a) C. pen. (1968) (faptă săvârșită în data de 11.05.2010)

- condamnării inculpatului la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prevăzută și pedepsită de art. 208, art. 209 alin. (1) lit. a) și i) C. pen. (1968) (faptă săvârșită în data de 27.06.2010)

- condamnării inculpatului la două pedepse de 4 ani închisoare pentru săvârșirea a două infracțiuni de furt calificat, prevăzute și pedepsite de art. 208, art. 209 alin. (1) lit. a), g) și i) C. pen. (1968) (fapte săvârșite în data de 28/29.04.2010, respectiv 13/14.05.2010).

- contopirii pedepselor, stabilirii pedepsei rezultante de 7 ani și 6 luni închisoare și a contopirii acesteia cu restul rămas neexecutat de 682 zile închisoare din pedeapsa rezultantă de 4 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 2548/2009 a Judecătoriei C.

S-a descontopit pedeapsa rezultantă în pedepsele rezultante componente pe care le repune în individualitatea lor.

3. S-a constatat că inculpatul a fost condamnat prin sentința penală nr. 16/2011 a Tribunalului D., rămasă definitivă la 23.02.2011 prin decizia penală nr. 41/2011 a Curții de Apel C. la pedeapsa 7 ani și 6, luni închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C.pen. (1968) pe o durată de 2 ani pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat în forma tentativei, prevăzută și pedepsită de art. 20 raportat la art. 174, art.175 alin. (1) lit. i) C.pen. (1968) (faptă săvârșită în data de 09.05.2010).

4. S-a constatat că inculpatul a fost condamnat prin sentința penală nr. 547/2011 a Judecătoriei Slatina, rămasă definitivă la 09.02.2012 prin decizia penală nr. 293/2012 a Curții de Apel C. la pedeapsa rezultantă de 9 ani închisoare urmare a:

- condamnării la două pedepse rezultante de 8 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, prevăzută și pedepsită de art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. b), alin. 21 lit. a) C. pen. (1968) și a contopirii pedepselor cu restul rămas neexecutat de 682 zile închisoare din pedeapsa rezultantă de 4 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 2548/2009 a Judecătoriei C.. (fapte săvârșite în data de 10.06.2010)

- aplicării unui spor de 1 an închisoare.

S-a descontopit pedeapsa rezultantă în pedepsele rezultante componente, înlăturând provizoriu sporul aplicat.

5. S-a constatat că inculpatul a fost condamnat prin sentința penală nr. 3208/2011 a Judecătoriei C., rămasă definitivă la 10.01.2012 prin nerecurare la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută și pedepsită de art. 86 alin. 1 din OUG 195/2002, cu aplicarea art. 3201 Cpp. (faptă săvârșită în data de 09.06.2010).

6. S-a constatat că inculpatul a fost condamnat prin sentința penală nr. 20/2013 a Judecătoriei B., rămasă definitivă la 19.03.2013 prin nerecurare la pedeapsa rezultantă de 5 ani închisoare urmare a:

- condamnării inculpatului la pedeapsa de 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, prevăzută și pedepsită de art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. b) și alin. 21 lit. a) C. pen. (1968), cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen. (1968) și art. 3201 Cpp (faptă săvârșită în data de 08.05.2010)

- condamnării inculpatului la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prevăzută și pedepsită de art. 208, art. 209 alin. (1) lit. a), g) și i) C. pen. (1968), cu aplicarea art. 3201 Cpp. (faptă săvârșită în luna iunie 2010)

- contopirii pedepselor și aplicării pedepsei de 5 ani închisoare, fără aplicarea unui spor.

S-a descontopit pedeapsa rezultantă în pedepsele componente pe care le repune în individualitatea lor.

S-a constatat că toate pedepsele de mai sus sunt concurente cu pedeapsa aplicată prin prezenta. În baza art. 36 raportat la art. 33 lit. a), 34 lit. b), art. 35 alin. 1 C. pen. (1968), cu aplicarea art. 5 C. pen., contopește pedepsele de: 3 ani închisoare, 7 ani și 6 luni închisoare, 3 ani închisoare, 4 ani închisoare, 4 ani închisoare, 7 ani și 6 luni închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen. (1968) pe o durată de 2 ani, 8 ani închisoare, 8 ani închisoare, 1 an închisoare, 5 ani închisoare, 2 ani închisoare, în pedeapsa cea mai grea de 8 ani închisoare pe care o sporește la 12 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C.pen. (1968) pe o durată de 2 ani, pedeapsă pe care urmează să o execute inculpatul.

În baza art. 36 alin. 3 și art. 88 Cod penal (1968) s-a dedus din pedeapsa aplicată condamnatului durata reținerii, a arestului preventiv și a pedepsei executate de la 29.06.2010 la zi.

I s-au interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a, teza a II-a și lit. b C.pen. pe durata stabilită de art. 71 C.pen.

S-a constatat că inculpatul este arestat în altă cauză.

III. Cu privire la inculpatul M. Z.:

1. În baza art. 396 alin. 2 Cpp, cu aplicarea art. 5 C.pen., a fost condamnat inculpatul M. Z. la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prevăzută și pedepsită de art. 208, art. 209 alin. (1) lit. a), g), i) C. pen. (1968), cu aplicarea art. 396 alin. 10 C.p.p. (faptă săvârșită în data de 20.06.2010).

2. S-a constatat că inculpatul a fost condamnat prin sentința penală nr. 2734/2011 a Judecătoriei C., rămasă definitivă la 29.11.2011 prin nerecurare la pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prevăzută și pedepsită de art. 208, art. 209 alin. (1) lit. a) și i) C. pen. (1968) cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (1968) (faptă săvârșită în data de 27.06.2010).

3. S-a constatat că inculpatul a fost condamnat prin sentința penală nr. 547/2011 a Judecătoriei Slatina, rămasă definitivă la 09.02.2012 prin decizia penală nr. 293/2012 a Curții de Apel C. la pedeapsa rezultantă de 8 ani închisoare urmare a:

- contopirii pedepselor, fără aplicarea unui spor.

S-a descontopit pedeapsa rezultantă în pedepsele componente pe care le repune în individualitatea lor.

4. S-a constatat că inculpatul a fost condamnat prin sentința penală nr. 20/2013 a Judecătoriei B., rămasă definitivă la 19.03.2013 prin nerecurare la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prevăzută și pedepsită de art. 208, art. 209 alin. (1) lit. a), g) și i) C. pen. (1968), cu aplicarea art. 3201 Cpp. (faptă săvârșită în luna iunie 2010).

S-a constatat că toate pedepsele de mai sus aplicate inculpatului sunt concurente cu pedeapsa aplicată prin prezenta. În baza art. 36 raportat la art. 33 lit. a), 34 lit. b) C. pen. (1968), cu aplicarea art. 5 C.pen., contopește pedepsele de: 3 ani închisoare, 2 ani și 6 luni închisoare, 8 ani închisoare, 8 ani închisoare, 2 ani închisoare, în pedeapsa cea mai grea de 8 ani închisoare pe care o sporește la 10 ani închisoare, pedeapsă pe care urmează să o execute inculpatul.

În baza art. 36 alin. 3 și art. 88 Cod penal (1968) s-a dedus din pedeapsa aplicată condamnatului durata reținerii, a arestului preventiv și a pedepsei executate de la 29.06.2010 la zi.

I s-au interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a, teza a II-a și lit. b C.pen. pe durata stabilită de art. 71 C.pen.

S-a constatat că inculpatul este arestat în altă cauză.

IV. Cu privire la inculpatul M. C.:

1. În baza art. 396 alin. 2 Cpp, cu aplicarea art. 5 C.pen., a fost condamnat inculpatul M. C. la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prevăzută și pedepsită de art. 208, art. 209 alin. (1) lit. a), g), i) C.pen. (1968), cu aplicarea art. 37 lit. b) C.pen. (1968) și art. 396 alin. 10 Cpp. (faptă săvârșită în data de 20.06.2010).

-condamnării inculpatului la pedeapsa de 7 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, prevăzută și pedepsită de art. 211 alin. 1, alin. 21 lit. a) C. pen. (1968), cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (1968) (faptă săvârșită în data de 11.05.2010)

-condamnării inculpatului la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prevăzută și pedepsită de art. 208, art. 209 alin. (1) lit. a), g) și i) C. pen. (1968) (faptă săvârșită în data de 28/29.04.2010) cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (1968).

-contopirii pedepselor fără aplicarea unui spor.

S-a descontopit pedeapsa rezultantă în pedepsele componente pe care le repune în individualitatea lor.

S-a constatat că toate pedepsele de mai sus aplicate inculpatului sunt concurente cu pedeapsa aplicată prin prezenta. În baza art. 36 raportat la art. 33 lit. a), 34 lit. b) C. pen. (1968), cu aplicarea art. 5 C. pen., s-au contopit pedepsele de: 3 ani închisoare, 7 ani și 6 luni închisoare, 4 ani închisoare, în pedeapsa cea mai grea de 7 ani și 6 luni închisoare pe care o sporește la 9 ani închisoare, pedeapsă pe care urmează să o execute inculpatul.

În baza art. 36 alin. 3 și art. 88 Cod penal (1968) s-a dedus din pedeapsa aplicată condamnatului durata reținerii, a arestului preventiv și a pedepsei executate de la 29.06.2010 la zi.

I s-au interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a, teza a II-a și lit. b C.pen. pe durata stabilită de art. 71 C.pen.

S-a constatat că inculpatul este arestat în altă cauză.

V. Cu privire la inculpatul G. I.:

1. În baza art. 396 alin. 2 Cpp, cu aplicarea art. 5 C.pen. a fost condamnat inculpatul G. I. la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prevăzută și pedepsită de art. 208, art. 209 alin. (1) lit. a), g), i) C. pen. (1968), cu aplicarea art. 396 alin. 10 Cpp. (faptă săvârșită în data de 20.06.2010).

În baza art. 61 C. pen. (1968) s-a revocat liberarea condiționată a inculpatului din pedeapsa rezultantă de 4 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 2896/2009 a Judecătoriei C. și dispune executarea restului rămas neexecutat de 654 zile închisoare pe care-l contopește cu pedeapsa aplicată prin prezenta, stabilind pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare ca pedeapsă rezultantă parțial.

-condamnării inculpatului la pedeapsa de 7 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, prevăzută și pedepsită de art. 211 alin. 1, alin. 21 lit. a) C. pen. (1968) (faptă săvârșită în data de 11.05.2010)

-condamnării inculpatului la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prevăzută și pedepsită de art. 208, art. 209 alin. (1) lit. g) și i) C. pen. (1968) (faptă săvârșită în data de 31.05/01.06.2010)

-condamnării inculpatului la două pedepse de 3 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea a două infracțiuni de furt calificat, prevăzută și pedepsită de art. 208, art. 209 alin. (1) lit. a), g) și i) C. pen. (1968) (fapte săvârșite în data de 10.05.2010, respectiv 13/14.05.2010).

-contopirii pedepselor, fără aplicarea unui spor.

S-a descontopit pedeapsa rezultantă în pedepsele componente pe care le repune în individualitatea lor.

3. S-a constatat că inculpatul a fost condamnat prin sentința penală nr. 20/2013 a Judecătoriei B., rămasă definitivă la 19.03.2013 prin nerecurare la pedeapsa de 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, prevăzută și pedepsită de art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. b) și alin. 21 lit. a) C. pen. (1968), cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen. (1968) și art. 3201 Cpp (faptă săvârșită în data de 08.05.2010)

S-a constatat că toate pedepsele de mai sus sunt concurente cu pedeapsa aplicată prin prezenta. În baza art. 36 raportat la art. 33 lit. a), 34 lit. b) C. pen. (1968), cu aplicarea art. 5 C.pen., s-au contopit pedepsele de: 3 ani închisoare, 7 ani și 6 luni închisoare, 3 ani și 6 luni închisoare, 3 ani și 6 luni închisoare, 3 ani închisoare, 5 ani închisoare în pedeapsa cea mai grea de 7 ani și 6 luni închisoare pe care o sporește la 10 ani închisoare pedeapsă rezultantă pe care urmează să o execute inculpatul.

În baza art. 36 alin. 3 și art. 88 Cod penal (1968) s-a dedus din pedeapsa aplicată condamnatului durata reținerii, a arestului și a pedepsei executate de la 29.06.2010 la zi.

I s-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a, teza a II-a și lit. b C.pen. pe durata stabilită de art. 71 C.pen.

S-a constatat că inculpatul este arestat în altă cauză.

VI. Cu privire la inculpatul R. F. în prezent deținut în PNT C.:

1. În baza art. 396 alin. 2 Cpp, cu aplicarea art. 5 C.pen. a fost condamnat inculpatul R. F. la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prevăzută și pedepsită de art. 208, art. 209 alin. (1) lit. a), g), i) C. pen. (1968), cu aplicarea art. 396 alin. 10 Cpp. (faptă săvârșită în data de 20.06.2010).

În baza art. 61 C. pen. (1968) s-a revocat liberarea condiționată a inculpatului din pedeapsa rezultantă de 4 ani și 4 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 2841/2008 a Judecătoriei C. și dispune executarea restului rămas neexecutat de 431 zile închisoare pe care-l contopește cu pedeapsa aplicată prin prezenta, stabilind pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare ca pedeapsă rezultantă pațial.

2. S-a constatat că inculpatul a fost condamnat prin sentința penală nr. 547/2011 a Judecătoriei Slatina, rămasă definitivă la 09.02.2012 prin decizia penală nr. 293/2012 a Curții de Apel C. la pedeapsa rezultantă de 9 ani închisoare urmare a:

-condamnării la două pedepse de 8 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, prevăzută și pedepsită de art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. b), alin. 21 lit. a) C. pen. (1968), cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen (1968) (fapte săvârșite în data de 10.06.2010) și a contopirii pedepselor cu restul rămas neexecutat de 431 zile închisoare din pedeapsa rezultantă de 4 ani și 4 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 2841/2008 a Judecătoriei C..

-aplicării unui spor de 1 an închisoare.

S-a descontopit pedeapsa rezultantă în pedepsele rezultante componente pe care le repune în individualitatea lor, înlăturând provizoriu sporul aplicat.

S-a constatat că toate pedepsele de mai sus aplicate inculpatului sunt concurente cu pedeapsa aplicată prin prezenta.

În baza art. 36 raportat la art. 33 lit. a), 34 lit. b) C.pen. (1968), cu aplicarea art. 5 C.pen., s-au contopit pedepsele de: 3 ani închisoare, 8 ani închisoare, 8 ani închisoare în pedeapsa cea mai grea de 8 ani închisoare pe care o sporește la 10 ani închisoare, pedeapsă pe care urmează să o execute inculpatul.

În baza art. 36 alin. 3 și art. 88 Cod penal (1968) s-a dedus din pedeapsa aplicată condamnatului durata reținerii, arestului preventiv și a pedepsei executate de la 29.06.2010 la zi.

I s-au interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a, teza a II-a și lit. b C.pen. pe durata stabilită de art. 71 C.pen.

S-a constatat că inculpatul este arestat în altă cauză.

În baza art. 397 alin. (1) C.p.p. raportat la art. 998 și urm. cod civil s-a admis acțiunea civilă formulată de partea civilă S.C. E. S. S.R.L. Aiud, prin reprezentant legal S. A. V. și au fost obligați inculpații S. G., M. M., M. Z., M. C., G. I., R. F. la plata în solidar a sumei de 15.000 lei reprezentând daune materiale (contravaloarea bunurilor sustrase) către partea civilă.

S-au anulat mandatele de executare ale pedepselor emise inculpaților în baza următoarelor: sentința penală nr. 2734/2011 a Judecătoriei C.; sentința penală nr. 16/2011 a Tribunalului D.; sentința penală nr. 547/2011 a Judecătoriei Slatina; sentința penală nr. 3208/2011 a Judecătoriei C.; sentința penală nr. 20/2013 a Judecătoriei B. și s-a dispus emiterea unor noi mandate de executare în baza prezentei sentințe.

S-au menținut în rest dispozițiile sentințelor penale de mai sus.

În baza art. 274 alin. (1) N.C.p.p. au fost obligați fiecare dintre inculpații S. G., M. C. și G. I. la plata sumei de 561 lei, respectiv fiecare din inculpații M. M., M. Z. și R. F. la plata sumei de 311 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.

Sumele de câte 400 lei reprezentând onorariul fiecărui apărător din oficiu desemnat pentru faza de urmărire penală pentru inculpații M. M., M. C., G. I., respectiv sumele de câte 200 lei reprezentând onorariul fiecărui apărător din oficiu desemnat pentru faza de urmărire penală pentru inculpații M. Z. și R. F., sumele de câte 300 lei reprezentând onorariul fiecărui apărător din oficiu desemnat pentru faza de judecată pentru inculpații M. M., M. Z., M. C., G. I. și R. F. au rămas în sarcina statului, urmând a fi achitate din fondurile Ministerului Justiției.

Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut și motivat cu referire la actele și lucrările dosarului următoarele:

Prin decizia penală nr. 957/2013 a Curții de apel A. I. a fost casată sentința penală nr. 656/22.05.2013 a Judecătoriei Aiud pronunțată în dosar nr._ și trimisă cauza instanței de fond în vederea continuării judecății.

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Aiud înregistrat pe rolul instanței sub dosar nr._ au fost trimiși în judecată inculpații M. C., M. M., M. Z., G. I., R. F. și S. G., pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev. și ped. de art. 208 al.1, art. 209 al.1 lit. a), g), i) Cod penal cu aplicarea art.37 lit.b) Cod penal față de inculpatul M. C..

În motivarea actului de sesizare a instanței se arată că inculpații M. C., M. M., M. Z., G. I., R. F. și S. G. în noaptea de 20/21.06.2010, prin escaladarea gardului, au pătruns fără drept în curtea părții vătămate S.C. E. S. S.R.L. Aiud, de unde au sustras cantitatea de 300 kg de cupru, în valoare totală de 15.000 lei aparținând acesteia.

Examinând actele și lucrările dosarului, coroborate cu declarațiile de recunoaștere ale inculpaților, instanța reține, în fapt, că în data de 20.06.2010 inculpații M. C., M. M., M. Z., R. F. și G. I. s-au deplasat din C. spre mun. S. unde s-au întâlnit cu inculpatul S. G., văr cu M. C..

La inițiativa inculpatului S., inculpații s-au deplasat în Mun. Aiud, cu intenția de a da o spargere la S.C. E. S. SRL, depozit de bobinaj și cupru despre care inculpatul S. avea cunoștință.

În realizarea rezoluției infracționale, cei 6 inculpați s-au deplasat în jurul orei 01:30, în noaptea de 20/21.06.2010 la sediul părții vătămate, ocazie cu care 5 dintre aceștia (toți în afară de S.) au escaladat gardul și, pătrunzând în interior, au sustras mai multe role de cupru pe care le-au transportat în locul în care inculpatul S. G. a depozitat vehiculul în paza căruia și rămăsese. În timp ce inculpații transportau rolele de cupru la mașină, au fost observați de martorul ocular V. B., astfel că aceștia au abandonat o parte din bunuri și o parte le-au recuperat apoi din stradă, după care s-au deplasat cu vehiculul către S., unde a doua zi au și fost valorificate de S. G., contra unei sume de 700-800 lei, pe care a împărțit-o cu restul inculpaților.

În drept, prin aplicarea art. 5 Cod penal, s-a reținut că fapta inculpaților întrunesc elementele prevăzute la art. 208 alin.1, art.209 alin.1 lit. a), g) și i) Cod penal (1968) .

La individualizarea pedepselor ce urmează a fi aplicată inculpaților, instanța va avea în vedere dispozițiile art. 52 C.pen. (1968), precum și criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72 C.pen. (1968), precum și dispozițiile art. 320 ind. 1 C.pr.pen. vechi, respectiv 375 N.C.p.p. rap.la art. 396 alin. 10 C.pr.pen., potrivit cărora, se va pronunța condamnarea inculpatului, care, în cazul pedepsei închisorii, beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege.

În acest context, instanța apreciază că scopul pedepsei poate fi atins și prin aplicarea unei pedepse stabilite înspre nivelul minimului special prevăzut de lege – care, urmare a reducerii limitei minimului special de pedeapsă de 3 ani închisoare cu o treime, este de 2 ani închisoare.

Cu privire la individualizarea judiciară a executării pedepsei, instanța urmează a stabili două modalități de executare diferite, după cum urmează: față de inculpatul S. G., instanța va reține incidența în cauză a dispozițiilor art. 81 C.pen. (1968), iar față de inculpații M. C., M. M., M. Z., G. I. și R. F., având în vedere faptul că toți se află în executarea altor pedepse privative de libertate, singura modalitate posibilă de executare a pedepsei este detenția.

În ceea ce privește aplicarea pedepselor accesorii și complementare instanța reține art. 12 din Legea nr. 187/2012, iar față de inculpatul S. G., având în vedere modalitatea de executare a pedepsei stabilite, în baza art. 71 alin. 5 C.pen. (1968), instanța va suspenda și executarea pedepsei accesorii menționate mai sus pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei. Cu privire la cei cinci inculpați aflați în detenție, instanța urmează a analiza antecedența penală a fiecăruia, așa cum rezultă aceasta din fișele de cazier judiciar actualizate, existente la dosarul cauzei și să aplice instituțiile de drept penal incidente în fiecare caz în parte.

Cu privire la latura civilă a cauzei, luând în considere faptul că în cauză persoana vătămată S.C. E. S. S.R.L. Aiud, prin reprezentant legal S. A. V. s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 15.000 lei reprezentând contravaloarea prejudiciului produs prin săvârșirea infracțiunii și nerecuperat, faptul că, după cum rezultă din considerentele de mai sus, prejudiciul produs este consecința săvârșirii infracțiunii, fiind astfel îndeplinite toate condițiile răspunderii civile delictuale, în baza art. 397 alin. 1 Cpp raportat la art. 998 și urm. Cod civil, instanța urmează să admită acțiunea civilă și să oblige inculpații S. G., M. M., M. Z., M. C., G. I., R. F. la plata în solidar a sumei de 15.000 lei reprezentând daune materiale (contravaloarea bunurilor sustrase) către partea civilă.

Instanța va anula mandatele de executare ale pedepselor emise inculpaților în baza următoarelor: sentința penală nr. 2734/2011 a Judecătoriei C.; sentința penală nr. 16/2011 a Tribunalului D.; sentința penală nr. 547/2011 a Judecătoriei Slatina; sentința penală nr. 3208/2011 a Judecătoriei C.; sentința penală nr. 20/2013 a Judecătoriei B., va dispune emiterea unor noi mandate de executare în baza prezentei sentințe, menținând în rest dispozițiile sentințelor penale de mai sus.

În baza art. 274 alin. (1) NCpp, inculpații urmează a fi obligați la plata cheltuielilor judiciare pricinuite de prezenta cauză.

II. Împotriva acestei sentințe penale au formulat apel în termenul prevăzut de legea procesual penală inculpații G. I. și M. M..

În susținerea orală a motivelor de apel apelanții inculpați, personal și prin apărătorii legali au solicitat admiterea apelurilor, desființarea sentinței penale atacate și rejudecând cauza reindividualizarea judiciară a pedepsei, prin aplicarea unor pedepsei sub 3 ani închisoare, prin valorificarea dispozițiilor art.320/1 din vechiul Cod de procedură penală, și înlăturarea sporului de pedeapsă.

Analizând legalitatea și temeinica sentinței penale atacate prin prisma actelor și lucrărilor dosarului, a criticilor invocate în cererile de apel, precum și din oficiu, dar în limitele prevăzute de art. 417 și art. 418 Cod pr.penală, Curtea constată că apelurile formulate de cei doi numiți inculpați sunt nefondate pentru cele ce se vor arăta în continuare:

Curtea constată în principal că instanța de fond a reținut o stare de fapt corectă și concordantă cu probele administrate în cauză, probe însușite de către inculpați prin solicitarea aplicării procedurii recunoașterii de vinovăție, iar încadrarea juridică dată faptelor inculpaților este, de asemenea, justă.

Astfel, în mod corect s-a reținut că fapta inculpaților M. C., M. M., M. Z., G. I., R. F. și S. G., care, în noaptea de 20/21.06.2010, prin escaladarea gardului, au pătruns, fără drept, în curtea părții vătămate S.C. E. S. S.R.L. Aiud, de unde au sustras cantitatea de 300 kg de cupru, în valoare totală de 15.000 lei aparținând acesteia, întrunește atât sin punct de vedere obiectiv, cât și subiectiv, elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat prev. și ped. de art. 208 al.1, art. 209 al.1 lit. a), g), i) Cod penal și cu aplicarea art.37 lit.b) Cod penal față de inculpatul M. C..

Examinând din oficiu cauza, Curtea constată că prima instanță a procedat la o corectă aplicare a legii penale mai favorabile - art. 5 Cod penal, legea penală sub imperiul căreia a fost comisă fapta,- Codul penal din 1969, este mai favorabilă,, după cum, în mod corect instanța de judecată a aplicat legea penală mai favorabilă în mod global, având în vedere și dispozițiile obligatorii ale deciziei Curții Constituționale nr. 265/2014 care precizează că legea penală mai favorabilă se aplică în ansamblul ei nefiind permisă combinarea dispozițiilor penale din mai multe legi succesive.

Relativ la individualizarea judiciară a pedepsei, Curtea reține că pedepsele aplicate fiecărui inculpat apelant, în contextul aplicării și reținerii dispozițiilor art. 396 alin. 10 Cod proc.pen. ( art. 320 ind. 1 alin. 7 Cod proc.pen.), au fost individualizate corect, ele reflectând just gradul de pericol social al fiecărei fapte și al fiecărui inculpat, care au recunoscut faptele și, deci, le regretă.

Astfel, din interpretarea dispozițiilor art. 72 C.pen. din 1969, care reglementează criteriile generale de individualizare a pedepsei rezultă că stabilirea și aplicarea pedepsei nu este un proces arbitrar, subiectiv, ci din contră, el trebuie să fie rezultatul unui examen obiectiv al întregului material probator, studiat după anumite reguli și criterii precis determinate.

Funcțiile de constrângere și de reeducare, precum și scopul preventiv al pedepsei pot fi realizate numai printr-o justă individualizare a sancțiunii, care să țină seama de persoana căreia îi este destinată, pentru a fi ajutată să se schimbe, în sensul adaptării la condițiile socio-etice impuse de societate.

Existența uneia sau unora din împrejurările enumerate exemplificativ în art. 74 C.pen.din 1969 sau a altora asemănătoare nu obligă instanța de judecată să le considere circumstanțe atenuante și să reducă sau să schimbe pedeapsa principală, deoarece, din redactarea dată textului art. 74 C.pen. din 1969, rezultă că recunoașterea unor astfel de împrejurări drept circumstanțe atenuante este lăsată la aprecierea instanței de judecată, în această apreciere, se va ține seama de pericolul social concret al faptelor, de ansamblul împrejurărilor în care s-au săvârșit infracțiunile, de urmările produse, ca și de orice elemente de apreciere privitoare la persoana infractorului.

Pe de altă parte, recunoașterea anumitor împrejurări ca circumstanțe atenuante judiciare nu este posibilă decât dacă împrejurările luate în considerare reduc în asemenea măsură gravitatea faptei în ansamblu sau caracterizează favorabil de o asemenea manieră persoana făptuitorului încât numai aplicarea unei pedepse sub minimul special se învederează a satisface, în cazul concret, imperativul justei individualizări a pedepsei.

În aceeași ordine de idei, aplicarea în cauză a procedurii recunoașterii vinovăției nu obligă instanța la aplicarea unei pedepse sub minimul special prevăzut de lege urmare a reducerii acestuia cu o treime - art. 320 ind. 1 Cod proc.pen. din 1968 ( art. 396 alin. 10 Cod proce.pen. ), ci această reducere a limitelor speciale de pedeapsă este lăsată la latitudinea instanței, care în funcție de toate elementele concrete ale cauzei poate aprecia dacă în cauză se impune sau nu aplicarea beneficiului acestor dispoziții.

Examinându-se actele și lucrările dosarului, Curtea reține că, în adevăr, numiții inculpați apelanți au recunoscut faptele, însă această împrejurare, singurul element pozitiv dintre criterii de individualizare a pedepsei, a fost avută în vedere la dozarea pedepsei, prin aplicarea unei pedepse egale cu minimul special prevăzut de textul încriminator, astfel că se apreciază că în cauză nu sunt temeiuri pentru reducerea pedepselor aplicate.

Curtea nu poate admite cererea acestora de reducere a pedepselor prin reținerea circumstanțelor atenuante judiciare prevăzute de art. 74 C.pen. din 1969 sau a dispozițiilor art. 396 alin. 10 Cod pr.pen., întrucât circumstanțele personale ale fiecărui inculpat au fost corect evaluate de instanța de fond cu prilejul stabilirii cuantumului pedepselor .

Curtea de apel, în baza propriei evaluări asupra individualizării pedepselor aplicate inculpaților nu poate admite criticile formulate în apel privind greșita individualizare a pedepselor aplicate, care ar impune înlăturarea ori reducerea sporului de contopire . Aceasta deoarece, în contextul concret al cauzei, se consideră că sporul aplicat fiecărui inculpat apelant este corect raportat la varietatea infracțiunilor comise, ceea ce a demonstrat o capacitate ridicată de conștientizare a caracterului ilicit al faptelor pe care le comit, dar și a voinței de a le săvârși, aceștia dovedind perseverență infracțională, în condițiile în care anterior inculpații apelanți G. I. și M. M. au comis o multitudine de fapte penale, de furt calificat și tâlhărie, inculpatul M. M. și infracțiunea de omor calificată sub forma tentativei, precum și de profilurile socio-morale și de personalitate negative ale celor trei inculpați.

Împrejurările referitoare la faptul că inculpații au recunoscut faptele, că sunt tineri și au conștientizat consecințele faptelor lor, sunt într-adevăr circumstanțe personale favorabile acestora, pe care însă instanța le-a avut în vedere la momentul dozării sancțiunii. Nu trebuie omis însă faptul că aceste împrejurări rămân la aprecierea instanței (fiind o facultate a acesteia și nu o obligație) de a le califica sau nu ca circumstanțe atenuante, în funcție de specificul cauzei, de natura și gravitatea faptei, de consecințele produse.

Față de toate cele sus expuse, rezultă fără echivoc că în speță, nu sunt elemente care să justifice reducerea pedepselor cu închisoare stabilite pentru fiecare inculpat apelant.

Față de considerentele expuse, în baza art. 421 pct. 1 lit. b ) Cod proc. penală, Curtea va respinge ca nefondate apelurile formulate de inculpații G. I. și M. M. împotriva sentinței penale nr. 1344/2014 din 03.09.2014 pronunțată de Judecătoria Aiud în dosar nr._ .

În baza art. 424 alin. 3 din Codul procedură penală și art. 72 din Codul penal, se va deduce din pedeapsa aplicată fiecărui inculpat apelant perioada reținerii, a arestării preventive și a perioadei executate după cum urmează:

- pentru inculpatul M. M. începând cu data de 29.06.2010 și până la data de 03.06.2015 ;

- pentru inculpatul G. I. începând cu data de 29.06.2010 și până la data de 03.06.2015 .

În baza art. 275 alin. 2 din Codul procedură penală vor fi obligați numiții inculpați apelanți la plata sumei de câte 400 lei cu titlu de cheltuielile judiciare avansate de stat în apel.

Onorariile apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpații apelanți G. I. și M. M. în sumă de câte 300 lei se vor avansa din fondurile speciale ale Ministerului Justiției, conform dispozitivului prezentei decizii .

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE :

Respinge ca nefondate apelurile formulate de inculpații G. I. și M. M. împotriva sentinței penale nr. 1344/2014 din 03.09.2014 pronunțată de Judecătoria Aiud în dosar nr._ .

În baza art. 424 alin. 3 din Codul procedură penală și art. 72 din Codul penal, deduce din pedeapsa aplicată fiecărui inculpat apelant perioada reținerii, a arestării preventive și a perioadei executate după cum urmează:

- pentru inculpatul M. M. începând cu data de 29.06.2010 și până la data de 03.06.2015 ;

- pentru inculpatul G. I. începând cu data de 29.06.2010 și până la data de 03.06.2015 .

În baza art. 275 alin. 2 din Codul procedură penală obligă pe numiții inculpați apelanți la plata sumei de câte 400 lei cu titlu de cheltuielile judiciare avansate de stat în apel.

Onorariile apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpații apelanți G. I. și M. M. în sumă de câte 300 lei se vor avansa din fondurile speciale ale Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică azi 03.06. 2015.

Președinte, Judecător,

S. T. E. B.

Grefier,

A. B.

Red./tehnored.S.T.

2ex/30.06.2015

J.F.E.A.F.

← Omor. Art.188 NCP. Decizia nr. 566/2015. Curtea de Apel ALBA...		Strămutare. Art. 55 CPP ş.u./art.72 ş.u. NCPP. Sentința nr.... →

Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 573/2015. Curtea de Apel ALBA IULIA

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 573/2015. Curtea de Apel ALBA IULIA